FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR

Grădiniţa de copii Nr.1

Numele si prenumele copilului:
Grupa: mică

Date generale despre copil si familia sa

1. Date biografice despre copil:

 Data şi locul naşterii : 17.08.2014, or.Cantemir
 Adresa: Or. Cantemir, str. Piaţa Independenţei

2. Date medicale:
 Sarcina: fără probleme deosebite;
 Naştere: normală;
 Dezvoltare fizică: normală (înălţime şi greutate corespunzătoare
vârstei);
 Starea sănătăţii: bună (nu a suferit boli sau traumatisme care să îi
afecteze dezvoltarea fizică şi psihică)

3. Date despre familia copilului:

Structura familiei: tata, mama, frati (1) , bunici ;

4. Profesiunea parintilor:
Tata.: peste hotare;
Mama: învăţătoare;

5. Condiţii de locuit:
-foarte bune
*bune
-satisfacatoare
-nesatisfacatoare

6. Climatul educativ în familie:

-relatii interfamiliale:
Relaţiile dintre părinţi, dintre părinţi, copii şi bunici sunt bune , organizate ,
bazate pe dragoste şi înţelegere, sunt favorabile creşterii şi dezvoltării
 echilibrate a copilului. Există o atmosferă destinsă şi o preocupare deosebită
a părinţilor pentru dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere.

-cine se ocupa în mod special de copil:

Mama tata fraţi bunici alte persoane

-comportamentul educaţional al părinţilor faţa de copil:

corect incorect

-alte aspecte semnificative:

Condiţiile materiale şi igienico-sanitare sunt bune.

7. Comportamentul copilului in familie:

Foarte bun bun satisfăcător nesatisfăcător

Activitatea copilului in grădiniţă

1. Jocuri preferate de copil:

-jocuri de creaţie cu subiecte si roluri;

-jocuri de constructie;
-jocuri logico-matematice;
-jocuri de mişcare si caracter sportiv.

2.Conduita copilului in grădiniţă:

 Şi-a însuşit deprinderile de comportare civilizată, le aplică în relaţiile

cu adulţii şi copiii;
 Şi-a însuşit deprinderile de comportare civilizată, dar le aplică numai
faţă de adulţi;
 Conduita nu este constantă;
 Nu şi-a însuşit deprinderile de comportare civilizată;

3.Concordanţa între comportarea copilului în familie şi în grădiniţă:

-există concordanţă;
-nu există concordanţă;

4. Modul de îndeplinire a sarcinilor:

 Îndeplineşte sarcinile întotdeauna;
 Îndeplineşte uneori sarcinile;
  Îndeplineşte sarcinile dacă se insistă;
 Refuză îndeplinirea sarcinilor;

5. Adaptarea la mediul din grădiniţă:

-s-a adaptat uşor;
-greu adaptabil;
-inadaptabil.

6. Rolul pe care îl îndeplineşte în grupul de joc:

-preferă rolul de conducător;

-preferă să fie condus;
-trece cu uşurintă de la un rol la altul.

COORDONATE ALE DEZVOLTĂRII PSIHICE

Motricitatea:
-are o motricitate fină dezvoltată, coordonarea ochi –mână este bine
dezvoltată;
-rezistenţă la efort fizic bună;
-mişcările pot fi uşor transferabile şi aplicabile în noi situaţii, fiind din ce în
ce mai diferenţiate, mai fine;
-are formate priceperi şi deprinderi complexe care îi permit să se descurce în
situaţii diferite;
-execută orice mişcare cu condiţia să nu implice efort fizic prea mare ;
-mişcările se transferă cu uşurinţă de la o mână la alta fără a fi nevoie de o
învăţare specială;
-execută cu plăcere exerciţiile de educaţie fizică şi participă cu entuziasm la
întrecerile organizate în grădiniţă;
-din punct de vedere motric se apropie de exigenţele stadiului următor.

Voinţa:
-s-a dezvoltat funcţia reglatoare a cuvântului şi foloseşte în diferite situaţii
indicaţiile verbale ;
-îşi propune scopuri şi se străduieşte să le atingă;
-se autoreglează bine în activităţi de învăţare şi creaţie desfăşurate individual
sau în grup.
-se manifestă reglajul voluntar în raport cu norme sau comportamente
morale, rolul de frână al voinţei (nu este bine să....., nu este frumos .....)
Percepţia:
-face discriminări vizuale fine;
-distinge calităţile de formă, mărime, culoare ale diverselor obiecte
prezentate;
-foloseşte corect cuvintele care semnifică raporturi spaţiale (sus, jos, aproape,
departe, aici,dreapta, stânga) şi se orienteză bine în spaţiu;
-se orientează bine în timp, folosind corect noţiunile: azi, ieri, mâine, ziua,
dimineaţă,prânz, seară.
-percepţia lucrurilor este încă globală, văzul observând întregul încă
nedescompus;

Reprezentările:
-ceea ce desenează este dispus unul lângă altul pe o linie orizontală ;
- respectă proporţiile, astfel încât redă corect mărimile obiectelor şi mai ales
relaţiile dintre ele;
-în desene face abstracţie de elementele care nu au importanţă pentru subiect,
fapt care face ca desenele ei să fie ceva mai sărăcăcioase;
-elementele constitutive ale desenului prezintă independenţă unele în raport
cu altele ,nu se suprapun;
-nu respectă perspectiva, toate sunt puse în acelaşi plan.

Atenţia:
-urmăreşte atentă propria activitate cât şi unele aspecte din ambianţă (a
crescut volumul atenţiei);
-poate în acelaşi timp să observe ceva şi să asculte explicaţiile educatoarei
(mobilitatea atenţiei);
-se manifestă atenţia voluntară (continuă rezolvarea unei sarcini până la
atingerea scopului, întârziind trecerea la alte solicitări);
-perioada de concentrare şi stabilitate a atenţiei a crescut la 25-30 de minute
în funcţie şi de caracteristicile activităţii, noutatea şi caracterul ei stimulativ,
materialul didactic folosit.

Limbajul şi comunicarea:
-are un vocabular bogat, cu o adaptabilitate deosebită la împrejurări;
-manifestă o adevărată plăcere de a-şi însuşi cuvinte noi ;
-foloseşte „clişee verbale” preluate din vorbirea adulţilor;
-preferă diminutivele şi le utilizează frecvent;
-se exprimă corect din punct de vedere gramatical (o mare importanţă având
şi modelele verbale ale familiei şi anturajului apropiat al copilului);
-are capacitate de verbalizare crescută (povesteşte tot ce face,vede sau aude);
-implică vorbirea în tot ce face ; vorbeşte în timp ce desenează, se joacă sau
chiar povesteşte (flexibilitate verbală);
-foarte comunicativă.
Gândirea :
-are caracter operatoriu: răspunsurile la solicitări sunt coerente, stabile,
corespunzătoare cerinţelor şi independente de implicarea eu-lui în situaţii;
-nivelul operaţiilor gândirii se află la nivel concret, legat de acţiuni
obiectuale;
-raţionamentul folosit este cel inductiv, progresiv, de la cauză spre efect, de la
condiţii spre consecinţe;;
-gândeşte corect conservarea cantităţii;
-gândirea a început să fie raţională;
- se manifestă reversibilitatea gândirii sub forma inversiunii şi compensării;
-are putere de deducţie imediată: poate efectua anumite raţionamente de tipul
„dacă......, atunci”, cu condiţia să se sprijine pe obiecte concrete sau exemple;
-nu depăşeşte concretul imediat decât din aproape în aproape,extinderi
limitate, asociaţii locale;
-intelectul are o singură pistă; nu întrevede alternative posibile, posibilul se
suprapune datelor concrete;

Memoria:
-întipărirea involuntară şi voluntară este rapidă;
-are o capacitate bună de stocare a infomaţiilor;
-memoria de lungă durată este bună;
-memoria este legată de concret, copilul memorează tot ce observă ,ce vede
ce aude, ce discută cu adulţii, poveşti, cântece, poezii;
-perioada păstrării este foarte mare, copilul reuşind să redea evenimente
petrecute cu mult timp înainte;
-reproduce uşor momente care au impresionat-o, poezii, întâmplări;
-memorează textual replicile personajelor din poveşti;
-reţine cu uşurinţă, dacă activitatea se desfăşoară sub formă de joc sau
concurs;

Imaginatia:
-are imaginaţie bogată, legată şi stimulată de trăirile sale afective: bucuria,
plăcerea (cadori primite de la Moş Crăciun, jucăriile sale) dar şi frica ,
spaima ( frica de întuneric, de necunoscuţi);
-imaginaţia este strâns legată de percepţie şi experienţa concretă: desene
animate, activităţi cotidiene;
- îşi imaginează şi creează multe lucruri deoarece nu cunoaşte suficient
relaţiile dintre obiecte şi fenomene;
-pentru a evita o pedeapsă, minte şi creează un scenariu pentru a fi crezută;
 Afectivitatea:
-îşi iubeşte foarte mult părinţii şi bunicii;
-este foarte ataşată de educatoare;
-trăirile afective îi sunt influenţate de memoria afectivă;
-trăieşte crize de prestigiu când este mustrată în public;
-nu doreşte recompense, laude nemeritate, chiar dacă situaţia oface să sufere;
-bucuriile, reuşitele,realizările sunt „trăite” intens;
-îşi stăpâneşte plânsul în public când se loveşte;
-evită mângâierile mamei în prezenţa copiilor de la grădiniţă ;
- nu îi mai plac formele de alint cu care i se adresează părinţii („sunt mare „);
-îşi iubeşte fratele, are grijă de el ,îl ocroteşte;
-manifestă preferinţe faţă de anumiţi copii în a se juca sau împrieteni cu ei;

CONDUITA COPILULUI ÎN CLASĂ

Conduita la lecţie:

-atentă, participă activ,este interesată, doreşte să se afirme;

Purtarea în general:

-corectă, cuviincioasă, fără abateri comportamentale;

CONDUITA ÎN GRUP, INTEGRAREA SOCIALĂ A COPILULUI

Participarea la viaţa de grup:

-activă, sociabilă, comunicativă, stabileşte uşor relaţii, bună organizatoare a

grupului.

Imaginea sau opinia colegilor despre copil:

-bună colegă, săritoare la nevoie, te împrieteneşti uşor cu ea;

TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE

Temperamentul:
-exteriorizat, energic, vioi, echilibrat, uşor adaptabil,vorbăreţ.
Rezistentă la dificultăţi:

-rezistentă la solicitari.
Trăsături de caracter:
Sociabilitatea, capacitatea de comunicare, spirit de prietenie, sinceritate, respect
faţă de adulţi, politeţe, spirit de ordine, hărnicie, respect pentru muncă,
sârguinţă, corectitudine, spirit de iniţiativă, disciplină, perseverenţă, modestie,
stăpânire de sine, încredere în propriile puteri, curaj .

Concluzii:
1. Aprecieri generale în legătură cu nivelul dezvoltării copilului şi cu
pregătirea pentru şcoală:
-copilul este dezvoltat normal fizic şi psihic şi este apt pentru şcolarizare
şi realizarea cerinţelor şcolare la nivelul exigenţelor formulate de programă.
2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul:
-cunoaşterea capacităţilor copilului, a performanţelor realizate,
evidenţierea progreselor realizate de la o etapă la alta ;
-realizarea unui program de pregătire adecvat posibilităţilor copilului, fără
solicitări sau eforturi în salt, cu sarcini precise ,bine definite;
-crearea unui climat de de linişte, calm, încredere în forţele copilului,
pentru obţinera unui randament şcolar pe măsura capacităţilor sale;
-organizarea eficientă a timpului de studiu;
-folosirea strategiilor diferenţiate după investigarea prealabilă a nivelului
de dezvoltare intelectuală, a socializării şi a volumului de cunoştinţe , pentru
a se adapta solicitările educative la nivelul şi ritmul dezvoltării, spre a se
stimula dezvoltarea maximală a disponibilităţilor latente.