Universitatea “Valahia” Targoviste

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Finante Banci

IMPOZITE DIRECTE

Student:
Olaru Elena Denisa
anul I

1
CAPITOLUL I: NOTIUNI TEORETICE
1. IMPOZITELE
1.1. Continutul si rolul impozitelor ......................................................................pag 3
1.2. Elementele impozitelor.........................................................................................pag 3

2. IMPOZITELE DIRECTE
2.1. Caracterizare generala a impozitelor directe.......................................................pag 4
2.2. Clasificarea impozitelor directe.......................................................................... .pag 4

CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ

Dinamica impozitelor directe in perioada 2007 – 2010..............................................pag 12

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................pag 18

2
 Imp oz ite le d ire cte

1. Continutul si rolul impozitelor

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si/sau averea
persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta
prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din
partea statului.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie inteles in sensul ca plata acestora catre stat
este o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit dintr-o
anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaza impozit.
Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care
realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege.
Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, cel mai
important fiind rolul impozitelor care se manifesta pe plan fi-nancar, deoarece acesta constituie
mijlocul principal de procurare a resur-selor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor
publice. Pe plan so-cial, rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca prin intermediul lor, statul
procedeaza la redistrubuirea unei parti importante din produsul intern brut intre grupuri sociale si
indivizi, intre persoanele fizice si cele juridice.

2. Elementele impozitului
Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele financiare, economice si sociale
urmarite de catre stat la introducerea lor, este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute
si respectate atat de organele fiscale, cat si de contribuabili.
Printre elementele impozitului se numara: subiectul (platitorul), suportatorul, obiectul
impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta, termenele de
plata, etc.
Subiectul impozitului (contribuabilul) este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la
plata acestuia.
Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul.
Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii. La impozitele directe, obiect al
impunerii poate fi venitul sau averea.

3
 Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul.
Unitatea de impunere se foloseste pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil.
Drept unitate de impunere putem intalni: unitatea monetara, metrul patrat de suprafata utila,
hectarul de teren, bucata, kilogramul, litrul, etc
Cota impozitului sau cota de impunere reprezinta impozitul aferent unei unitati de
impunere.
Asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta totalitatea masurilor care se iau de
organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil,
stabilirea marimii materiei imozabile si determinarea impozitului datorat statului.
Termenul de plata indica data pana la care impozitul trebuie achitat statului.

3. Caracterizarea generala a impozitelor directe

Impozitele directe reprezinta forma cea mai veche de impunere.
Ele s-au practicat si in oranduirile precapitaliste, insa, o extindere si o diversificare mai
mare au cunoscut abia in capitalism.
Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane
fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit
prevazute in lege. Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte
stabilite
Impozitele directe pot fi grupate in impozite reale si impozite personale.

3.1. Impozitele reale

Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici obiectul impunerii se defineste
in mod cantitativ. Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cladiri, pe pamant etc.
Astfel de impozite se stabilesc pe baza unor indici exteriori si de aceea, de multe ori, sarcina
suportata de platitor nu este echitabila, netinandu-se seama de capacitatea platitorului de a
realiza venit si de a plati impozite. Din aceste motive s-a trecut treptat tot mai mult la impozitele
personale.

4
 3.2.Impozitele personale
Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si pe avere, in stransa
legatura cu situatia personala a subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute si sub
denumirea de impozite subiective.
3.2.1. Impozitele pe venit
Impozitele pe venit sunt forma de baza a impozitelor personale si au putut fi introduse
atunci cand s-a inregistrat o suficienta diferentiere a ve-niturilor realizate de diferite categorii
sociale.
Subiectele impozitului pe venit sunt persoanele fizice si cele juridice (societatile de capital)
care realizeaza venituri din diferite surse.

5
 3.2.1.1. Impozitele pe profitul persoanelor fizice
La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domi-ciliul sau rezidenta intr-
un anumit stat, precum si cele nerezidente, care re-alizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul
acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege. De la plata impozitului pe venit se acorda unele
scutiri, astfel in mod frecvent sunt scutiti de plata impozitului pe venit suveranii si familiile regale,
diplomatii straini acreditati in tara respectiva (cu conditia reciprocitatii), uneori militarii, institutiile
publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozabil.
In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezare a impozitelor pe veniturile
persoanelor fizice.
Sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui im-pozit unic pe venit, care
permite o impunere diferentiata pentru fiecare ca-tegorie de venit in functie de natura acestuia, fie
prin instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita
sursa.
Sistemul impunerii globale este cel mai frecvent intalnit si presupune cumularea tuturor
veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului
cumulat unui singur impozit.
Din compararea celor doua sisteme de impunere, rezulta ca impunerea separata permite
tratarea diferentiata a veniturilor, in ceea ce priveste modul de asezare si nivelul cotelor de
impozit, deoarece acestea din urma difera in functie de sursa de provenienta a veniturilor.
Persoanele care realizeaza venituri dn mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai
sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite prin cumularea
veniturilor practicata in sistemul impunerii globale.
Pentru calcularea impozitului pe veniturile persoanelor fizice pot fi utilizate cote
proportionale sau progresive. In unele tari, venitul impozabil este supus mai intai impunerii la cote
proportionale si apoi impunerii in cote progresive. Cea mai frecvent utilizata este impunerea in
cote progresive pe transe de venit.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileste, de regula, anual, pe baza declaratiei
de impunere intocmite de subiectul impozitului. Dupa stabilirea impozitului datorat statului, acesta
se inregistreaza in debitul contribuabilului in registrul de rol. Incasarea impozitului stabilit asupra
veniturilor din salarii, dobanzi, rente, etc. se realizeaza, de cele mai multe ori, prin stopaj la sursa,
iar impozitul asupra celorlalte venituri se incaseaza direct de la contribuabili.
Nu sunt supuse impozitarii:
• pensiile care nu depasesc 1000 de lei pe luna si ajutoarele primite in cadrul sistemului asigurarilor
sociale;
6
• alocatiile de stat pentru copii;
• pensiile de intretinere;
• bursele acordate elevilor, studentilor si doctoranzilor;
• dobanzile acordate pentru titlurile de stat si cele aferente depunerilor la vedere in conturi la
societati bancare;
• sumele sau bunurile primite ca ajutor;
• donatiile;
• sponsorizarile (la persoanele care le primesc);
• sumele primite de asigurati in baza contractelor de asigurare de bunuri sau persoane;
• veniturile obtinute din tranzactionarea valorilor mobiliare, etc.

Impunerea are ca obiect venitul efectiv realizat, determinat ca diferenta intre totalul
veniturilor incasate din activitatea desfasurata si cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor.
Pentru a se determina venitul impozabil, contribuabilii trebuie sa depuna, pana la data de 31
ianuarie a fiecarui an, declaratia de impunere pentru veniturile realizate in anul fiscal precedent.
3.2.1.2. Impozitul pe profitul persoanelor juridice
Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice (societatile de
capital), in unele tari se foloseste acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice, iar in
altele se practica un sistem distinct. Modul in care se realizeaza impunerea profitului realizat de
persoanele juridice este determinat de organizarea acestora, ca societati de persoane sau ca
societati de capital.
In cazul societatilor de persoane, impunerea veniturilor acestora se face frecvent pe baza
sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre
averea fiecareia din persoanele asociate si patrimoniul societatii respective.
La societatile de capital, poate fi facuta o demarcatie neta intre averea personala a
actionarilor si patrimoniul societatii deoarece actionarii raspund pentru actele si faptele societatii
numai in limitele partii de capital pe care o detin. Profitul obtinut de o societate de capital se
repartizeaza atat actio-narilor sub forma de dividende (proportional cu participarea lor la capital),
cat si la dispozitia societatii pentru constituirea unor fonduri.
Aceasta repartizare a profitului permite luarea in considerare a mai multor modalitati de
impunere a veniturilor realizate de societatile de capital si anume:
a) se impune mai intai profitul total obtinut de societatea de capital si apoi separat profitul
repartizat actionarilor sub forma de dividende. In acest caz, considerat clasic, partea din profit
repartizata actionarilor este impusa de doua ori impozitarii (o data la societate si a doua oara la
7
 actionari sau asociati);
b) se impun numai dividendele, iar partea din profit lasata la dispozitia societatii de capital
este scutita de impozit. Practicarea acestei metode este avantajoasa pentru societatile de capital
si vizeaza simularea acestora in plasarea profitului realizat in noi investitii;
c) se impune numai partea din profit care ramane la dispozitia societatii de capital, iar
dividendele repartizate actionarilor nu sunt impuse impozi-tarii. In acest caz se incalca principiul
echitatii fiscale, deoarece se exone-reaza de la impunere dividendele realizate de actionari;
d) impunerea separata, mai intai a dividendelor repartizate actionarilor si apoi a partii din profit
ramase la dispozitia societatii de capital.
In vederea stabilirii venitului impozabil al societatii de capital, se pleaca de la rezultaele de
bilant ale acesteia, la care se adauga: soldul stocurilor (soldurile de la inceputul anului, plus
intrarile din productie, minus iesirile), veniturile din castiguri de capital, dobanzile la conturile
curente, veniturile din dobanzi la creditele acordate, veniturile din chirii, etc. Pentru a se stabili
venitul impozabil, urmeaza ca din veniturile brute astfel dereminate sa se scada: cheltuielile de
productie, dobanzile platite, prele-varile la fondul de rezerva si la alte fonduri speciale permise de
lege, pier-derile din activitatea anului curent si eventual din anii precedenti, anumite prelevari
pentru scopuri social-culturale. Conditiile si limitele in care pot fi facute aceste scazaminte difera
de la tara la tara.
In ceea ce priveste impozitarea propriu-zisa a profitului net obtinut de societatile de capital,
practica internationala permite evidentierea urmatoa-relor situatii:
a) in unele tari cotele de impunere sunt diferentiate in functie de proprie-tarul capitalului social;
b) cotele de impunere sunt diferentiate in functie de natura activitatilor din care se obtine
profitul;
c) nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de afaceri a societatilor
comerciale;
d) utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit al bugetului de stat
(federal) sau al bugetelor locale;
e) utilizarea unei singure cote de impunere
3.2.2. Impozitele pe avere
Institurea acestor impozite a fost facuta din cauza ca diferite persoane fizice si juridice au
drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile.
In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se intalnesc sub urmatoarele forme:
• impozite asupra averii propriu-zise;
• impozite pe circulatia averii;
8
• impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii.

Impozitele asupra averii propriu -zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilite
asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si ca impozite
instituite pe substanta averii. Impozitele asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent
sunt:
• impozitele pe proprietatile imobiliare;
• impozitele asupra activului net.

Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma impozitelor
asupra terenurilor si cladirilor. Aceste impozite au ca baza de impunere fie valoarea de inlocuire
sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate privind bunurile respective. Cotele
de impunere sunt in general scazute si sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta a
terenului, cat si de amplasamentul acestuia.
Impozitele asupra activului net au ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o
detine un contribuabil. La plata acestui impozit in unele tari sunt supuse atat persoanele fizice cat
si cele juridice, iar in altele fie numai persoanele fizice, fie numai societatile de capital.

Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului e

proprietate asupra unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. In aceasta categorie de
impozite, se afla:
• impozitele pe succesiuni;
• impozitele pe donatii;
• impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuri imobile;
• impozitele pe hartiile de valoare (actiuni, obligatiuni, etc.);
• impozitele pe circulatia capitalurilor si a efectelor comerciale.

Impozitele pe succesiuni au ca obiect al impunerii averea primita drept mostenire de o

persoana fizica si vizeaza numai circulatia bunurilor intre persoanele fizice. Impozitul poate fi
stabilit fie global pentru toata averea lasata mostenire, fie separat pentru partea de avere ce
revine fiecarui mostenitor. Calcularea impozitului se face pe baza unor cote progresive, iar nivelul
acestora este diferentiat atat in functie de valoarea averii care face obiectul succesiunii, cat si in
functie de gradul de rudenie existent intre persoana decedata (decujus) si mostenitorii acesteia
(impozitul este mult mai mare cu cat succesorul este ruda mai indepartata cu persoana decedata).
9
 Impozitele pe donatii au fost introduse pentru a preveni ocolirea platii impozitului pe
succesiuni, in cazul in care are loc efectuarea de donatii de avere in timpul vietii. Impozitul cade in
sarcina persoanei care primeste donatia (donatar) si se calculeaza pe baza unor cote progresive.
Nivelul progresivitatii este influentat de valoarea averii donate si de gradul de rudenie dintre
donator si donatar.
Impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuri imobile cad in sarcina
cumparatorilor. In unele tari pentru calcularea impozitului se utilizeaza cote proportionale, iar in
altele cote progresive.

Impozitele pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii au ca obiect

sporul de valoare pe care l-au inregstrat unele bunuri in cursul unei perioade de tmp. Ca impozite
de acest gen putem mentiona:
• impozitul pe surplusul de valoare imobiliara;
• impozitul pe sporul de avere realizat in timp de razboi..

Impozitul pe surplusul de valoare imobiliara a fost introdus pentru impunerea sporului

de valoare inregistrat de anumite bunuri imobiliare in intervalul de timp de la cumparare si pana la
vanzare, fara ca proprietarul sa fi efectuat o cheltuiala in acest scop.
Impozitul pe sporul de avere realizat in timp de razboi are ca obiect averea dobandita in
timpul sau ca urmare a razboiului. Cu toate ca impozitul se calcula in cote progresive, el n-a avut
un randament prea ridicat, deoarece existau numeroase cai de sustragere de la impunere si se
platea in moneda depreciata in urma inflatiei.

10
11
 CAPITOLU II

TABEL1: STRUCTURA VENITURILOR BUGETULUI GENERAL DE STAT (milioane lei) IN

PERIOADA 2007 – 2010
STRUCTURA VENITURILOR 2007 2008 2009 2010
BUGETULUI GENERAL DE STAT
VENITURI – TOTAL, din care: 55.575,5 67.004,7 75.689,7 66.654,3
1. Venituri curente, din acestea: 55.496,3 66.888,5 71.012,0 63.321,7
a) Venituri fiscale, din care: 52.185,9 60.175,5 64.784,0 54.215,9
a1) impozit pe venit, profit si castiguri 11.783.4 14.477,3 15.237,1 13.312,7
din capital de la persoane juridice, din
care:
- impozit pe profit 10.382,0 12.821,3 13.445,5 11.937,1
- alte impozite pe venit, profit si 1.401,4 1.656,0 1.791,6 1.375,6
castiguri din capital de la persoane
juridice
a2) impozit pe venit, profit si castiguri 2.186,7 4.177,3 4.696,3 4.377,9
din capital de la persoane fizice, din
care:
- impozit pe venit si salarii 13.041,5 17.543,2 20.006,1 19.043,1
- cote defalcate din impozitul pe venit -10.854,8 -13.366,4 -15.309,8 -14.665,2
(se scad)
a3) impozite si taxe pe bunuri si servicii, 36.415,8 40.397,1 43.514,5 36.142,5
din care:
- T.V.A. 35.487,0 41.000,0 44.416,4 35.548,8
- sume defalcate din T.V.A. (se scad) -12.767,9 -15.063,8 -17.624,5 -16.453,6
- accize 12.402,0 13.201,2 16.223,4 16.886,3
- alte impozite si taxe generale pe bunuri 1.294.7 91,4 499,2 161,0
si servicii
a4) impozit pe comert exterior si 1.596,2 1.123,8 1.021,1 3663,0
tranzactii internationale
b) Contributii de asigurari 352,0 355,5 463 471,4
c) Venituri nefiscale 2.958,4 6.357,5 5.764,9 8.634,3

12
 2. Venituri din capital 74,3 112,0 149,7 50,0
3. Incasari din rambursarea 4,9 4,2 5,6 2,5
imprumuturilor acordate

TABEL 2: PONDEREA FIECAREI CATEGORII DE VENITURI IN

TOTAL VENITURI PUBLICE IN PERIOADA 2007 -2010
TABEL 2: PONDEREA FIECAREI CATEGORII DE VENITURI IN TOTAL VENITURI PUBLICE
IN PERIOADA 2007 -2010
AN IMPOZITE IMPOZITE ALTE VENITURI (%)
DIRECTE (%) INDIRECTE (%)
2007 25,13 68,39 6,48
2008 27,84 61,96 10,2
2009 26,34 58,83 14,83
2010 26,55 59,72 13,73

2007

Din figura de mai sus, reiese că în anul 2007 ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor
bugetare este de 25,13%, restul reprezentând impozitele indirecte si alte surse de venituri.
Impozitele indirecte au inregistrat un procent de 68,39%, fiind cu 43,26% mai mari decat
impozitele directe.
2008

13
Comparativ cu anul 2007, în anul 2008 ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor bugetare
a crescut, în 2007 înregistrându-se o pondere de 25,13% iar în 2008 o pondere de 27,84%, asta
însemnând o diferenţă de 2,71%.

2009

In anul 2009, comparativ cu anul 2008, ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor bugetare
scazut cu 1,5%, înregistrându-se o pondere de 26,34%.
Comparativ cu anul 2007, in anul 2009 ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare
a crescut cu 1,21%.

14
 2010

In anul 2010, comparativ cu anul 2009, ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare
a crescut doar cu 0,21%, inregistrandu-se un procent de 26,55%
In concluzie, conform datelor din tabelul 2, putem afirma ca impozitele directe inregistreaza cea
mai mare pondere in totalul veniturilor bugetului de stat in anul 2008 (27,84%), iar cea mai mica in
anul 2007 (25,13%), in timp ce impozitele indirecte ocupa in anul 2007 cea mai mare pondere
(68,39%), iar cea mai mica inregistrandu-se in 2009 (58,83%).

TABEL 3: STRUCTURA IMPOZITELOR DIRECTE IN PERIOADA 2007 – 2010

Categorii de impozite directe

Impozite directe
Alte impozite
An (total) Impozit pe profit Impozit pe venit
directe
(milioane lei) (milioane lei) (milioane lei)
(milioane lei)
2007 13.970,1 10.382,0 2.186,7 1.401,4
2008 18.654,6 12.821,3 4.177,3 1.656,0
2009 19.933,4 13.445,5 4.696,3 1.791,6
2010 17.690,6 11.937,1 4.377,9 1.375,6

Conform tabelului 3, in anul 2007, impozitele directe inregistreaza cel mai scazut nivel,
avand o valoare de 13.970 milioane de lei, urmand ca in anul urmator acestea sa creasca cu
4.684,5 milioane lei. In anul 2009, impozitele directe inregistreaza cel mai mare nivel, avand o
valoare de 19.933,4 , urmand ca in anul 2010 sa aiba din nou loc o scadere a acestora cu
2.242,8 milione lei (comparativ cu anul 2009).

15
TABEL 4: PONDEREA IMPOZITELOR DIRECTE IN TOTAL VENITURI IN PERIOADA
2007 – 2010
VENITURILE PONDEREA
AN BUGETULUI DE IMPOZITE IMPOZITELOR
STAT - TOTAL DIRECTE DIRECTE IN TOTAL
VENITURI
2007 55.575,5 13.970,1 25,13%
2008 67.004,7 18.654,6 27,84%
2009 75.689,7 19.933,4 26,34%
2010 66.654,3 17.690,6 26,55%

Conform figurii 1, in anul 2007, impozitele directe reprzinta un sfert din total veniturilor, avand o
pondere de 25%.

In anul 2008 are loc cea mai mare crestere a ponderii impozitelor directe in total venituri din
perioada 2007 – 2010, detinand 27,84% din total veniturilor.
Comparativ cu anul 2007, cresterea este de 2,71%

Comparativ cu anul 2008, in anul 2009 ponderea impozitelor directe in total venituri scade cu
1,5%, detinand un procent de 26,34% din totalul veniturilor bugetului de stat.

In anul 2010, comparativ cu 2009, asistam la o crestere a ponderii impozitelor directe in total
venituri cu 0,21%.

TABEL 5. INDICATORI PRIVIND DINAMICA IMPOZITELOR DIRECTE IN

PERIOADA 2007 - 2010

16
INDICATORI PRIVIND IMPOZITE MODIFICAREA MODIFICAREA
DINAMICA IMPOZITELOR DIRECTE ABSOLUTA A RELATIVA A
DIRECTE IMPOZITELOR IMPOZITELOR
DIRECTE DIRECTE
Impozit pe 2.439,3 mil lei 23,49%
profit
Modificarea impozitelor directe Impozit pe 1.990,6 mil lei 91,03%
în anul 2008 comparativ cu venit
anul 2007 Alte impozite 254,6 mil lei 18,16%
directe
Impozit pe 624,2 mil lei 4,86%
profit
Modificarea impozitelor directe Impozit pe 519,0 mil lei 12,42%
în anul 2009 comparativ cu venit
anul 2008 Alte impozite 135,6 mil lei 8,18%
directe
Impozit pe -1.508,4 mil lei 11,21%
profit
Modificarea impozitelor directe Impozit pe -318,4 mil lei -6,77%
în anul 2010 comparativ cu venit
anul 2009 Alte impozite -416,0 mil lei -23,21%
directe

17
 BIBLIOGRAFIE

Carti:
• Moşteanu Tatiana, ,,Finanţe publice”, Editura Universitară , Bucureşti, 2005
• Moisica Preda Larisa Elena, „ Finante publice”, Editura Bibliotheca, Targoviste, 2009
• Ungureanu Aristotel Mihai, ,,Finanţe publice”, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2005
• Vacarel Iulian, ‚Finanţe publice”, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 2003

Reviste:
• Suplimentul Tribunei Economice, intitulat ,,Impozite şi taxe”, Nr. 11-12 Noiembrie – Decembrie
2007, N.Grigorie-Lăcriţa: 94-101

Resurse Web:
• Site-ul oficial al Ministerului Finanţelor:
http://www.mfinante.ro/
• Raport privind situaţia macroeconomică pentru anul 2009 şi proiecţia acesteia în perioada 2010
– 2012:
http://www.cdep.ro/proiecte/2008/700/10/1/raport.pdf
• Legea nr. 486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007, publicata in M.O.
http://www.cdep.ro/proiecte/2006/700/50/2/leg_pl752_06.pdf
• LEGEA nr. 388/2007 privind bugetul de stat pe anul 2008, publicată în M.O., Partea I nr. 902 din
31/12/2007:
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_bugetului_de_stat_2008.php
• Legea nr. 18/2009 privind bugetul de stat pe anul 2009, publicata in M.O., Partea I, nr. 121 din
27 februarie 2009:
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_buget_stat_18_2009.php
• Legea nr. 11/2010 privind bugetul de stat pe anul 2010, publicata in M.O., Partea I, nr.60 din 27
ianuarie 2010:
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_bugetul_stat_anul_2010_11_2010.php

18