Academia de Studii Economice

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Relatii Monetare Financiare Internationale

- Proiect -

Echipa de studenti:

Grupa:

Bucuresti, 2018
 PARTEA I. PARITATEA RATELOR DE DOBANDA

1. Vizionati filmul urmator oferit de catre Bloomberg:

https://www.youtube.com/watch?v=oyVM3NM63hU
Explicati în câteva rânduri ce efect va avea o modificare a ratei dobânzii asupra
monedei nationale.

2. Vizionati filmul „Interest Rates and Investor Decisions: The Long and Short of It” oferit
de IMF: http://bcove.me/ehbx0s6q
Rezumati în scris ce ati vizionat având în vedere cele 4 întrebari vizate în interviul
realizat cu reprezentantul Departamentului Piete de Capital & Monetara, IMF.
1. Ce factori determina investitiile pe termen lung?
2. Ii mai influenteaza pe investitori ratele de dobânda?
3. Cum s-a modificat comportamentul investitorilor o data cu declansarea crizei
recente?
4. Investitorii "suverani" sunt importanti?

3. În afara de impactul asupra cursului de schimb, ratele de dobânda au un puternic efect

asupra ratei inflatiei, iar bancile centrale le folosesc în acest scop. Vizionati filmele
urmatoare oferit de Banca Centrala a Marii Britanii:
https://www.youtube.com/watch?v=-d0-8tr6DGo
https://www.youtube.com/watch?v=7I48BA9-iu4
Explicati pe scurt cum foloseste banca centrala rata dobanzii pentru a mentine
stabilitatea preturilor.

4. Jucati jocul €CONOMIA propus de catre Banca Centrala Europeana (vezi link-ul de
mai jos):
https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/educational-
games/economia/html/economia.en.html
Cerinte:
a) Care este media inflatiei obtinute pentru tot orizontul de prognoza? Conteaza
media si/sau volatilitatea acesteia? Explicati.
b) Cum sunt afectati indicatorii economici selectati de modificarea ratei de dobânda?
Ce sfaturi ofera ceilalti membri ai echipei?
c) Cum sunt reflectate în presa deciziile de politica monetara? Ce întelegeti prin
comportament forward-looking?

5. Vizionati filmul oferit de catre Financial Times (pentru a putea deschide acest film
trebuie sa accesati www.google.com si sa copiati link-ul de mai jos):
http://www.ft.com/intl/cms/s/0/f3aec6c2-b99e-11de-a747-
00144feab49a.html#axzz3qudSJUcV

2|Page
 Cerinte:

a) Ce este o operatiune carry trade?

b) Aratati pe baza materialului prezentat prin ce se caracterizeaza o operatiune
carry trade?
c) Care este legatura dintre carry trade si relatia UIP?
d) Cum a afectat criza financiara operatiunile carry trade?

6. Veti analiza în continuare daca se verifica sau nu paritatea ratelor de dobânda pentru o
pereche de valute alese. Aveti un exemplu la dispozitie pentru perechea de valute
GBP/USD. Pentru a întelege exact cum se realizeaza testarea econometrica este indicat
sa refaceti pasii din exemplu folosind datele puse la dispozitie. Pentru aceasta aplicatie
trebuie sa parcurgeti urmatoarele etape:
a) Se va lucra o pereche de valute desemnata (vezi fisier Excel) si cautati date lunare
privind cursul de schimb si ratele de dobânda aferente celor doua valute pentru o
anumita perioada (de pe site-ul Eurostat, FED sau alte banci centrale). Reprezentati-le
grafic.
b) Introduceti datele în Eviews si urmati toti pasii indicati în exemplu, prezentând print
screen-urile din Eviews.
c) Pentru fiecare print screen oferiti o interpretare econometrica a rezultatelor.
Explicati indicatorii din output-ul cu rezultatul estimarii OLS.
d) Care este relatia UIP estimata de voi (folosind coeficientii estimati).
e) Se verifica UIP? În cazul în care nu se verifica, oferiti posibile explicatii economice.
De asemenea, în cazul în care nu se verifica UIP, explicati daca exista posibilitati de
carry trade profitabil pe aceste valute.

3|Page
 PARTEA a II a. PARITATEA PUTERII DE CUMPARARE

1. Vizionaţi următorul film oferit de către Bloomberg:

http://www.bloomberg.com/video/65108334/
Ilustraţi în câteva rânduri de ce este importantă teoria PPP.

2. Accesaţi link-ul următor către jocul Inflation Island propus de către Banca Centrală
Europeană:
http://www.ecb.int/ecb/educational/inflationisland/html/index.en.html
Procedaţi la explorarea insulei pentru a viziona la cinematograf 3 filme:
„Hiperinflaţia în Germania 1922-1923”, „Hiperinflaţia în Ungaria 1945-1946”,
„Deflaţia în Japonia începând din 1995”.
Ilustraţi care sunt efectele unei hiperinflaţii/deflatii asupra monedei naţionale şi
asupra puterii de cumpărare.

3. Accesati link-ul urmator pentru a obtine datele publicate de catre publicatia The
Economist in 2018.
https://www.economist.com/news/2018/07/11/the-big-mac-index1
a) Identificati potrivit Raw Index care sunt primele tari cu moneda subevaluata,
respectiv supraevaluata.
b) Calculati cu cat este subevaluata sau supraevaluata moneda desemnata (vezi
fisier excel) in rapord cu dolarul american pentru perioada iulie 2018.2
c) Calculati cursul de schimb real pentru moneda desemnata la punctul b si
comentati rezultatul obtinut.

4. Asa cum ati observat din filmul oferit de Bloomberg, traderii pot realiza comparatii
in ceea ce priveste preturile relative din diferite tari pe baza datelor furnizate de
OECD.
Accesati link-ul urmator:
https://data.oecd.org/conversion/purchasing-power-parities-ppp.htm
si veti vedea cursul de schimb prin PPP (en. Purchasing Power Parities for
OECD countries):

1
Pentru a putea vedea articolul va trebui sa va creati un cont (gratuit) care va permite accesul la 3 articole pe
saptamana.
2
https://github.com/TheEconomist/big-mac-data - Descarcati datele, apoi pentru moneda desemnata preluati
informatiile necesare.

4|Page
 Apoi cu ajutorul cursorului, selectati Exchange Rates (este vorba despre cursul de
schimb de pe piata):

Calculați cu cât este sub/supraevaluată valuta indicată (a se vedea repartizarea

cerițelor pentru alegerea monedei și a anului în care se va face calculul). Cum ați
calculat?

5. Cititi studiul de caz urmator:

5|Page
Studiu de caz II.1. Procesul de catching-up

With the increasing pace at which domestic markets are becoming integrated into the global economy,
the debate on income disparities around the world has intensified. More than two-thirds of the world
population still live in developing countries. Whether and when these countries can catch up to the developed
countries will affect the welfare of more than three billion human beings. Therefore, to study the
determinants of catching up in late development is one of the major tasks of economists in this and the next
century.

The catch-up effect, also called the theory of convergence, states that poorer economies tend to grow
at faster rates than richer economies. Therefore, all economies should in the long run converge in terms of per
capita income and productivity. Developing countries have the potential to grow at a faster rate than
developed countries as they can replicate production methods, technologies and institutions currently used in
developed countries. This addition of capital allows them to rapidly increase productivity and incomes in order
to achieve a higher growth rate than developed countries and therefore converge in the long-term.

The theory also assumes that technology is freely traded and available to developing countries that
are attempting to catch-up. Capital that is expensive or unavailable to these economies can also prevent
catch-up growth from occurring, especially given that capital is scarce in these countries. This often traps
countries in a low-efficiency cycle whereby the most efficient technology is too expensive to be acquired. The
differences in productivity techniques is what separates the leading developed nations from the following
developed nations, but by a margin narrow enough to give the following nations an opportunity to catch-up.
This process of catch-up continues as long as the followed nations have something to learn from the leading
nations, and will only cease when the knowledge discrepancy between the leading and follower nations
becomes very small and eventually exhausted.

One can distinguish between two types of convergence in the economic growth literature:  -
convergence and  -convergence. When the dispersion of real per capita income across a group of economies
falls over time, there is  - convergence. When the partial correlation between growth in income over time
and its initial level is negative, there is  -convergence. Beta convergence is a necessary but not a sufficient
condition for sigma convergence. Beta convergence implies the existence of a longer-term catch-up
mechanism, i.e. forces which work towards the narrowing of income differences across countries. These forces,
however, can be offset by temporary shocks which adversely (or, positively) affect short-run growth
performance. This is why the existence of beta convergence may not be fully reflected in changes of the
dispersion of income levels.
The “convergence literature” is extremely large, worthnoty are the contributions of Barro and Sala-i-
Martin (1992) and Mankiw et al. (1992), exploring -convergence. Sala-i-Martin (1996, p. 1326), surveying this
literature, concludes that “the estimated speeds of  -convergence are so surprisingly similar across different
data sets, that we can state that economies converge at a speed of two percent per year.” In other words,
economies close the gap between present levels of income and balanced growth levels by, on average, 2 percent
annually.
Some economists criticise the theory, stating that endogenous factors, such as government policy, are
much more influential in economic growth than exogenous factors.
There are many examples of countries which have converged with developed countries which validate
the catch-up theory. In in the 1960s and 1970s the East Asian Tigers rapidly converged with developed
economies. These include Singapore, Hong Kong, South Korea and Taiwan - all of which are today considered
developed countries. In the post-war period (1945-1960) examples include Germany, France and Japan, which
were able to quickly regain their prewar status by replacing capital that was lost during World War II.

The Asian Tigers

Abandoning import substitution, the model advocated in the developing world following the two world
wars, the Four Asian Tigers pursued an export-driven model of economic development with the exportation of
goods to highly-industrialized nations. Domestic consumption was discouraged through government policies
such as high tariffs. The Four Asian Tigers singled out education as a means of improving productivity; these

6|Page
territories focused on improving the education system at all levels; heavy emphasis was placed on ensuring
that all children attended elementary education and compulsory high school education. Money was also spent
on improving the college and university system.
Since the Four Asian Tigers were relatively poor during the 1960s, these nations had an abundance of
cheap labor. Coupled with educational reform, they were able to leverage this combination into a cheap, yet
productive workforce.
The common characteristics of the Four Asian Tigers are:
• Developed economies with high GDP per capita and high HDI
• Focused on exports to richer industrialized nations
• Trade surplus with aforementioned countries
• Sustained rate of double-digit growth for decades
• High level of U.S. treasury bond holdings
• Motivated and skilled workforces
• High savings rate
These nations have met difficulties after they lost their initial competitive edge, cheap productive
labour. China, India and much of Southeast Asia have now emerged as fast-growing economies based on
cheap labour, largely replacing the Tigers.

1970s: Real GDP Increases by Percentage, Inflation by Percentage in Hong Kong

În România convergenţa reală se caracterizează prin manifestarea simultană a următoarelor evoluţii:

– ritmuri de creştere economică peste medie, îndeosebi în primele etape ale procesului de catching-up;
– majorarea considerabilă a venitului pe cap de locuitor;
– intrări masive de capital străin;
– tendinţă puternică de apreciere reală a monedei naţionale până în 2008.

Figura II.1.1. Relaţia dintre PIB pe cap de locuitor în PPS în anul 1999 și rata de creștere economică reală
cumulată în perioada 2008 – 1999.

Sursa: Eurostat

7|Page
 6. Studiați o economie din Uniunea Europeană (a se vedea repartizarea cerințelor). Vă
interesează care a fost creşterea economică în ţara aleasă în perioada ulterioară
anului 2000.
Indicații:
https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Data Navigation Tree/Database by themes/ Economy and Finance/ National
Accounts (ESA 2010)/ Annual national accounts / Main GDP aggregates/ GDP and
main components (ne interesează indicatorul economic exprimat în valori reale, nu
nominale)/Select data/GEO – ţara aleasă, NA-item – B1GQ (sau alți indicatori, în
funcție de cerință) – Gross Domestic Product at market price, TIME – din anul 2000
până în anul 2017 inclusiv, UNIT – Millions of national currency, chain-linked
volumes, reference year 2005. Update. View Table. Download. In Excel format.

a) Realizaţi un grafic pentru perioada 2000 – 2017 ilustrând evoluţia PIB real în
ţara aleasă (a se vedea repartizarea cerințelor). Să reiasă clar valorile din fiecare
an, ce se află pe ordonată şi abscisă, unitatea de măsură, sursa. Oferiţi un
comentariu scurt.

b) Realizaţi un grafic pentru perioada 2001 – 2017 cu rata de creştere economică

reală anuală. Să reiasă clar valorile din fiecare an, ce se află pe ordonată şi
abscisă, unitatea de măsură, sursa. Oferiţi un comentariu (5 – 6 rânduri scrise de
mână).

c) Considerati alte 5 ţări adiționale, în total aveţi un grup de 6 ţări (a se vedea

repartizarea cerinţelor), pentru care urmaţi aceiaşi paşi şi calculaţi rata de
creştere economică reală. Realizaţi un grafic pentru perioada 2001 – 2017 de
tipul scatter with regression3, mai exact de tipul Figurii II.1.1 din studiul de caz
II.1. A avut loc beta-convergenţă între ţările analizate? Interpretati.

7. Una din implicațiile efectului Balassa-Samuelson este aceea că țările în proces de

catching-up au o rată a inflației mai ridicată ca țările dezvoltate. Doriți să verificați
această implicație utilizând date reale.

Indicații: Creați o bază de date cu indicii de preț cu bază fixă pentru țările alese. Se
va intra pe pagina eurostat. Alegeti din Data Navigation Tree/Database by themes/
Economy and Finance/ Prices/ Harmonized Index of Consumer Prices (HICP).
Selectați HICP (2015=100) – Monthly data (index) (prc_hicp_midx). Select data. Geo
– selectati țările care vă interesează. Time – selectați anii care vă interesează.

3
Pe axa Ox veti avea PIB real din 2001, iar pe axa Oy veti avea rata de crestere a PIB-ului real din 2017 fata de
2001.

8|Page
 Update. View Table – puteți aranja tabelul cum doriți, spre exemplu, puteți avea
țările pe coloană și perioadele pe linie dacă apăsați:

Sau, pentru a putea avea observațiile în ordine cronologică, puteți selecta TIME,
Sort Ascending.

;;

Download. In Excel format. Salvați baza de date.

a) Creati baza de date pentru perioada 2000-20184 pentru 6 tari desemnate la

punctul 6 c.

4
Pentru anul 2018 aveti observatii disponibile pana in luna august pentru toate tarile.

9|Page
 b) Calculati rata inflatiei anuala pentru una din cele 6 tari in perioada 2000-2017 si
reprezentati grafic5;
c) Calculati rata inflatiei anuala pentru cele 6 tari in anul 2013 si reprezentati
grafic.
d) Calculati rata inflatiei anuala pentru cele 6 tari in anul 20186 si reprezentati
grafic.
e) Interpretați rezultatele folosind și implicațiile modelului Balassa-Samuelson.

8. O implicație a efectului Balassa-Samuelson este aceea că țările în proces de

catching-up experimentează un proces de apreciere reală a monedei naționale.
Doriți să verificați această implicație utilizând date reale (analizând evoluția
cursului real față de euro al monedei țării indicate în repartizarea cerințelor). În
acest scop veți folosi date cu frecvență lunară (pentru perioada indicată în
repartizarea cerințelor).

Aveti baza de date cu rata inflatiei lunara pentru cele doua economii de la punctul 7.
Calculati gradul de apreciere/depreciere nominala a euro fata de moneda indicata.

Indicatii: Tot pe Eurostat gasiti si cursul de schimb fata de euro:

Data Navigation Tree/Database by themes/ Economy and Finance/ Exchange Rates/
Bilateral Exchange Rates – euro/ECU exchange rates, Monthly data. Select data.
Currency – selectati monedele care va intereseaza, OTP – selectati cursul mediu
lunar, Time – selectati perioada care va intereseaza. Update. View Table – puteti
aranja tabelul cum doriti.

a) Realizati un grafic cu evolutia preturilor (rata inflatiei anuala) pentru tara

desemnata pe perioada indicata, un grafic pentru evolutia preturilor in zona euro
si un grafic pentru evolutia gradului de apreciere/depreciere reala a monedei
alese pe perioada indicata.

b) Calculati gradul de apreciere/depreciere reală (modificarea procentuala a

cursului real) pentru perioada si perechea desemnate folosind datele de mai sus.

c) Identificați perioadele de apreciere, respectiv de depreciere reală și comentați

evoluția cursului real ținând cont și de implicațiile modelului Balassa-Samuelson
(6 – 7 rânduri scrise de mână).

5
A se recapitula modul de lucru cu indici cu baza fixa – anul I, Moneda.
6
Pentru anul 2018 aveti date disponibile pentru toate tarile pana in luna august (veti calcula inflatia pe 8 luni, nu
pe 12 luni ca la subpunctul anterior).

10 | P a g e