Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul “Bazele Proiectării Mașinilor”

Referat
La disciplina “Bazele Proiectării Mașinilor”
Tema: Transmisii prin curele

A elaborat: Slobodeaniuc Stanislav

Gr.ITTF-161
A verificat: conf.univ.Poștaru Gh.

Chişinău 2018
 Cuprins
1.Generalități................................................................................................................................................2
2.Clasificarea transmisiilor prin curele……………………………………………………………….…2-3
3.Domenii de utilizare…………………………………………………………………………………..…3
4. Materiale utilizate………………………………………………………………………………….…3-4
5.Elemente geometrice ale curelei și a transmisiei...................................................................................4-5
6.Cinematica transmisiei…………………………………………………………………………….…….5
7.Forțe în curea………………………………………………………………………………………….5-7
8.Tensiuni în curea……………………………………………………………………………...…………7
9.Calculul transmisiei prin curele la capacitatea de tracțiune……………………………………....…8-10
Bibliografie…….……………………………………………………………………………………...…11
Concluzii……………………………………………………………………..........……………………..12

B.P.M.160753
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
Elaborat Slobodeaniuc r Litera Coala Coli
S.
Transmisii prin curele
Verificat Postaru Gh. 1 12
Aprobat
F.I.M.I.T UTM gr.ITTF-161
 1.Generalități
Transmisiile prin curele realizează transferul energetic între doi sau mai mulți arbori prin contactul cu
frecare dintre un element flexibil fără fine denumit curea montat pretensionat și roțile de curea fixate pe
arbori. Transmisiile s-au impus datorită unor avantaje și dezavantaje.
Avantaje:
 transmit silențios sarcinile la distanțe mari între arbori,
 nu impun condiții tehnice deosebite pentru montaj și întreținere,
 constituie un element de siguranță,
 transmiterea energiei se efectuiază la distanțe mari(pînă la 15 m și mai mult),
 permite lucrul cu viteze mari,
 protecția mecanismelor de supraîncărcări din cauza alunecării posibile a curelei,
 simplă în construcție și în exploatare,
 se realizează la un cost de fabricație redus ș.a.
Dezavantaje:
 capacitate de transmitere redusă (comparativ cu transmisiile prin angrenare),
 încărcarea ridicată a arborilor și sprijinelor ,
 funcționare însoțită de alunecare elastică și încărcări electrostatice,
 instabilitate în timp a caracteristicilor reologice ale curelelor,
 durata de funcționare scurtă a curelelor,
 o oarecare discontinuitate a rapotului de transmitere,
 sarcini mari în lagăre și pe arbori.
Sarcina se transmite prin intermediul forțelor de frecare care apar între roțile de curea și curea în urma
întinderii curelei. În comparație cu alte transmisii,transmisia prin curele posedă o serie de particularități
specifice care determină raționalitatea utilizării ei. Petru aprecierea transmisiei prin curele o comparăm
cu transmisia cu roți dințate care este una dintre cele mai răspîndite.

2.Clasificarea transmisiilor prin curele

Transmisiile prin curele se clasifică după forma secțiunii transversale ale curelei:
 curea dreptunghiulară(lată)
 curea politriunghiulară
 curea dințată
 curea trapezoidală
 curea circulară(rotundă)

Coala
B.P.M.160753 2
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
r
 Fig.1.1
Se clasifică în dependență de poziția axelor:
 paralele(cu ramuri deschise fig.1.2.a sau cu ramuri încrucișate fig.1.2.b)
 încrucișate(cu ramuri semiîncrucișate fig.1.2.c sau cu ramuri deschise și role de ghidare
fig.1.2.d)

Fig.1.2

3. Domenii de utilizare
Transmisiile prin curele își găsesc aplicațiile în toate domeniile construcției de mașini în special la
acționarea mașinilor de lucru cum ar fi:
 mașini unelte
 mașini agricole
 mașini textile
Transmisiile prin curele se folosesc în special în cazurile cînd conform construcției arborii sunt situați la
distanțe considerabile sau cînd vitezele mari nu permit folosirea altor transmisii. Puterea transmisiilor
contemporane nu depășește 50 kW. În cazurile puterilor mari transmisia prin curea este mare și
neconvenabilă.În combinația cu transmisia cu roți dințate transmisia cu curea se instalează de obicei la
trapta rapidă care este mai puțin solicitată.În construcția de mașini contemporană cea mai largă
răspindire o au curelele trapezoidale.Utilizarea curelelor late de construcție veche s-a redus simțitor.
Curelele late de construcție nouă nouă(curele peliculare din mase plastice)au căpătat răspîndire în
transmisiile rapide. Curelele rotunde sunt utilizate numai pentru transmiterea puterilor mici utilizate în
aparate, mecanisme de uz casnic ș.a.

4. Materiale utilizate
Materialele utilizate pentru producerea curelelor sunt:

Coala
B.P.M.160753 3
Mod Coala Nr.Document. Semnatu Data
r
  piele
 textile+cauciuc
 material plastic
 oțel benzi

5.Elemente geometrice ale curelei și a transmisiei

Elementele geometrice ale transmisiei prin curele se calculează pe baza următoarelor ipoteze: cureaua
este perfect întinsă, este neelastică şi cu grosime mică; viteza oricărui punct al curelei este aceeaşi.

Fig.1.3
Pe fig.1.3 este notat:
 A-distanța dintre axe
 β-unghiul dintre ramurile curelei
Geometria transmisiilor prin curele se analizează separat, în funcţie de poziţia relativă a axelor arborilor
între care se transmite mişcarea, în continuare studiindu-se transmisiile cu axe paralele şi ramuri
deschise. Unghiurile de înfăşurare ale curelei pe cele două roţi (fig.1.3) se determină cu relaţiile:

(1.1)
în care γ rezultă din triunghiul O1O2A

(1.2)
sin γ s-a înlocuit prin valoarea argumentului, deoarece valorile uzuale ale unghiului γ sunt mici. În final
se obţine

(1.3)
Lungimea curelei are expresia

(1.4)

Coala
B.P.M.160753 4
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
r
iar dacă se ţine seama de relaţiile (1.1), se obţine

(1.5)
Dezvoltând în serie Taylor cosγ şi reţinând primii doi termeni, rezultă

(1.6)
Înlocuind relaţiile (1.2) şi (1.6) în relaţia (1.5), se obţine

(1.7)
respectiv

(1.8)
Distanţa dintre axe, obţinută din relaţia (1.8), are expresia

(1.9)
Literatura de specialitate prezintă următoarele recomandări privind alegerea distanţei dintre axe:
 A>2(D1+D2) – la transmisiile prin curele late;
 0.75(D1+D2) ≤ A ≤ 2(D1+D2) - la transmisiile prin curele late tip compund;
 0.75(DP1+DP2) ≤ A ≤ 2(DP1+DP2) - la transmisiile prin curele trapezoidale.

6.Cinematica transmisiei
Viteza periferică se calculează cu relaţiile:

(1.10)
în care: D1 (DP1) este diametrul roţii conducătoare (D1 – pentru curele late şi DP1 – pentru curele
trapezoidale), în mm; n1 – turaţia roţii conducătoare, în rot/min; ε=0,01 ... 0,02, - alunecarea dintre roţi şi
curea.
Raportul de transmitere

(1.11)
ia valori i<4,iar în aczuri special i≤10.

7.Forțe în curea
O transmisie prin curele transmite sarcina, între cele două roţi, prin intermediul forţelor de frecare, care
apar între curea şi roţile respective. Existenţa forţelor de frecare implică o apăsare relativă între curea şi
roţi, care este asigurată de tensionarea iniţială a curelei, cu o forţă F0, constantă pe întreaga lungime a
Coala
B.P.M.160753 5
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
r
curelei (fig.1.4,a).

Fig.1.4
În timpul funcţionării, la roata condusă apare momentul de torsiune rezistent Mt2, pentru învingerea
căruia trebuie să se aplice, la roata conducătoare, momentul motor Mt1. Apariţia celor două momente de
torsiune are ca efect creşterea forţei din ramura activă (motoare) a curelei la valoarea F1 şi micşorarea
forţei din ramura pasivă (antrenată) la valoarea F2 (fig. 1.4,b). Din condiţia de echilibru a roţii
conducătoare, rezultă

(1.12)
unde Fu reprezintă forţa periferică utilă, transmisă de curea. Lungimea geometrică a curelei este
independentă de sarcină, lungirea ramurii conducătoare, datorită creşterii forţei din această ramură la
valoarea F1, fiind compensată de scurtarea corespunzătoare a ramurii pasive, datorită scăderii forţei din
această ramură la valoarea F2. Considerând că modulul de elasticitate al curelei este constant pe toată
lungimea acesteia şi că deformaţiile sunt proporţionale cu sarcinile care le produc, rezultă că

(1.13)
sau

(1.14)
Din relaţiile (1.12) şi (1.14), rezultă relaţiile de calcul pentru forţele din ramurile curelei:

(1.15)
Concluzie: pentru o funcţionare corespunzătoare a transmisiei, este necesar să fie îndeplinită condiţia
Fu
F2>0, respectiv F0> , stabilindu-se astfel o primă relaţie pentru forţa de întindere iniţială F0, necesară
2

transmisiei forţei utile Fu. Forţele diferite din ramurile curelei determină deformaţii diferite ale curelei:
mai mari în ramura activă şi mai mici în ramura pasivă. La trecerea curelei peste roata conducătoare,
aceasta trebuie să ajungă de la o alungire mai mare la una mai mică, deci cureaua se contractă, punctele
de pe curea deplasându-se cu o viteză mai mică decît punctele corespunzătoare de pe roată (cureaua

Coala
B.P.M.160753 6
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
r
rămâne în urma roţii). La trecerea curelei peste roata condusă, cureaua trebuie să ajungă de la o alungire
mai mică la una mai mare, punctele de pe curea deplasându-se mai repede decât cele de pe roată (roata
rămâne în urma curelei). Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de alunecarea elastică a curelei pe
roţile de curea, coeficientul de alunecare elastică fiind

(1.16)
Alunecarea elastică are loc numai pe o anumită zonă a suprafeţei de contact dintre curea şi roată;
unghiul zonei de alunecare se numeşte unghi de alunecare βa, iar cel corespunzător zonei în care nu are
loc alunecarea se numeşte unghi de repaus βr ,valorile acestora depinzând de încărcarea transmisiei şi de
natura materialului curelei.

8.Tensiuni în curea
Cele mai mari tensiuni acționează în ramura conducătoare a curelei.În urma întinderii curelei la montaj,
forţa de întindere iniţială F0 trebuie să asigure în ramurile transmisiei o tensiune de întindere cu valori
cuprinse în intervalele: σt0=1,8 ... 2 MPa – în cazul curelelor late; σt0=1,2 ... 1,5 MPa – în cazul curelelor
trapezoidale.
În timpul funcţionării, în ramurile curelei apar tensiuni de tracţiune, datorate forţelor F1 şi F2, care
încarcă cele două ramuri:

(1.17)

(1.18)
unde Ac este aria secţiunii curelei. Datorită mişcării curelei, apare o forţă centrifugă, egală de-a lungul
curelei, dependentă de viteza v şi de masa specifică a materialului curelei ρ, care crează tensiuni
suplimentare de tracţiune σtc, care se iau în considerare numai la valori mari ale vitezei periferice;
această forţă se echilibrează prin intermediul curelei şi nu se transmite arborilor şi lagărelor. La
înfăşurarea curelei pe roţile de curea, apare şi o solicitare suplimentară de încovoiere dependentă de
diametrul roţii D, de înălţimea curelei h şi de elasticitatea materialului (de modulul de elasticitate la
încovoiere al materialului curelei Ei), dată de relaţia

(1.19)
coeficientul 0,7 indicând modificarea în timp a modului de elasticitate Ei .Factorul principal ce
determină valoarea tensiunilor de încovoiere este raportul grosimii curelei față de diametrul roții de
curea. Cu cît e mai mic raportul cu atît tensiunile de încovoiere în curea sunt mai mici.

Coala
B.P.M.160753 7
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
r
 9.Calculul transmisiei prin curele la capacitatea de tracțiune
Exemplu de efectuare a calculului transmisiei prin curele(ca exemplu s-au luat curele trapezoidale)

1. Puterea de calcul la arborele conducător =4[kW]

2. Turația roții de curea conducătoare =1425[rot/min]

3. Raportul de transmitere
4. Tipul curelei SPA

5. Diametrul primitiv al roții conducătoare =100[mm]

6. Viteza periferică a curelei

(1.20)

7. Diametrul primitiv al rotii conduse =125[mm]

8. Raportul de transmitere recalculat

(1.21)
9. Distanța preliminară dintre axele roților

(1.22)

10. Unghiul preliminar dintre ramurile curelei =0.0832

11. Lungimea primitivă a curelei =1000[mm]

12. Frecvența încovoierilor curelei (1.23)

13. Diametrul primitiv mediu

(1.24)
14. Distanța reală între axele roților

(1.25)
15. Unghiul dintre ramurile curelei

(1.26)
16. Unghiul de înfășurare al curelei pe roata conducătoare

Coala
B.P.M.160753 8
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
r
 (1.27)

17. Coeficientul de lungime =0.85

18. Coeficientul de funcționare =1.4

19. Puterea nominală transmisă de o curea =2.55[kW]

20. Coeficientul de înfășurare =1

21. Numărul de curele preliminar

(1.28)

22. Coeficientul numărului de curele =0.90

23. Numărul de curele

Adopt z=3 curele (1.29)

24. Forța utilă din curele

(1.30)
25. Densitatea de lungime a masei curelei

(1.31)
26. Coeficientul de frecare

(1.32)

27. Unghiul canalului roții =0.593[rad]

28. Coeficientul de frecare aparent

(1.33)

29. Coeficientul de suprasarcină

30. Forțele de întindere parțiale din ramurile transmisiei

(1.34)

(1.35)
31. Forțele totale din ramurile transmisiei

Coala
B.P.M.160753 9
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
r
 (1.36)

(1.37)
32. Forța cu care curelele solicită arborele condus

(1.38)
33. Unghiul rezultantei cu planul orizontal

(1.39)
34. Tensiunea de tracțiune

(1.40)

(1.41)
35. Tensiunea de încovoiere

(1.42)

(1.43)
36. Tensiunea maximă din curea

(1.44)

Coala
B.P.M.160753 10
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
r
 Bibliografie
1. Nicoară I.,Lucian M., Bezele proiectării transmisiilor mecanice,Timișoara Editura de Vest, 1996,
2. Ivanov M.N.,Organe de maşini, Universitatea Tehnică a Moldovei, Editura Tehnica, 1997,
3. Jula A.,Chișu E.Lateș M.,Organe de maşini și transmisii mecanice,Brașov, Editura Universității
Transilvania, 2005,
4. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Transmisii-prin-curele222320167.php,
5. http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/OM/JulaChisuLates/Col10.pdf.

Coala
B.P.M.160753 11
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
r
 Concluzii
Transmisiile prin curele ca și alte tipuri de transmisii au avantaje și la fel dezavantaje. Cel mai mare
avantaj fiind transmiterea sarcinilor la distanțe mari și fără sunete iar cel mai mere neajuns este
durabilitatea redusă de funcționare. Folosirea acestor tipuri de transmisii în aparatele de uz casnic este o
alegere corectă deoarece lucrul silențios este un avantaj a aparatului casnic.

Coala
B.P.M.160753 12
Mod Coala Nr.Document Semnatu Data
r