Este interesant faptul că foarte mulți dintre adepții explicațiilor oferite de teoria formelor fără

fond s-au remarcat printr-o activitate publică ce promova naționalismul drept cale primară pentru
păstrarea identității, dar în același timp pentru a ne adapta noilor condiții și cerințe ale
modernității. În opoziție cu aceștia dintâi, au activat ceilalți, care au încercat să adopte un discurs
pro-european ”de umplutură”, fără a privi în adâncul problemelor care frământau cu adevărat
societatea românească.

Consider că actualitatea teoriei lui Maiorescu este una mai mult decât îngrijorătoare în ceea ce
privește dezvoltarea României de astăzi. Cu toate că ”franțuzismele” au fost înlocuite de
”americanisme”, nici măcar de cuvinte englezești adevărate, ne mișcăm în aceeași direcție
neavând o destinație anume, fiind prinși într-un joc imitativ periculos care seamănă mai mult a
hipnoză. Așa se explică foarte multe dintre fenomenele negative precum exploatarea resurselor
naționale de către străini, lipsa de locuri de muncă pe poziții de conducere, migrația intensă în
căutarea unui trai mai bun, chiar dacă prestezi o muncă bine-plătită dar sub nivelul propriu de
competență și multe alte asemenea plăgi care au rolul de a diminua caracterul național al unui
popor. Iar de aici decurg și celelalte urmări precum lipsa de solidaritate, lipsa de repere reale,
competiția contra-productivă și încercările de a supraviețui în detrimentul tuturor și în pofida a
tot.

Cu toate acestea, tind să cred că societatea românească va găsi o cale de a-și adapta posibilitățile
propriilor cerințe, dar și viceversa. Important este să fim ancorați în realitate fără a ne ignora
sinele și să ne mobilizăm resursele astfel încât să obținem un rezultat maxim.