Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CATEDRA
ȘTIINȚE JURIDICE ȘI SECURITATE CRIMINOGICĂ
CURRICULUM
la disciplina
„DREPT PENAL COMPARAT"
(Ciclul I)
CHIŞINĂU – 2014
I. PRELIMINARII
Cursul special "Drept penal comparat" este destinat pentru a familiariza studenţii din
ultimul an de studiu la specialitatea Drept public cu specificul evoluţiei dreptului penal în
sistemele de drept ale diferitor state pînă la momentul actual. Cunoaşterea dreptului penal al
altor state constituie o primă şi indispensabilă etapă în obiectul, metodologia şi sarcinile
Dreptului Penal Comparat.
Totodată cursul specializat "Drept penal comparat" este destinat studierii de către
studenţii-jurişti, care vor afla despre situaţia şi tendinţele contemporane ale dreptului penal al
statelor străine, ale căror sisteme de drept au o influenţă nemijlocită în dezvoltarea sistemului
nostru de drept, în special a dreptului penal.
Includerea acestui curs în programul de studiu este determinat de mai multe cauze.
În primul rînd, este vorba despre momentul reformelor legislative, cînd este nevoie
imperic de a studia sistemele de drept ale altor state (şi anume, a vedea locul ramurii dreptului
penal). De la sine este înţeles faptul, că atribuirea Republicii Moldova la sistemul de drept
socialist a decăzut în virtutea apariţiei noilor relaţii economice, politice şi sociale.
În cel de al doilea rînd, cunoaşterea dreptului penal al altor state este necesar oricărui
jurist, care tinde de a-şi tensifica cunoştinţe fundamentale în domeniul dreptului penal. Pentru
a deveni un jurist cărturar, profesional, lesne trebuie să posezi baza dreptului penal al ţărilor
străine, să-ţi închipui cu desăvîrşire tabloul general al sistemelor de drept contemporane.
Şi în al treilea rînd, din motive subiective: tendinţa studenţilor de a fi în temă cu
noţiunile cu care manipulează dreptul penal în statele străine. În deosebi, s-a evidenţiat faptul
la momentul întocmirii tezelor anuale şi de licenţă prin includerea în planul studentului -
analiza comparativă a unor instituţii ale dreptului penal al Republicii Moldova în comparaţie
cu legislaţia penală a altor state (îndeosebi în comparaţie cu România, Federaţia Rusă,
Germania, Marea Britanie, SUA, Japonia etc.).
Pentru a evita erorile, ce se comit în aceste cazuri şi anume comparaţia unor instituţii
corespunzătoare fără a ţine cont de specificul şi tradiţiile unei sau altei sisteme de drept, vine
a-şi realiza sarcinile cursul în cauză.
Este important de a organiza şi desfăşura conferinţe ştiinţifice şi simpozioane la tema
în cauză, a face traduceri ale legislaţiilor penale ale statelor străine întru accesibilitatea sporită
a acestora.
Reieşind din numărul de ore rezervat studiului cursului în procesul pregătirii acestui,
interesul primar se acordă examinării problemelor Părţii Generale a Dreptului penal
comparat. Însă, întru a fi înţeles specificul sistemului de drept a oricărui sistem de drept
presupus pentru comparaţie - este necesar de a se examina şi trăsăturile Părţii Speciale a
Dreptului penal, la fel normele de răspundere pentru atentatele de bază: contra personalităţii,
proprietăţii şi statului.
La baza studiului Dreptului penal comparat a fost pus: Drept penal al Rusiei;
României; SUA; Anglia; Franţa; Germania, Japonia, Italia, etc.
Potrivit planului de învăţămînt sînt prevăzute 120 ore de curs, iar evaluarea finală a
studenţilor se efectuează prin examen.
În acelaşi timp, se urmăreşte scopul a forma studenţilor următoarele deprinderi:
1. să-şi realizeze existenţa şi activitatea în spiritul respectării legii;
2. să obţină competenţe de a identifica contravenţiile;
3. să aplice sancţiuni respectând procedura contravenţională.
2
În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi
programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi
tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării
calităţii procesului de învăţământ.
Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului
universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate:
cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor
teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea
abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea
capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice,
soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de
complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul
comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina
vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.
Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a oricărei
discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca un program de
activitate propriu.
La nivel de aplicare:
- să aplice metoda comparativă în confruntarea instituţiilor corespunzătoare de drept penal din
diferite sisteme de drept;
- să determine şi să evidenţieze asemănările şi deosebirile dintre diferite instituţii şi concepte de
drept penal din diverse sisteme de drept;
- să analizeze instituţiile şi noţiunile de drept penal din Codul penal al Republicii Moldova şi să
compare cu noţiunile din legile penale din străinătate;
- să argumenteze necesitatea adoptării de noi instituţii de drept penal cunoscute în legile penale
străine;
- să demonstreze avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă diferite instrumente, noţiuni de
drept penal cunoscute în statele străine şi aplicabilitatea lor în condiţiile sistemului de drept
penal al Republicii Moldova;
- să identifice interpretările date diferitelor noţiuni de drept penal în alte state şi să evalueze
aplicabilitatea şi compatibilitatea lor cu principiile dreptului penal al Republicii Moldova;
- să interpreteze oportunităţile perfecţionării Codului penal al Republicii Moldova cu noi
mecanisme de drept penal de luptă cu criminalitatea prezente în alte jurisdicţii străine.
La nivel de integrare:
3
- să formuleze propuneri cu privire la perfecţionarea legislaţiei penale a Republicii Moldova
folosind experienţa furnizată de alte sisteme de drept penal;
- să estimeze eficienţa normelor legislaţiei penale a Republicii Moldova în comparaţie cu
noţiunile analogice din alte state;
-
- să evalueze şi să prognozeze modul de integrare şi direcţia de dezvoltare a instituţiilor noi de
drept penal, introduse în legislaţia penală a Republicii Moldova;
- să aprecieze rolul diverselor organe de drept din Republica Moldova în implementarea noilor
instituţii de drept penal;
să utilizeze soluţiile obţinute pe cale comparativă în popularizarea Dreptului penal comparat
în calitate de disciplină care permite alinierea legislaţiei penale a Republica Moldova la standardele
europene şi internaţionale.
Conținutul disciplinei
4
IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVA A ORELOR
5
V. CONŢINUTUL PROGRAMEI CONFORM GRILEI DE ORE
A. Ore de curs
Total 30
6
CONŢINUTUL PROGRANEI CONFORM GRILEI DE ORE
B.Ore de seminar
7
- să determine sistemul dreptului 2. Comparaţia în drept: obiectul
penal comparat; dreptului comparat;
- să aplice metoda comparativă în 3. Metoda comparativă.
studiul dreptului penal comparat şi să
stabilească importanţa acestuia în
contextul ştiinţelor juridice;
- să argumenteze dacă dreptul penal
comparat constituie o ştiinţă sau
o metodă de studiere;
- să estimeze punctele de reper, care au
marcat evoluţia şi au permis dreptului
comparat să treacă de la un simplu
procedeu al spiritului la o metodă
ştiinţifică progresiv afirmată: aporturile
principale ale doctrinei în mai multe
ţări, contribuţiile juriştilor de geniu etc.
(sarcină individuală).
Subiectul 2. Caracterizarea generală a teoriilor juridico- penale.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească sistemul de drept şi 1. Noţiunea şi structura sistemului de
familia de drept; drept;
- să identifice structura sistemului de 2. Sistemele de drept contemporane;
drept şi tipurile familiei de drept; 3. Familia de drept;
- să demonstreze influenţa istoriei, 4. Tipurile familiei de drept
filozofiei, politicii şi altor factori la
dezvoltarea sistemelor de drept
contemporane;
- să compare specificul familiei de drept
romano-germanice cu trăsăturile
familiei de drept englezo-americane;
- să elaboreze numitori comuni care au
permis dreptului să se adapteze la
unităţile politice şi economice mai
vaste, adică să se armonizeze mai multe
sisteme juridice componente în familii
de drept;
- să decidă dacă elaborarea sistemelor
juridice pe baza criteriilor ştiinţifice
constituie obiectivul principal al ştiinţei
sistemelor de drept comparate.
Subiectul 3. Izvoarele dreptului penal comparat
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să relateze în aspectul caracterizării 1. Izvoarele de drept penal din statele
generale despre izvoarele de drept penal a străine;
statelor străine; 2. Normele de drept penal conţinute în
- să clasifice izvoarele de drept penal actele supreme ale statelor: Constituţie,
cunoscute pînă acum în funcţie de evoluţie, Marea Hartă a libertăţii, Bilul despre
prevederi, aplicabilitate, diversitate etc.; drepturi, alte acte ce dispun de
- să determine importanţa interpretării asemenea caracter;
judiciare în diferite state (Anglia, SUA, 3. Diversitatea izvoarelor de drept:
Germania); legislaţie codificată, precedent judiciar,
- să estimeze dacă în condiţiile actuale acte legislative, doctrina judiciară etc.
legislaţia codificată reduce din gradul de
aplicabilitate a precedentului judiciar;
- să proiecteze o situaţie practică de comitere
a unei infracţiuni şi să decidă în aspectul
dreptului penal englez asupra tuturor
izvoarelor capabile de a rezolva cauza şi
modul de aplicare concomitentă a
acestora (sarcină individuală).
Subiectul 4. Infracțiunea în dreptul penal comparat.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să reproducă determinarea doctrinară, 1. Noţiunea de faptă infracţională
formală, pragmatică, dublă a faptei (infracţiune) în dreptul penal
infracţionale (infracţiunii) în dreptul penal contemporan;
comparat; 2. Semnele infracţiunii;
- să distingă semnele faptei infracționale ( 3. Clasificarea infracţiunilor, varietăţi.
infracțiuni) în dreptul penal al statelor
străine;
- să clasifice fapta infracțională (
infracțiunea) în dreptul penal al statelor
srăine în funcție de diferite criterii de
clasificare: după obiect, după gradul de
pericol, după conținutul atentării, după
forma de vinovăţii etc.;
- să argumenteze componența de infracțiune
potrivit codului penal al mai multor state (
RM, Germania, Rusia etc.) și să abordeze
problema în dreptul penal unde asemenea
termen nu există
Subiectul 5. Pluralitatea de infractori. Noţiunea şi categoriile participanţilor la infracţiune în
dreptul penal comparat
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să distingă particularitățile instituției 1. Pluralitatea de infractori.
pluralității de infracțiuni; 2. Noțiunea participanților la infracțiune în
- să identifice care sunt participanţii la dreptul penal comparat.
infracţiune în dreptul penal comparat. 3. Categoriile participanților la infracțiune în
- să argumenteze rolul organizatorului la dreptul penal comparat.
săvîrșirea infracțiunii;
Subiectul 6. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice sistemul de circumstanţe ce 1. Noţiunea şi sistemul circumstanţelor care
exclud răspunderea penală (fapta exclud răspunderea penală(fapta
infracţională) în doctrina şi legislaţia penală infracţională);
a diferitor state; 2. Legitima apărare;
3. Extrema necesitate.
- să compare trăsăturile specifice ale
legitimei apărări şi extremei necesităţi în
doctrina şi legislaţia penală a diferitor state;
- să argumenteze pro sau contra prevederile
franceze care determină cazurile
privilegiate ale legitimei apărări (legitima
apărare prezumată);
- să elaboreze anumiţi numitori care permit
apărarea legitimă a patrimoniului în caz de
atentare prin respectarea prevederilor
naţionale şi internaţionale;
Subiectul 7. Considerații generale privind pedepsele în dreptul penal comparat.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească pedeapsa şi să identifice 1. Noţiune de pedeapsă şi scopurile ei;
scopurile acesteia potrivit doctrinei şi 2. Sistemul de pedepse;
legislaţiei diferitor state; 3. Categorii de pedepse aplicate persoanelor fizice;
- să relateze despre sistemul de pedepse 4. Sistemul de pedepse pentru persoanele juridice.
aplicate persoanelor fizice şi juridice;
- să clasifice pedepsele în pedepse principale,
complimentare şi accesorii, în funcţie de
modul de pronunţare;
- să decidă dacă în condiţiile actuale
pedeapsa îşi realizează în raport istoric mai
eficace scopul de corectare şi reeducare a
condamnatului (prin exemple din diferite
sisteme de drept –sarcină individuală);
- să argumenteze dacă aplicarea pedepsei
capitale corespunde conţinutului, sarcinilor
şi scopului pedepsei în general;
- să decidă asupra posibilităţii stabilirii
concomitente a două pedepse principale în
drept penal comparat.
Conţinuturi
1. Infracţiuni contra vieţii. Alte
Capitolul 2(aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.)
2.2. 2.3. .
1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz, aprecierea în
rezultatul participării active la discuţiile din cadrul seminarului şi pe parcursul semestrului se
organizează 2 lucrări de control (testări), cum ar fi:
Test nr._1_
1. Relataţi în aspectul caracterizării generale despre izvoarele de drept penal a statelor străine.
2. Clasificaţi izvoarele de drept penal cunoscute pînă acum în funcţie de evoluţie,
prevederi, aplicabilitate, diversitate etc.
3. Estimaţi dacă în condiţiile actuale legislaţia codificată reduce din gradul de aplicabilitate
a precedentului judiciar.
Test nr._2_
14
Subiectul II: Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.
1.Enumeraţi cauzele ce înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.
2.Particularităţile legitimei apărări şi ale stării de necesitate în dreptul penal comparat.
3.Estimați specificul cauzelor ce înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal al Japoniei.
la disciplina
Drept penal comparat
15
6. Răspunderea persoanelor juridice (corporaţiilor) în dreptul penal englez, francez şi american.
7. Sistemul de circumstanţe, ce exclud apariţia răspunderii penale în dreptul penal comparat.
8. Formele participaţiei şi tipurile participanţilor în dreptul penal englez şi american.
9. Sistemul şi categoriile pedepselor în dreptul penal german.
10. Pedeapsa cu moartea şi detenţia pe viaţă ca categorii de pedepse în dreptul penal comparat.
11. Pedepse cu caracter patrimonial în dreptul penal comparat.
I. ACTE NORMATIVE
a) Acte internaţionale şi regionale
1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 10
decembrie 1948..
2. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 16.12.1966
3. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16.12.1966.
4. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din
04.11.1950 şi Protocoalele adiţionale:
b) Acte normative naţionale
5. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.
6. Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova (in continuare Mon. Of. al RM) din 16 ianuarie
2009, nr. 3-6, art. 15) (Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29
martie 1985)).
7. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002.
8. Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003.
9. Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.
10. Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr. 789 -XIII din 26 martie 1996.
11. Legea cu privire la statutul judecătorului, nr.544 - XIII din 20 iulie 1995.
12. Lege cu privire la Procuratură, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008.
13. Legea cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002.
14. Lege privind administraţia publică locală, nr.436-XVI din 28 decembrie 2006.
15. Lege cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18 decembrie 1990.
16. Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii, nr. 45 -XIV din 12 aprilie 1994.
17. Legea privind repararea cheltuielilor de tratament aplicat persoanei vătămate în acţiune
criminală, nr. 79-XIII din 28.04.1994.
18. Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, nr. 1545 - XIII din 25 februarie
1998.
19. Tratat dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă din 4 noiembrie 1994 cu privire la asistenţa
juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală. Buletinul Arbitrajului
Republicii Moldova 1995, nr. 2.
20. Tratat dintre Republica Moldova şi Ucraina din 4 noiembrie 1994 privind asistenţa juridică şi
relaţiile juridice în materie civilă şi penală, Legea şi viaţa, 1994, nr. 2-3.
16
21. Tratat între Republica Moldova şi România din 6 iulie 1996 privind asistenţa juridică în materie
civilă şi penală, Tratate Internaţionale, 1999, volum 20, pag. 364.
22. Convenţia privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă, familială şi penala,
semnată de statele-membre ale C.S.I. şi ratificată de Republica Moldova la 16 martie 1995.
d) Literatură teoretică
1. Bujor Valeriu, Buga Larisa. Drept Comparat Penal, Chișinău 2003.
2. Basim A. Abbas Al- Alibi, Bujor Valeriu, Infracțiunea și pedeapsa în dreptul penal
musulman, Chișinău 2012.
3. Borodac A. ş.a. Drept penal. Partea generală, Chişinău, Ştiinţa, 1994.
4. Basarab M., Drept penal.Partea generală, vol. I şi vol. II, ediţia a Il-a, Lumina-Lex, Bucureşti,
1999.
5. AntoniuG., Vinovăţia penală,Editura Academiei, Bucureşti, 1995.
6. Dongoroz V., Principalele transformări ale dreptului penal român,în S.I., 1998.
7. Giurgiu N., Drept penal general. Doctrină, legislaţie, jurisprudenţă,Contes, Iaşi, 2000.
8. Mitrache C, Drept penal român.Partea generală, Casa de Editură şi Presă "ŞANSA" SRL,
Bucureşti, 1996.
9. Florean Ivan, Drept penal. Partea generală, Editura Presa Universitară Română, Timişoara,
2001.
10. Dicţionar rus-român, Redacţia Principală a Enciclopediei şi IME-P "Logos", Chişinău, 1992.
11. Pitulescu I, Abraham P. ş.a. Dicţionar explicativ şi practic de drept penal şi procesual
penal,Editura Naţională, Bucureşti, 1997.
12. Tanoviceanu I, Dongoroz V., Tratat de drept şi procedură penală,voi. I, ediţia a Il-a,
Bucureşti, 1912.
13. Бузгалин А. Колганов А. Введение в компаративист
14. Kpылова H.E., Cepeбpeбрнниковa A.B., Yгoлoвnoe npaвo зapyбeжныx cmpaн, Moscova,
1998. Yгoлoвnoe npaвo
15. Kpылова H.E., Об yгoлoвной omвemcmвeннocmu юридических лиц во
Франции// Вестник МГУ, Cep. 11 «Право», nr.3.
16. Дзюнъити Куда, Общая частъ японского уголовновго права, Киото, 1977.
17. Kозочкин Д. И., Yгoлoвnoe законодателъство зарубежных стран, Moscova, 1998.
18. Kyзнецова H., Yгoлoвnoe npaвo ФРГ , MГУ, Moscova 1980.
19. Kозочкин И.В. Проблема смертной казни в США// Вестник РУДН. Сер. Юридические
науки, 1997, nr. 1.
20. Maлиновский A., Yгoлoвnoe npaвo зарубежных государств, Moscova, Новый Юрист,
1998.
21. Mихеев Р., Кoдзуми Е. Плешкова O., Yгoлoвный кoдeкc Японии 1907 // Современные
проблемы проблемы правоприменения / Сб. тезисовб докладовб сообщений
регионалъной научно- практической конференции 25- 26 марта, Habarovsk, 1998.
22. Михлин А.С. Нояова О. Е. Яковлевна Л.В., Отбывание наказания в тюръмах Англии и
Уэлъса// Государство и право, 1996, nr.4.
23. Mopoзов B.M., Mopoзов A.M. Opганизация социалъной работы с осужденными в ФРГ,
учебное пособие, Vladimir, 2000.
24. Hepceсян A.A, Bonpocu Haкaзyeмocmu в yгoлoвно npaвe ФРГ и США, Hayкa, Moscova,
1992.
17
25. Hикифоров Б.С. Решетников Ф., Coepeмeнoe aмериканское уголовное право, Moscova,
1990.
26. Преступление и наказание в Англии, США, Францииб ФРГ, Японии. Общая частъ
уголовново права. Под редакцией И. Власовой, Moscova, 1991.
27. Hисахара Xapyo, Kaйxo copoн (Общфя частъ уголовново права ), Tokio, 1977.
28. 3йдус B.T., История Японий с древнейших времен до наших дней, Moscova, 1968.
29. Филипов A.B., K вonpocy o mpaduцuoнноим npaвe Японий/Becтник. Cep. 2, 1987. ЛГУ.
Сер. 2, nr. 9. Вын. 9.
30. Hаш Сиро, Мнхопбзнн- по кокка сэнклну ( Госкдарственная жизнъ японцев), Tokio,
1986
31. Hисихара Харуо Кэйдзм сэйсаку- по рэкнси ( История уголовной политики). – В кн:
Кэйдзин сэйсаку кодза ( Курс уголовной политики), том 1, Tokio, 1986.
32. Гршчслсва Л.Д. Формирование японской националъной кулътуры ( конец ХVI начало
ХХ вв.), Moscova, 1986.
33. Иноуэ Кадзуо., Дзанкоку- но Нисон-си. Миндзоку-но кокорони нэмуру масе-но семай
( Жестокостъ в историй Японий. Ее подлинное жудкое лицо, спящее в сердце наций),
Tokio, 1969.
34. Норман Е. Возникновение современного государства в Японий, Moscova, 1961.
35. Оно С., Накаио Ц., Уэмацу Т. Датэ А. Кэйхо ( Уголовный Кодекс), Tokio, 1981.
18