5/30/17

+ +
Bibliografie :

n  Gina Fintineru, Economia agroturismului, E. Ceres 2005, Buc

n  Gina Fintineru, Economia agroturismului – NOTE DE CURS

n  Agritourism First Edition, by Michal Sznajder  (Author), 

Lucyna Przezborska (Author), Frank Scrimgeour (Author), ISBN-13: 978-1845934828,
ISBN-10: 1845934822

n  The Economics of Tourism Destinations, Authors: Candela, Guido, Figini, Paolo, ISBN

978-3-642-20874-4

n  Tourism economics, Lundberg, D.E, Krishnamoorthy, M., Stavenga, M. H. , 1995

n  Stephen J. Page, Don Getz, The business of rural tourism, International Thomson
Economia agroturismului Business Press, 1997

n  Donald E. Lundberg, Mink M. Stavenca &M. Krishnamoorthy “Tourism Economics”

John Wiley& Sons, Inc, 1995
USAMV Bucuresti
Prof.univ. Gina Fintineru n  Minciu Rodica, Economia Turismului, Ed.Uranus, Bucuresti, 2000

n  Maria Ioncica, Economia serviciilor – teorie si practica, Editura Uranus, 2002.

+ OBIECTIVE: + Organizarea cursului

n  Dupa parcurgerea continutului disciplinei, studentul

va fi capabil să: n  Disciplina este obligatorie, studiata pe parcursul unui semestru
n  Cunoască și să definească principalele concepte socio economice n  Parcurgerea disciplinei presupune:
referitoare la turism
n  Parcurgerea unui număr de 12 prelegeri
n  Cunoască și să înțeleagă rolul și locul serviciilor turistice în cadrul
n  Parcurgerea unui număr de 6 seminarii.
economiei
n  Cunoască și să înțeleagă factorii care influențeaza cererea pentru n  Studenții vor avea cel puțin 3 note la aceste seminarii, pe
servicii turistice temele comunicate
n  Cunoască și să înțeleagă și caracteristicile serviciilor turistice
n  Cunoască și să înțeleagă caracteristicile pietei serviciilor, n  Evaluarea finală, sumativă
n  Definească raportul dintre piața serviciilor si piața bunurilor n  pe baza performanţelor de la seminar, şi acest lucru va conta pentru 20%
din evaluarea finală a modulului.
n  Calculeze și să interpreteze indicatorii de exprimare a eficienței
n  Restul de 80% provine de la o oră de examen scris.
economice si sociale a serviciilor

+ +
Cuprins Curs no 1
Obiective
n Concepte de baza in economia agroturismului;
n Locul şi rolul agroturismului în revitalizarea comunităţilor
rurale si dezvoltarea economico-sociala Scurtă Introducere
n Factoriide influență asupra activității turistice și Identificarea
trendurilor de evoluție
Cunoasterea principalelor trenduri
n Piata turistică, in turism
n Oferta turistică

n Cererea turistică
Cunoașterea principalelor forme de
turism
n Eficienţa economică a activităţilor agroturistice

1
 5/30/17

+
De ce interesul pentru agroturism? +Provocari pentru mediul rural, pe de o
parte:
două considerente de bază:
•  1. Scăderea preţurilor producției agricole determină identificarea unor noi
surse de venituri: Procesele de Mai departe,
•  atât în interiorul agriculturii industrializare și aceste schimbări
•  cât şi in afara agriculturii, prin adoptarea unor activităţi nonagricole. urbanizare au au determinat
•  2. Creşterea veniturilor populației are ca efect: determinat: •  declinul serviciilor eforturi pentru
rurale (magazine, redresarea acestor
•  Creșterea cererii pentru experienţe turistice, •  scăderea în termeni
şcoli, biserici, servicii probleme.
reali a veniturilor
•  Stimularea dezvoltării activităţilor recreaţionale în mediul rural. obţinute în fermă
profesionale, facilităţi
de transport), •  la nivel local, regional,
•  reducerea populaţiei guvernamental, in UE,
Interesul specific pentru agroturism ocupate în agricultură.
•  Imbatranirea
in lume, .. la noi
populaţiei rurale
•  dorinţa populaţiei predominant urbane de a experimenta vacanţe în mediul •  Reducerea vitalitatii
rural; comunităţilor rurale
•  dorinţa pentru linişte, destindere, turism particularizat
•  evadare din centrele urbane supraaglomerate;
•  nostalgia asociată cu munca în fermele agricole;
•  curiozitate faţă de agricultură şi stilul rural de viaţă;
•  preţul atractive, etc.

+ În schimb, activităţile turistice: The context of rural tourism (based on Yeoman, 2000).

n  prezintă un dinamism excepţional!!

n  Sosirile internaţionale au crescut exploziv Change in agricultural practice
n  25 milioane în anii 1950
n  1035 milioane în anul 2012.
Rural Environmental
n  Ce a determinat aceasta creștere? Food surpluses
migrations effects
n  creşterea venitului,
n  reducerea săptămânii de lucru,
n  creşterea numărului de zile de concediu plătite, Depopulation Government policy
n  ridicarea nivelului de educaţie,
n  ameliorarea infrastructurii de transport, etc
Focus on rural development issues
Loss of rural
n  Majoritatea scenariilor de prognoză turistică arată că această services Diversificare
dezvoltare va continua !
Turism

+ Asteptari de la activitatile turistice din + Economia Agroturismului

mediul rural: Scop
n  Studiul economiei in general este generat de:
n  situatiile de deficit, de resurse limitate,
n  Poate mediul rural beneficia de acesta evoluţie ascendentă a turismului? n  situatiiile in care nu exista o cantitate indeajuns de mare dintr-un
produs pentru a acoperi nevoile tuturor.
n  Ar putea această dinamică să reducă/stopeze declinul regiunilor rurale a n  resurse limitate vs nevoi nelimitate
turismului?
n  Economia = știință socială care caută sa ințeleagă opțiunile
n  Să asigure suficiente locuri de muncă, fluxuri de capital care să determine
dezvoltarea rurală? pe care oamenii le fac in utilizarea acestor resurse limitate.

n  Poate fi turismul dezvoltat în toate ariile rurale?
n  Care sunt elemente de schimbare care vor modela turismul şi călătoriile de
mâine? Este loc pentru agroturism?
n  Și atunci economia agroturismului – incearcă să răspundă la
intrebări de genul:
n  de ce o persoana alege sa calatoreasca intr-o anumita destinatie si nu
in alta,
n  sau de ce nu opteaza pentru a ramane acasa in loc sa calatoreasca?

2
 5/30/17

+ + 1. Principalele megatendinţe WTO 2020

Economie – resurse limitate -
alegeri 1. Globalizare vs localizare.
n  creșterea procesului de globalizare
n  In orice economie trebuie sa se faca fata anumitor alegeri de n  Dar si
baza, din cauza resurselor limitate: n  întoarcere către propria identitate.
n  CE bunuri si servicii sa se produca?
n  Această polarizare este reflectată și de sistemele și structurile turistice.
n  CUM ar trebui sa se produca?
n  dezvoltarea corporațiilor multinaționale care, prin economia de scală,
n  CINE ar trebui sa faca ce? contribuie la dezvoltarea turismului de masă
n  si CUI sa i se puna la dispozitie rezultatele activitatii economice? n  dezvoltarea operatorilor de nișă.

+ +
Turism de masa vs turism de ferma 2. Conștientizarea aspectelor de
mediu, natural sau social
n  dezvoltarea unor destinații foarte putin poluate şi fără
probleme de mediu sau de natură socială;

n  adoptarea unor programe de dezvoltare si doresc să

încurajeze turismul de bună calitate

+ 3. Dezvoltarea turismului tematic +

4. Dezvoltarea turismului etnic
1. Creșterea numărului de turişti care doresc să-şi satisfacă
hobby-urile şi interesele lor specifice
n  reprezentat de cei care doresc să-şi
-  bazate pe natură, viziteze locurile unde s-au născut, ei sau
-  pe vizitarea unor locuri istorice, strămoşii lor;
-  obiective economice sau orice alta destinatie aleasă n  o latură aparte o formează turismul
preponderent din rațiuni profesionale
religios, pelerinaje,

http://www.earthrhythms.ca/testimonials/testimonials_guestfeedback.html

3
 5/30/17

+ +
5. Menţinerea sau ameliorarea stării de 6. Mai multe vacante scurte!!
sănătate
n  dezvoltarea staţiunilor si centrelor spa
n  hotelurile clasice/ pensiunile adoptă facilităţi
fitness etc.

http://www.lithuaniatribune.com/47259/tourist-numbers-grow-in-lithuanian-spa-town-
druskininkai-201347259/

+ 7. Creșterea turismului pentru seniori + 8. Creșterea exigenței turiștilor (value

(varsta a III a) for money)
n  persoanele de vârsta a III-a devin mai ac3ve si Aşteptările lor?
dornice de călătorii n  Atracţii??
n  In paralel, crește interesul pt turism din partea n  Servicii??
persoanelor cu handicap n  Tarife??

n  Adaptarea serviciilor
n  Insotitori!!
n  http://www.promotours.com/
4_days_at_Rhine_and_Mosel_Valleys_for_Travelers_with_and_without_disabilities.html
n  http://www.disabledholidaydirectory.co.uk/

+ +
9. Dezvoltarea turismului de afaceri sau 10. Utilizarea tehnologiei moderne
pentru congrese, conferinţe
IT
n  Rezervare
n  Marketing

4
 5/30/17

+ +
11. Atragerea turistilor asiatici!! Definitia Turismului
n  Creșterea fluxului de turisti din țările emergente (BRIC) și
mai ales din sudul Asiei, datorită ratelor de creștere
economică ridicată și a aparițiie unei clase de mijloc dornică
să călătorească.

http://marketingtochina.com/renovation-of-la-samaritaine-in-paris-to-attract-chinese-tourists/

+ +
Ce este Turismul; Definiția OMT
n  Turism= activitatile desfasurate de persoanele care calatoresc
si raman in locuri din afara mediului lor obișnuit, pentru nu
mai mult de 12 luni consecutiv, în vederea petrecerii timpului
liber, afacerilor și a alte scopuri care nu sunt legate de
prestarea unei activități remunerate la locul vizitat.
Criterii de clasificare a formelor
de turism
n  Variabile socioeconomici: locul de provnință, vârsta, sexul,
nivelul de educație, statutul profesional, tipul de activitate
(inclusiv studenți și pensionari), motivația, componența
grupului de călătorie (merge singur, cu prietenii, cu familia),
organizarea excursiei.

n  ( vezi seminar 1 și reluam in curs 2 pt concepte specifice) n  Caracteristici ale deplasării: perioada/ sezonul, destinația,
motivația, mijloacele de transport folosite.

n  Tipul de cazare: hoteluri, moteluri, pensiuni, camping, B&B,

apartamente închiriate, la prieteni sau rude.

+ + Aceste trei forme de bază se pot combina,

a. În funcţie locul de provenienţă a
turiştilor, dinstingem rezultând alte trei forme, derivate de turism

n  Turism intern (domestic tourism) – forma de turism care n  Turism domestic =turismul intern + turismul receptor
cuprinde rezidenţii unei ţări care călătoresc în propria ţară;
n  Turism national= turismul intern şi turismul emiţător
n  Turism international
n  turismul internaţional emitent (outbound/outgoing tourism) – n  Turism international =turismul receptor (incoming) şi turismul
cuprinde rezidenţii unei ţări date care vizitează alte ţări. emiţător (outgoing)
n  turismul internaţional receptor (inbound/international-receptor
tourism) – semnifică vizitarea unei ţări date de către non-
rezidenţi;

5
 5/30/17

+b. După gradul de mobilitate al turistului + Turismul de sejur poate avea următoarele
forme:
n  turismul de sejur lung
n  durată de şedere într-o localitate depăşeşte o lună de zile;
n  turism de circulaţie (itinerant)
n  Presupune caracteristici tipologice (varsta, sit economica etc), destinatii si
n  caracterizat printr-un grad de mobilitate ridicat. perioade bine definite
n  Activitatea turistică se prezintă sub forma unor deplasări
continue, pe itinerarii stabilite sau ocazionale, cu opriri şi şederi n  turismul de sejur mediu,
în diferite localităţi. n  sejurul coincide cu durata standard a călătoriilor 12- 15 zile;
n  turism de masă
n  turism de sejur
n  caracterizat printr-un grad de mobilitate scăzut, n  puternic caracter sezonier,
n  turistul îşi satisface cererea de servicii turistice rămânând un
timp cu durata variabilă într-o anumită zonă turistică; n  turismul de sejur scurt - 1-2 zile
n  turismul ocazional
n  turismul de sfârşit de săptămână.

c. În funcţie de motivaţia deplasării:

+ + d.) După caracteristicile socio-
economice ale cererii
n  Turismul de agrement - cu o putenică dimensiune culturală.
n  Turismul particular
n  Turismul de odihnă n  reprezinte >1/2 volumul circulaţiei turistice din țăriel dezv
n  are un caracter mai puţin dinamic, cu un sejur ceva mai lung, legat de o n  se adresează unor persoane cu venituri ridicate;
anumită localitate cu particularităţi specifice. n  Unele forme se identifică, într-un anumit sens, cu turismul de lux,
puternic individualizat
n  In cadrul acestuia regăsim. Turismul de tratament
n  Turismul social
n  Turismul sportiv n  turism de masă, agreat de persoanele cu posibilităţi financiare
relativ limitate
n  Turismul de cumpărături n  forme ieftine de cazare şi mijloace de transport în comun

n  Turismul de afaceri şi de congrese n  Turismul de tineret formă particulară a turismului social, adresându-se,
n  legat de deplasările în interes oficial, comercial e cu precădere, categoriilor tinere ale populaţiei

n  Alte exemple?

+ e. În funcţie de momentul şi modul de +

f. după vârsta participanţilor:
angajare a prestaţiilor turistice
n  Turismul organizat
n  prestaţiile turistice, serviciile, destinaţia, perioada = sunt n  turismul pentru preşcolari;
programate în prealabil pe bază de contract;
n  Se adresează categoriilor cu venituri modeste- Îm/t< n  turismul pentru elevi;
n  Oferă o mai mare comoditate pentru turişti, scutindu-i de grija
călătoriei; n  turismul pentru tineret (18-31 ani);
n  Avantaje pt organizatori? asigurarea unei cifre de afaceri;
n  turismul pentru vârsta activă (31-60 ani);
n  organizarea ac3vității cu o eficienţă sporită.

n  Turismul pe cont propriu n  turismul pentru seniori

n  nu presupune o comandă prealabilă a serviciilor turistice
n  este practicată îndeosebi de turiştii care se deplasează cu autoturisme
proprii şi dispun de venituri mai mari

n  Turismul semiorganizat (mixt)

6
 5/30/17

+ g) Din punct de vedere al sezonalităţii: + h) În funcţie de mijlocul de transport

folosit:

n  turism de iarnă n  Drumeţie, velo turism

n  turism de vară n  turism rutier

n  turism de circumstanţă n  turism feroviar

n  turism naval

n  turism aerian

+ In concluzie, multiple forme de +

De ce este importanta cunoasterea
turism acestor forme de turism?
încercarea n  fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea şi diversificarea
operatorilor de a Dinamismul activităţile ofertei turistice,
antrena segmente cât turistice n  Ce tipuri de asteptari are turistul tinta?
mai largi ale
n  Ce tipuri de cheltuieli este dispus sa faca?
populaţiei
Exigentele n  Constientizarea responsabilităţilor şi obligaţiilor prestatorilor de
diferite servicii.

forme variate de
turism

+
Turismul rural
n  Una dintre cele mai reusite forme de turism, care armonizează
n  Cerinţele noi ale turistilor
The good old days
n 

n  Nevoia de autentic, sănătos, curat

n  Biodiversitate
n  Liniște și nostalgie
n  cu exigenţele protejării mediului şi a dezvoltării durabile a comunităților