Ciresul Kordia.

De vigoare mijlocie, Ciresul Kordia este o varietate mai tardiva de

cires, aceasta ajungand la maturitate la aproape o luna dupa Burlat. Ciresele sunt foarte
groase odata ajunse la maturitate, suculente si destul de crocante, ferme, in nuante
minunate de rosu inchis.
Ciresul Bigarreau Burlat. In fiecare an, ciresele Burlat isi fac aparitia primele prin
piete. Aceasta varietate de cires altoit pentru gradina are fructe mari si
savuroase in nuante de rosu inchis.
Este un cires altoit foarte viguros, cu productivitate mare, fiind foarte fertil,
care se cultiva peste tot sub toate formele. Fructele sunt de calitate
superiora, crocante, sucultente, acidulate si dulci.
Ciresul Katalin este un soi de cires altoit obtinut in Ungaria cu fructe usor acidulate,
cu o forma mai sferica. Fructele sale mari sunt in nuante de bordo inchis.
Ciresul Linda este o varietate de cires altoit pentru gradina, originar din Anglia, cu
pulpa mai tare, suculenta, dulce dar si usor mai acrisoara. Pulpa este tare, crocanta si
prezinta un gust tipic de cireasa. Nu e deci de mirare ca este un soi foarte popular in
gradinile din Romania.
Ciresul Stella prezinta un fruct de o marime mijlocie sau mare, in nuante de rosu –
bordo inchis. Are calitati gustative excelente si ofera fructe de o calitate
superioara. Sunt ideale pentru compoturi si dulceturi.
Ciresul Gemesdorf este un soi de cires foarte popular, destul de viguros, care ofera
fructe in nuante de rosu bordo inchis. Pulpa este foarte crocanta si zemoasa, usor
acrisoara, cu un gust foarte placut.
Ciresul Van are fructe cu o pulpa foarte consistenta, fiind un soi foarte productiv cu
un gust foarte bun. Fructele sale sunt foarte mari si au nuante de rosu stralucitor.

Zeama Bordeleza, solutia bio pentru

combaterea bolilor
Zeama Bordeleza este cunoscuta ca unul dintre cele mai vechi fungicide.
Denumire vine din limba franceza (bouillie bordelaise), inseamna zeama de
Bordeaux. A fost descoperita la sfarsitul secolului 19 de catre profesorul
Millardet de la Universitatea din Bordeaux.

Se spune ca ar fi fost descoperita din intamplare in incercarea de a gasi un

produs care sa combata ciupercile si bolile din plantatiile viticole. In realitate
profesorul Millardet cauta de mai multi ani o solutie pentru a combate bolile
si ciupercile din plantatiile viticoled din sudul Frantei.
Zeama Bordeleza este un fungicid de contact cu vechime dar care si in
prezent este folosit pe scara larga in combaterea bolilor precum : Mana,
Rapanul, Monilioza, Focul bacterian, Patarea frunzelor, Arsura bacteriana.

Caracteristici pentru Zeama Bordeleza

 Denumire produs: Zeama Bordeleza.
 Tip produs: fungicid de contact.
 Substanta activa: cupru 20%, sulfat de cupru neutralizat 80%.
 Tipuri de aplicare: se aplica cu pompa de spate.
 Plante care pot fi tratate: pomi fructiferi, vita de vie, legume.
 Boli care pot fi combatute: Mana, Rapanul, Monilioza, Focul bacterian,
Patarea frunzelor, Arsura bacteriana.

La ce este folosita Zeama Bordeleza in

gradina ?
Datorita continutului de cupru, Zeama Bordeleza o sa o gasiti mai in toate
schemele de tratament pentru pomi fructiferi si vita de vie. Cuprul are o
importanta deosebita in prevenirea si combaterea bolilor.
 Zeama Bordeleza este un fungicid care poate fi folosit si in culturile
bio.
 Cupru este un foarte bun cicatrizant pentru plante. Este recomandat sa
se aplice dupa evenimente meteo extreme (grindina, furtuna) dar si dupa
taierile de primavara de la pomi fructiferi sau vita de vie.
 Ajuta plantele sa treaca mai usor peste inghetul de iarna. Aplicarea
este obligatorie in lunile: August, Septembrie.
 Plantele au nevoie de un aport anual de cupru de 100 – 110 g la hectar.
 Zeama bordeleza este foarte buna si pentru dezinfectarea serelor,
solariilor, jardinierelor sau rasadnitelor.
 Cupru este un foarte bun stimulator al mecanismului de aparare al
plantelor.
 Este un produs care poate fi folosit pentru a prevenii aparitia bolilor si
ciupercilor din plantatiile pomicole, viticole dar si legumicole.

Top 10 lucruri de stiut despre Zeama

Bordeleza
1. Eficienta de baza a acestui produs este preventia.
2. Este un fungicid de contact adica ramane pe suprafata frunzei si nu
patrunde in tesuturile plantei.
3. Tratamentul devine ineficient daca agentul patogen (boala) a patruns
in tesuturile plantei.
4. Este unul dintre cele mai vechi fungicide create de om, are aproape
200 ani vechime.
5. Cuprul folosit in zeama bordeleza este mai vechi de 2000 de ani.
6. Nu poate fi folosita in acelasi timp cu uleiurile minerale.
7. Este compatibila cu marea majoritate a fungicidelor si insecticidelor de
pe piata.
8. Fainarea nu poate fi combatuta infiferent de momentul aplicarii.
9. Perioada de pauza dupa fiecare aplicare este de 10 – 15 zile.
10. Zeama Bordeleza (orice fungicid pe baza de cupru) strica gustul
strugurilor daca mai sunt aplicate tratamente dupa sfarsitul lunii Mai.
ATENTIE: Zeama Bordeleza impreuna cu alte produse pe baza de cupru poate
fi folosita in combaterea bolilor din culturile bio.

Dozele recomandate per cultura

Vita de vie :
 Mana (Plasmopara viticola) – doza micro : 50 – 75 g la 10 l apa, 5 kg la
hectar.
Gutui:
 Focul bacterian (Erwinia amylovora) – 50 – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la
hectar.
Prun:
 Patarea rosie (Polystigma rubrum) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
 Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la
hectar.
 Monilioza (Monilinia spp) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
Piersic:
 Basicarea frunzelor (Taphrina deformans) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la
hectar.
 Ciuruirea frunzelor (Coryneum beijerinckii) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la
hectar.
 Monilioza (Monilinia spp) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
Cires, Visin:
 Patarea frunzelor (Coccomyces hiemalis) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la
hectar.
 Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la
hectar.
 Monilioza (Monilinia spp) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
Mar, Par:
 Rapan (Venturia inaequalis) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
 Focul bacterian (Erwinia amylovora) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.
Tomate:
 Mana (Phytophtora infestans) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.
 Patarea bruna (Alternaria solani) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.
 Patarea pustulara (Pseudomonas tomato) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la
hectar.
 Patarea si basicarea fructelor (Xanthomonas vesicatoria) – 75 g la 10 l
apa, 7.5 kg la hectar.
Ceapa:
 Mana cepei (Peronospora destructor) – 75 g la 10 l apa,7.5 kg la hectar.
Castraveti:
 Patarea unghiulara (Pseudomonas lachrymans) – 75 g la 10 l apa, 7.5
kg la hectar.
 Mana (Pseudoperonospora cubensis) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la
hectar.
Fasole:
 Arsura bacteriana (Xanthomonas campestris) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg
la hectar.
 Arsura aureolata (Pseudomonas phaseolicola) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg
la hectar.

https://degradina.com/zeama-bordeleza-solutia/
https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-
harti-marcaje-pesteri/retezat/muntii-retezat-ghid-harta

http://www.ahgr.ro/publicatii/hidrogeologia-carstului-din-muntii-apuseni.aspx