Diferențierea nu înseamnă renunțarea la un program unitar de instruire, ci vizează
tehnologia didactică, tratarea adecvată a elevilor la lecții, diferențierea sarcinilor de
muncă independentă în clasă sau acasă și prezentarea adecvată a conținuturilor. Un prim pas care trebuie făcut este cunoașterea și identificarea capacităților/abilităților copiilor, care le permit acestora să se remarce și care sunt proprii unui tip de inteligență dominant.