MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE PENALE ŞI CRIMINOLOGIE

APLICATĂ

CATEDRA
ȘTIINȚE JURIDICE ȘI SECURITATE CRIMINOGICĂ

CURRICULUM
la disciplina
„DREPT PENAL COMPARAT"
(Ciclul I)

AUTOR: Rotari Rodica

Anii de studii: 2014 şi urm.
Semestrul VIII
Evaluare: examen
Puncte credite: 5(Drept)

CHIŞINĂU – 2014
 I. PRELIMINARII

Cursul special "Drept penal comparat" este destinat pentru a familiariza studenţii din
ultimul an de studiu la specialitatea Drept public cu specificul evoluţiei dreptului penal în
sistemele de drept ale diferitor state pînă la momentul actual. Cunoaşterea dreptului penal al
altor state constituie o primă şi indispensabilă etapă în obiectul, metodologia şi sarcinile
Dreptului Penal Comparat.
Totodată cursul specializat "Drept penal comparat" este destinat studierii de către
studenţii-jurişti, care vor afla despre situaţia şi tendinţele contemporane ale dreptului penal al
statelor străine, ale căror sisteme de drept au o influenţă nemijlocită în dezvoltarea sistemului
nostru de drept, în special a dreptului penal.
Includerea acestui curs în programul de studiu este determinat de mai multe cauze.
În primul rînd, este vorba despre momentul reformelor legislative, cînd este nevoie
imperic de a studia sistemele de drept ale altor state (şi anume, a vedea locul ramurii dreptului
penal). De la sine este înţeles faptul, că atribuirea Republicii Moldova la sistemul de drept
socialist a decăzut în virtutea apariţiei noilor relaţii economice, politice şi sociale.
În cel de al doilea rînd, cunoaşterea dreptului penal al altor state este necesar oricărui
jurist, care tinde de a-şi tensifica cunoştinţe fundamentale în domeniul dreptului penal. Pentru
a deveni un jurist cărturar, profesional, lesne trebuie să posezi baza dreptului penal al ţărilor
străine, să-ţi închipui cu desăvîrşire tabloul general al sistemelor de drept contemporane.
Şi în al treilea rînd, din motive subiective: tendinţa studenţilor de a fi în temă cu
noţiunile cu care manipulează dreptul penal în statele străine. În deosebi, s-a evidenţiat faptul
la momentul întocmirii tezelor anuale şi de licenţă prin includerea în planul studentului -
analiza comparativă a unor instituţii ale dreptului penal al Republicii Moldova în comparaţie
cu legislaţia penală a altor state (îndeosebi în comparaţie cu România, Federaţia Rusă,
Germania, Marea Britanie, SUA, Japonia etc.).
Pentru a evita erorile, ce se comit în aceste cazuri şi anume comparaţia unor instituţii
corespunzătoare fără a ţine cont de specificul şi tradiţiile unei sau altei sisteme de drept, vine
a-şi realiza sarcinile cursul în cauză.
Este important de a organiza şi desfăşura conferinţe ştiinţifice şi simpozioane la tema
în cauză, a face traduceri ale legislaţiilor penale ale statelor străine întru accesibilitatea sporită
a acestora.
Reieşind din numărul de ore rezervat studiului cursului în procesul pregătirii acestui,
interesul primar se acordă examinării problemelor Părţii Generale a Dreptului penal
comparat. Însă, întru a fi înţeles specificul sistemului de drept a oricărui sistem de drept
presupus pentru comparaţie - este necesar de a se examina şi trăsăturile Părţii Speciale a
Dreptului penal, la fel normele de răspundere pentru atentatele de bază: contra personalităţii,
proprietăţii şi statului.
La baza studiului Dreptului penal comparat a fost pus: Drept penal al Rusiei;
României; SUA; Anglia; Franţa; Germania, Japonia, Italia, etc.
Potrivit planului de învăţămînt sînt prevăzute 120 ore de curs, iar evaluarea finală a
studenţilor se efectuează prin examen.
În acelaşi timp, se urmăreşte scopul a forma studenţilor următoarele deprinderi:
1. să-şi realizeze existenţa şi activitatea în spiritul respectării legii;
2. să obţină competenţe de a identifica contravenţiile;
3. să aplice sancţiuni respectând procedura contravenţională.
2
 În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi
programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi
tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării
calităţii procesului de învăţământ.
Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului
universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate:
cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor
teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea
abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea
capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice,
soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de
complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul
comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina
vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.
Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a oricărei
discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca un program de
activitate propriu.

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT PENAL

COMPARAT
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să identifice noţiunile de bază despre principalele familii de drept şi trăsăturile specifice ale
acestora în domeniul justiţiei penale;
- să recunoască specificul metodei comparative şi nivelurile de comparaţie în dreptul penal
comparat;
- să identifice izvoarele de drept penal în diferite sisteme de drept;
- să definească noţiunile infracţiunilor şi clasificarea acestora în diverse sisteme de drept;
- să identifice sancţiunile penale prezente în legile penale ale altor state;
- să însuşească noile tendinţe şi direcţii de dezvoltare ale ştiinţelor penale din străinătate.

La nivel de aplicare:
- să aplice metoda comparativă în confruntarea instituţiilor corespunzătoare de drept penal din
diferite sisteme de drept;
- să determine şi să evidenţieze asemănările şi deosebirile dintre diferite instituţii şi concepte de
drept penal din diverse sisteme de drept;
- să analizeze instituţiile şi noţiunile de drept penal din Codul penal al Republicii Moldova şi să
compare cu noţiunile din legile penale din străinătate;
- să argumenteze necesitatea adoptării de noi instituţii de drept penal cunoscute în legile penale
străine;
- să demonstreze avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă diferite instrumente, noţiuni de
drept penal cunoscute în statele străine şi aplicabilitatea lor în condiţiile sistemului de drept
penal al Republicii Moldova;
- să identifice interpretările date diferitelor noţiuni de drept penal în alte state şi să evalueze
aplicabilitatea şi compatibilitatea lor cu principiile dreptului penal al Republicii Moldova;
- să interpreteze oportunităţile perfecţionării Codului penal al Republicii Moldova cu noi
mecanisme de drept penal de luptă cu criminalitatea prezente în alte jurisdicţii străine.

La nivel de integrare:

3
 - să formuleze propuneri cu privire la perfecţionarea legislaţiei penale a Republicii Moldova
folosind experienţa furnizată de alte sisteme de drept penal;
- să estimeze eficienţa normelor legislaţiei penale a Republicii Moldova în comparaţie cu
noţiunile analogice din alte state;

-
- să evalueze şi să prognozeze modul de integrare şi direcţia de dezvoltare a instituţiilor noi de
drept penal, introduse în legislaţia penală a Republicii Moldova;
- să aprecieze rolul diverselor organe de drept din Republica Moldova în implementarea noilor
instituţii de drept penal;
să utilizeze soluţiile obţinute pe cale comparativă în popularizarea Dreptului penal comparat
în calitate de disciplină care permite alinierea legislaţiei penale a Republica Moldova la standardele
europene şi internaţionale.

Conținutul disciplinei

Tema 1. Sisteme juridice contemporane.

Tema 2. Caracterizarea generală a teoriilor juridico- penale.
Tema 3. Izvoarele dreptului penal comparat.
Tema 4. Infracţiunea în dreptul penal comparat.
Tema 5. Pluralitatea de infractori. Noţiunea şi categoriile participanţilor la infracţiune în
dreptul penal comparat.
Tema 6. Cauzele ce înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal.
Tema 7. Consideraţii generale privind pedepsele în dreptul comparat.
Tema 8. Liberarea de răspundere și de pedeapsă penală în dreptul penal comparat.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul disciplinei Anul Semestr Numărul de ore Evaluarea Responsabil

în planul de de
ul Total C S I credi Forma de de disciplină
învăţământ studii
te evaluare
IV VIII 120 30 30 60 5 examen Rotari Rodica

4
 IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVA A ORELOR

Nr. Total Prel. Sem. Ind.

Tema ore

1. Sisteme juridice contemporane. 15 4 4 7

2. Caracterizarea generală a teoriilor juridico- 16 4 4 8
penale.
3. Izvoarele dreptului penal comparat. 16 4 4 8
4. Testare: temele 1-3
4.1. Infracțiunea în dreptul penal comparat. 16 4 4 8
Pluralitatea de infractori. Noțiunea și categoriile
5. participanților la infracțiune în dreptul penal 13 3 3 7
comparat.
6. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în 15 4 4 7
dreptul penal comparat.
7. Considerații generale privind pedepsele în 16 4 4 8
dreptul penal comparat.
8. Testare: temele 5-7
8.1 Liberarea de răspundere și de pedeapsă penală în 13 3 3 7
dreptul penal comparat.
Total 120 30 30 60

5
 V. CONŢINUTUL PROGRAMEI CONFORM GRILEI DE ORE
A. Ore de curs

Nr. Forma de Prel.

Tema prezentare

1. Sisteme juridice contemporane. Prelegere 4

interactivă
2. Caracterizarea generală a teoriilor juridico- penale. Prelegere 4
interactivă
3. Izvoarele dreptului penal comparat. Prelegere 4
interactivă
4. Infracțiunea în dreptul penal comparat. Prelegere 4
interactivă
Pluralitatea de infractori. Noțiunea și categoriile Prelegere
5. participanților la infracțiune în dreptul penal 3
interactivă
comparat.
6. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în Prelegere 4
dreptul penal comparat. interactivă

7. Considerații generale privind pedepsele în dreptul Prelegere 4

penal comparat. interactivă

8. Liberarea de răspundere și de pedeapsă penală în Prelegere 3

dreptul penal comparat. interactivă

Total 30

6
 CONŢINUTUL PROGRANEI CONFORM GRILEI DE ORE
B.Ore de seminar

Nr. Tema Forma de prezentare Sem.

1. Sisteme juridice contemporane. Seminar interactiv cu 4

prezentarea referatelor
problematizate
Caracterizarea generală a teoriilor juridico- Seminar interactiv cu
2. penale. desfăşurarea 4
dezbaterilor
Izvoarele dreptului penal comparat. Seminar interactiv cu
3. prezentarea referatelor 4
problematizate.
Infracțiunea în dreptul penal comparat. Seminar interactiv cu
4. desfăşurarea 4
dezbaterilor
Pluralitatea de infractori. Noțiunea și Seminar interactiv cu
5. categoriile participanților la infracțiune în desfăşurarea 3
dreptul penal comparat. dezbaterilor

Cauzele care înlătură caracterul penal al Seminar interactiv cu

6. faptei în dreptul penal comparat. desfăşurarea 4
dezbaterilor
Considerații generale privind pedepsele în Seminar interactiv cu
7. dreptul penal comparat. desfăşurarea 4
dezbaterilor
Liberarea de răspundere și de pedeapsă Seminar interactiv cu
8. penală în dreptul penal comparat. prezentarea referatelor 3
problematizate
Total 30

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢA ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

DREPT PENAL COMPARAT

Subiectul 1. Sisteme juridice comtemporane
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să evidenţieze scopul, obiectul şi 1. Scopuri, sarcini şi sistemul dreptului
sarcinile dreptului penal comparat; penal comparat;

7
- să determine sistemul dreptului 2. Comparaţia în drept: obiectul
penal comparat; dreptului comparat;
- să aplice metoda comparativă în 3. Metoda comparativă.
studiul dreptului penal comparat şi să
stabilească importanţa acestuia în
contextul ştiinţelor juridice;
- să argumenteze dacă dreptul penal
comparat constituie o ştiinţă sau
o metodă de studiere;
- să estimeze punctele de reper, care au
marcat evoluţia şi au permis dreptului
comparat să treacă de la un simplu
procedeu al spiritului la o metodă
ştiinţifică progresiv afirmată: aporturile
principale ale doctrinei în mai multe
ţări, contribuţiile juriştilor de geniu etc.
(sarcină individuală).
Subiectul 2. Caracterizarea generală a teoriilor juridico- penale.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească sistemul de drept şi 1. Noţiunea şi structura sistemului de
familia de drept; drept;
- să identifice structura sistemului de 2. Sistemele de drept contemporane;
drept şi tipurile familiei de drept; 3. Familia de drept;
- să demonstreze influenţa istoriei, 4. Tipurile familiei de drept
filozofiei, politicii şi altor factori la
dezvoltarea sistemelor de drept
contemporane;
- să compare specificul familiei de drept
romano-germanice cu trăsăturile
familiei de drept englezo-americane;
- să elaboreze numitori comuni care au
permis dreptului să se adapteze la
unităţile politice şi economice mai
vaste, adică să se armonizeze mai multe
sisteme juridice componente în familii
de drept;
- să decidă dacă elaborarea sistemelor
juridice pe baza criteriilor ştiinţifice
constituie obiectivul principal al ştiinţei
sistemelor de drept comparate.
Subiectul 3. Izvoarele dreptului penal comparat
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să relateze în aspectul caracterizării 1. Izvoarele de drept penal din statele
generale despre izvoarele de drept penal a străine;
statelor străine; 2. Normele de drept penal conţinute în
- să clasifice izvoarele de drept penal actele supreme ale statelor: Constituţie,
cunoscute pînă acum în funcţie de evoluţie, Marea Hartă a libertăţii, Bilul despre
prevederi, aplicabilitate, diversitate etc.; drepturi, alte acte ce dispun de
- să determine importanţa interpretării asemenea caracter;
judiciare în diferite state (Anglia, SUA, 3. Diversitatea izvoarelor de drept:
Germania); legislaţie codificată, precedent judiciar,
- să estimeze dacă în condiţiile actuale acte legislative, doctrina judiciară etc.
legislaţia codificată reduce din gradul de
aplicabilitate a precedentului judiciar;
- să proiecteze o situaţie practică de comitere
a unei infracţiuni şi să decidă în aspectul
dreptului penal englez asupra tuturor
izvoarelor capabile de a rezolva cauza şi
modul de aplicare concomitentă a
acestora (sarcină individuală).
Subiectul 4. Infracțiunea în dreptul penal comparat.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să reproducă determinarea doctrinară, 1. Noţiunea de faptă infracţională
formală, pragmatică, dublă a faptei (infracţiune) în dreptul penal
infracţionale (infracţiunii) în dreptul penal contemporan;
comparat; 2. Semnele infracţiunii;
- să distingă semnele faptei infracționale ( 3. Clasificarea infracţiunilor, varietăţi.
infracțiuni) în dreptul penal al statelor
străine;
- să clasifice fapta infracțională (
infracțiunea) în dreptul penal al statelor
srăine în funcție de diferite criterii de
clasificare: după obiect, după gradul de
pericol, după conținutul atentării, după
forma de vinovăţii etc.;
- să argumenteze componența de infracțiune
potrivit codului penal al mai multor state (
RM, Germania, Rusia etc.) și să abordeze
problema în dreptul penal unde asemenea
termen nu există
Subiectul 5. Pluralitatea de infractori. Noţiunea şi categoriile participanţilor la infracţiune în
dreptul penal comparat
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să distingă particularitățile instituției 1. Pluralitatea de infractori.
pluralității de infracțiuni; 2. Noțiunea participanților la infracțiune în
- să identifice care sunt participanţii la dreptul penal comparat.
infracţiune în dreptul penal comparat. 3. Categoriile participanților la infracțiune în
- să argumenteze rolul organizatorului la dreptul penal comparat.
săvîrșirea infracțiunii;

Subiectul 6. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
 - să identifice sistemul de circumstanţe ce 1. Noţiunea şi sistemul circumstanţelor care
exclud răspunderea penală (fapta exclud răspunderea penală(fapta
infracţională) în doctrina şi legislaţia penală infracţională);
a diferitor state; 2. Legitima apărare;
3. Extrema necesitate.
- să compare trăsăturile specifice ale
legitimei apărări şi extremei necesităţi în
doctrina şi legislaţia penală a diferitor state;
- să argumenteze pro sau contra prevederile
franceze care determină cazurile
privilegiate ale legitimei apărări (legitima
apărare prezumată);
- să elaboreze anumiţi numitori care permit
apărarea legitimă a patrimoniului în caz de
atentare prin respectarea prevederilor
naţionale şi internaţionale;
Subiectul 7. Considerații generale privind pedepsele în dreptul penal comparat.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească pedeapsa şi să identifice 1. Noţiune de pedeapsă şi scopurile ei;
scopurile acesteia potrivit doctrinei şi 2. Sistemul de pedepse;
legislaţiei diferitor state; 3. Categorii de pedepse aplicate persoanelor fizice;
- să relateze despre sistemul de pedepse 4. Sistemul de pedepse pentru persoanele juridice.
aplicate persoanelor fizice şi juridice;
- să clasifice pedepsele în pedepse principale,
complimentare şi accesorii, în funcţie de
modul de pronunţare;
- să decidă dacă în condiţiile actuale
pedeapsa îşi realizează în raport istoric mai
eficace scopul de corectare şi reeducare a
condamnatului (prin exemple din diferite
sisteme de drept –sarcină individuală);
- să argumenteze dacă aplicarea pedepsei
capitale corespunde conţinutului, sarcinilor
şi scopului pedepsei în general;
- să decidă asupra posibilităţii stabilirii
concomitente a două pedepse principale în
drept penal comparat.

Subiectul 8. Liberarea de răspundere și de pedeapsă penală în dreptul penal comparat.

Obiectivele de referinţă
- să definească instituţiile probaţiunii şi
liberării de executare a pedepsei în dreptul
penal comparat;
- să stabilească condiţiile de fixare şi de
executare, temeiurile de aplicare a
probaţiunii şi liberării de executare a
pedepsei în dreptul penal comparat;
- să delimiteze condiţiile de fixare şi
executare, temeiurile de aplicare a
probaţiunii şi liberării de executare a
pedepsei de liberare condiţionată înainte de
Conţinuturi
1. Noţiune de probaţiune îndreptul penal comparat.
2. Institutul probaţiunii şi liberării condiţionate de
executare a pedepsei în dreptul penal
comparat: condiţii de fixare şi executare,
temeiurile de aplicare.
3. Liberarea condiţionată înainte de termen de la
executarea pedepsei în dreptul penal comparat.
 termen de la executarea pedepsei în dreptul
penal comparat;
- să aprecieze faptul dacă la numirea
probaţiunii instanţa de judecată trebuie să
ceară consimţămîntul celui interesat
(deoarece, bunăoară, în SUA acest lucru
este obligatoriu prin invocarea faptului dat
în Codul Penal Model al SUA, iar în Franţa
– Codul Penal nu stabileşte o asemenea
obligaţie);
- să ia atitudine faţă de faptul cînd instanţa
de judecată, potrivit normelor juridico-
penale olandeze, conjuga diverse pedepse
principale şi accesorii (poate fi pronunţată
întemniţarea cu suspendarea, înlocuind-o
cu munca în interes general sau
întemniţarea înlocuind-o cu amenda).

VII. LUCRU INDIVIDUAL

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare
1. Raport: de • Studierea a două - alegerea sistemelor de Până la
analiză comparată sisteme sancţiuni penale sancţiuni penalepentru analiză; 01.04.2014
„Sancţiunile • Analiza structurii şi - analiza detaliată a acestora;
contravenţionale" conţinutului acestora - raportarea la principiile
• Elaborarea raportului specifice;
de analiză comparată. - utilizarea cunoştinţelor
obţinute din studiile anterioare
2. Referat: • Studiu bibliografic - respectarea cerinţelor de Până la
„Răspunderea • Analiza noţiunii de formă 10.04.2014
contravenţională" răspundere penală şi a - numărul şi diversitatea
cauzelor care înlătură sau surselor bibliografice;
influenţează la aplicarea - gradul de analiză noţiunii de
răspunderii penale răspundere penală
• Elaborarea unei sinteze - modul de identificare şi
(unui proiect) gradul de analiza cauzelor care
înlătură sau influenţează la
aplicarea răspunderii penale;
- volumul 10-12 pag. scris de
mână
- calitatea concluziilor
recomandărilor
3. Studiu de caz: • identificarea cazului de - relevanţa cazului studiat; Până la
dosarul studiat - corectitudinea identificării 20.04.2014
contravenţional nr. • analiza cazului şi a părţilor şi a obiectului acţiunii în
9r-1928-10 legislaţiei pertinente respectivul caz penal;
• realizarea studiului - gradul de cunoaştere şi
structurat înţelegere a cazului şi legislaţiei
aplicabile
- gradul de argumentare
 concluziilor.

NOTĂ: Pentru realizarea obiectivelor tuturor conţinuturilor din curriculum, studentul va

realiza forme de activitate individuală, precum:
 studiul notiţelor de curs, ale suporturilor de curs şi manualelor în bibliotecă;
 consultarea comentariilor şi a dicţionarelor de specialitate;
 studiul suportului normativ curent, publicat în „Monitorul Oficial al
Republicii Moldova”;
 studiul practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie, a altor
instanţe judecătoreşti şi organe jurisdicţionale, publicate oficial;
 accesarea, acumularea şi studiul informaţiei din reţeaua Internet şi din alte
surse accesibile.
Formele de evaluare
Evaluarea cunoştinţelor se efectuiază în două trepte: evaluare curentă şi
finală.
Evaluare curentă:
 Discuţiile pe temele programate;
 Lucrări de control, care se scriu de studenţi la temele desemnate de
cadru didactic;
 Scrierea şi audierea a cel puţin unui referat la o temă aleasă sau
stabilită;
 Efectuarea obligatorie a două testări pentru evaluarea curentă.
Evaluare finală – examen.
Evaluarea cunoștinților:
I. Evaluarea sumativă în baza:
- lucrării de control;
- evaluării la seminare;
- participarea cu comunicare la masa rotundă;
- caietului de lucru de sinestătător asupra cursului.
II. Evaluarea finală – examen.
Evaluarea sumativă finală se va desfăşura sub forma unui examen. Biletul de
examinare va cuprinde trei subiecte. Subiectele de examinare vor fi formulate în
bilet, reieşind din obiectivele generale ale disciplinii şi, în special, din
obiectivele de referinţă. Nota de la examen constituie 70% din nota finală, iar
30 % revin notei medii pentru evaluarea sumativă curentă.
Punctaj pentru admitere la evaluarea finală (maximum – 120
puncte; minimum – 66)
- a) Frecvenţa la prelegeri – 28/14 (0,1)
- b) Frecvenţa la seminare – 12 (0,1)
- c) Nota la lucrarea de control – 10/5 (0,3)
 - d) Nota medie la reuşita curentă (la seminare, cel puțin o notă
pozitivă) – 10/5 (0,2)
- e) Participarea la masa rotundă studențească – 20 (0,1)
- f) Lucrul de sinestătător (conspecte, autoevaluare) – 30/10 (0,1)

Studenţii care vor acumula 60 şi mai puţine puncte nu vor fi admişi la

evaluarea finală şi vor repeta (în formă de externat) cursul. Îndeplinirea punctelor:
b), c) și d) este obligatorie pentru admiterea la examen.

Conţinuturi
1. Infracţiuni contra vieţii. Alte

VIII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucru individual la disciplina Drept penal comparat

1. Izvoarele dreptului penal al Angliei şi SUA.

2. Izvoarele dreptului penal francez.
3. Precedentul judiciar ca izvor de drept penal englez şi american.
4. Noţiunea de infracţiune în dreptul penal comparat.
5. Clasificarea faptelor criminale şi importanţa clasificării în dreptul penal al statelor străine.
6. Răspunderea persoanelor juridice (corporaţiilor) în dreptul penal englez, francez şi american.
7. Sistemul de circumstanţe, ce exclud apariţia răspunderii penale în dreptul penal comparat.
8. Formele participaţiei şi tipurile participanţilor în dreptul penal englez şi american.
9. Sistemul şi categoriile pedepselor în dreptul penal german.
10. Pedeapsa cu moartea şi detenţia pe viaţă ca categorii de pedepse în dreptul penal comparat.
11. Pedepse cu caracter patrimonial în dreptul penal comparat.
12. Institutul probaţiunii în dreptul penal comparat.
13. Infracţiuni contra vieţii în dreptul penal comparat.
14. Infracţiuni contra patrimoniului în dreptul penal comparat.
15.Infracţiuni informative în dreptul penal comparat..

CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:

Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână şi 8-10 pagini tapate

1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat, conducător

ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2010)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei
cercetate legătura cu specialitatea
4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiunişi scris de mână:
Capitolul1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării)
1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. ...

Capitolul 2(aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.)
2.2. 2.3. .

Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]

II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf,
1999. p. -199.
5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse

IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz, aprecierea în
rezultatul participării active la discuţiile din cadrul seminarului şi pe parcursul semestrului se
organizează 2 lucrări de control (testări), cum ar fi:

Test nr._1_

Subiectul I: Sistemul dreptului penal comparat.

1. Evidenţiaţi scopul, obiectul şi sarcinile dreptului penal comparat.
2. Stabiliţi importanţa aplicării metodei comparative în studierea dreptului penal comparat.
3. Argumentaţi dacă dreptul penal comparat constituie o ştiinţă sau o metodă de studiere.
Subiectul II: Noţiune de sistem de drept şi familie de drept.
1. Definiţi sistemul de drept şi familia de drept.
2. Comparaţi specificul familiei de drept romano-germanice cu trăsăturile familiei de
drept englezo-americane.
3. Decideţi dacă elaborarea sistemelor juridice pe baza criteriilor ştiinţifice constituie
obiectivul principal al ştiinţei sistemelor de drept comparate.
Subiectul III: Izvoarele dreptului penal comparat.

1. Relataţi în aspectul caracterizării generale despre izvoarele de drept penal a statelor străine.
2. Clasificaţi izvoarele de drept penal cunoscute pînă acum în funcţie de evoluţie,
prevederi, aplicabilitate, diversitate etc.
3. Estimaţi dacă în condiţiile actuale legislaţia codificată reduce din gradul de aplicabilitate
a precedentului judiciar.

Test nr._2_

Subiectul I: Infracțiunea în dreptul penal comparat.

1. Definiți noţiunea de infracţiune în doctrina penală a diferitor state.
2. Enumerați criterii de clasificare a infracţiunilor în dreptul penal comparat.
3. Expuneți părerea asupra clasificării infracțiunilor în dreptul penal al SUA și Anglia; enumerați
asemănările și deosebirile dintre ele.

14
Subiectul II: Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.
1.Enumeraţi cauzele ce înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.
2.Particularităţile legitimei apărări şi ale stării de necesitate în dreptul penal comparat.
3.Estimați specificul cauzelor ce înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal al Japoniei.

Subiectul III: Pedepsele în dreptul penal comparat.

1. Definiţi pedeapsa în dreptul penal comparat.
2. Enumerați pedepse principale şi pedepse complementare în dreptul penal comparat.
3. Explicați rolul pedepsei cu moartea în sistemul pedepselor.

X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

la disciplina Drept penal

comparat

1. Introducere în studiul specializat.

2. Noţiune de sistem de drept şi familie de drept.
3. Izvoarele dreptului penal
4. Izvoarele dreptului penal al Angliei şi SUA.
5. Izvoarele dreptului penal francez.
6. Precedentul judiciar ca izvor de drept penal englez şi americanNoţiunea de infracţiune
(faptă infracţională).
7. Noţiunea de infracţiune în dreptul penal comparat.
8. Clasificarea faptelor criminale şi importanţa clasificării în dreptul penal al statelor străine.
9. Caracteristica unor categorii de infracţiuni în sistemul de drept penal comparat
10. Subiectul infracţiunii.
11. Vinovăţia şi formele ei în sistemul de drept penal comparat.
12. Etapele săvîrşirii infracţiuniiîn sistemul de drept penal comparat.
13. Răspunderea persoanelor juridice (corporaţiilor) în dreptul penal englez, francez şi american.
14. Sistemul de circumstanţe, ce exclud apariţia răspunderii penale în dreptul penal comparat.
15. Formele participaţiei şi tipurile participanţilor în dreptul penal englez şi american.
16. Participaţia penalăîn sistemul de drept penal comparat.

XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ/ de AN

la disciplina
Drept penal comparat

1. Izvoarele dreptului penal al Angliei şi SUA.

2. Izvoarele dreptului penal francez.
3. Precedentul judiciar ca izvor de drept penal englez şi american.
4. Noţiunea de infracţiune în dreptul penal comparat.
5. Clasificarea faptelor criminale şi importanţa clasificării în dreptul penal al statelor străine.

15
 6. Răspunderea persoanelor juridice (corporaţiilor) în dreptul penal englez, francez şi american.
7. Sistemul de circumstanţe, ce exclud apariţia răspunderii penale în dreptul penal comparat.
8. Formele participaţiei şi tipurile participanţilor în dreptul penal englez şi american.
9. Sistemul şi categoriile pedepselor în dreptul penal german.
10. Pedeapsa cu moartea şi detenţia pe viaţă ca categorii de pedepse în dreptul penal comparat.
11. Pedepse cu caracter patrimonial în dreptul penal comparat.

XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

I. ACTE NORMATIVE
a) Acte internaţionale şi regionale
1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 10
decembrie 1948..
2. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 16.12.1966
3. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16.12.1966.
4. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din
04.11.1950 şi Protocoalele adiţionale:
b) Acte normative naţionale
5. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.
6. Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova (in continuare Mon. Of. al RM) din 16 ianuarie
2009, nr. 3-6, art. 15) (Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29
martie 1985)).
7. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002.
8. Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003.
9. Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.
10. Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr. 789 -XIII din 26 martie 1996.
11. Legea cu privire la statutul judecătorului, nr.544 - XIII din 20 iulie 1995.
12. Lege cu privire la Procuratură, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008.
13. Legea cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002.
14. Lege privind administraţia publică locală, nr.436-XVI din 28 decembrie 2006.
15. Lege cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18 decembrie 1990.
16. Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii, nr. 45 -XIV din 12 aprilie 1994.
17. Legea privind repararea cheltuielilor de tratament aplicat persoanei vătămate în acţiune
criminală, nr. 79-XIII din 28.04.1994.
18. Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, nr. 1545 - XIII din 25 februarie
1998.
19. Tratat dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă din 4 noiembrie 1994 cu privire la asistenţa
juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală. Buletinul Arbitrajului
Republicii Moldova 1995, nr. 2.
20. Tratat dintre Republica Moldova şi Ucraina din 4 noiembrie 1994 privind asistenţa juridică şi
relaţiile juridice în materie civilă şi penală, Legea şi viaţa, 1994, nr. 2-3.

16
21. Tratat între Republica Moldova şi România din 6 iulie 1996 privind asistenţa juridică în materie
civilă şi penală, Tratate Internaţionale, 1999, volum 20, pag. 364.
22. Convenţia privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă, familială şi penala,
semnată de statele-membre ale C.S.I. şi ratificată de Republica Moldova la 16 martie 1995.

d) Literatură teoretică
1. Bujor Valeriu, Buga Larisa. Drept Comparat Penal, Chișinău 2003.
2. Basim A. Abbas Al- Alibi, Bujor Valeriu, Infracțiunea și pedeapsa în dreptul penal
musulman, Chișinău 2012.
3. Borodac A. ş.a. Drept penal. Partea generală, Chişinău, Ştiinţa, 1994.
4. Basarab M., Drept penal.Partea generală, vol. I şi vol. II, ediţia a Il-a, Lumina-Lex, Bucureşti,
1999.
5. AntoniuG., Vinovăţia penală,Editura Academiei, Bucureşti, 1995.
6. Dongoroz V., Principalele transformări ale dreptului penal român,în S.I., 1998.
7. Giurgiu N., Drept penal general. Doctrină, legislaţie, jurisprudenţă,Contes, Iaşi, 2000.
8. Mitrache C, Drept penal român.Partea generală, Casa de Editură şi Presă "ŞANSA" SRL,
Bucureşti, 1996.
9. Florean Ivan, Drept penal. Partea generală, Editura Presa Universitară Română, Timişoara,
2001.
10. Dicţionar rus-român, Redacţia Principală a Enciclopediei şi IME-P "Logos", Chişinău, 1992.
11. Pitulescu I, Abraham P. ş.a. Dicţionar explicativ şi practic de drept penal şi procesual
penal,Editura Naţională, Bucureşti, 1997.
12. Tanoviceanu I, Dongoroz V., Tratat de drept şi procedură penală,voi. I, ediţia a Il-a,
Bucureşti, 1912.
13. Бузгалин А. Колганов А. Введение в компаративист
14. Kpылова H.E., Cepeбpeбрнниковa A.B., Yгoлoвnoe npaвo зapyбeжныx cmpaн, Moscova,
1998. Yгoлoвnoe npaвo
15. Kpылова H.E., Об yгoлoвной omвemcmвeннocmu юридических лиц во
Франции// Вестник МГУ, Cep. 11 «Право», nr.3.
16. Дзюнъити Куда, Общая частъ японского уголовновго права, Киото, 1977.
17. Kозочкин Д. И., Yгoлoвnoe законодателъство зарубежных стран, Moscova, 1998.
18. Kyзнецова H., Yгoлoвnoe npaвo ФРГ , MГУ, Moscova 1980.
19. Kозочкин И.В. Проблема смертной казни в США// Вестник РУДН. Сер. Юридические
науки, 1997, nr. 1.
20. Maлиновский A., Yгoлoвnoe npaвo зарубежных государств, Moscova, Новый Юрист,
1998.
21. Mихеев Р., Кoдзуми Е. Плешкова O., Yгoлoвный кoдeкc Японии 1907 // Современные
проблемы проблемы правоприменения / Сб. тезисовб докладовб сообщений
регионалъной научно- практической конференции 25- 26 марта, Habarovsk, 1998.
22. Михлин А.С. Нояова О. Е. Яковлевна Л.В., Отбывание наказания в тюръмах Англии и
Уэлъса// Государство и право, 1996, nr.4.
23. Mopoзов B.M., Mopoзов A.M. Opганизация социалъной работы с осужденными в ФРГ,
учебное пособие, Vladimir, 2000.
24. Hepceсян A.A, Bonpocu Haкaзyeмocmu в yгoлoвно npaвe ФРГ и США, Hayкa, Moscova,
1992.

17
25. Hикифоров Б.С. Решетников Ф., Coepeмeнoe aмериканское уголовное право, Moscova,
1990.
26. Преступление и наказание в Англии, США, Францииб ФРГ, Японии. Общая частъ
уголовново права. Под редакцией И. Власовой, Moscova, 1991.
27. Hисахара Xapyo, Kaйxo copoн (Общфя частъ уголовново права ), Tokio, 1977.
28. 3йдус B.T., История Японий с древнейших времен до наших дней, Moscova, 1968.
29. Филипов A.B., K вonpocy o mpaduцuoнноим npaвe Японий/Becтник. Cep. 2, 1987. ЛГУ.
Сер. 2, nr. 9. Вын. 9.
30. Hаш Сиро, Мнхопбзнн- по кокка сэнклну ( Госкдарственная жизнъ японцев), Tokio,
1986
31. Hисихара Харуо Кэйдзм сэйсаку- по рэкнси ( История уголовной политики). – В кн:
Кэйдзин сэйсаку кодза ( Курс уголовной политики), том 1, Tokio, 1986.
32. Гршчслсва Л.Д. Формирование японской националъной кулътуры ( конец ХVI начало
ХХ вв.), Moscova, 1986.
33. Иноуэ Кадзуо., Дзанкоку- но Нисон-си. Миндзоку-но кокорони нэмуру масе-но семай
( Жестокостъ в историй Японий. Ее подлинное жудкое лицо, спящее в сердце наций),
Tokio, 1969.
34. Норман Е. Возникновение современного государства в Японий, Moscova, 1961.
35. Оно С., Накаио Ц., Уэмацу Т. Датэ А. Кэйхо ( Уголовный Кодекс), Tokio, 1981.

18