Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA

INVESTITII DIRECTE IN ITALIA

1
Atractivitatea economiei italiene pentru investiţiile străine directe (IFDI) a fost
limitată înmod tradiţional, în ciuda avantajelor ţării ca localizare, cum ar fi o mare piaţă internă şi
oforţă de muncă calificată.

Criza globală recentă a ţării a înrăutăţit poziţia ISD-urilor, cu fluxuri


care au scăzut de la 40 miliarde dolari americani în 2007, la 11 miliarde dolari americani în
2008, înainte de revenirea la 20 miliarde de dolari în 2009, dar din nou la 9 miliarde în 2010
. Deşi stocul de ISD-uri al ţării a crescut începând cu anul 2000, la o rată similară cucea a
Uniunii Europene în ansamblu, în 2010 stocul de ISD-uri s-a contractat vis--vis de
2009, reflectând modul în care Italia, în comparaţie cu alte ţări europene cheie şi apotenţialului
său, continuă să subperformeze. Principalele obstacole în calea exploatăriipotenţialului ţării
pentru ISD-uri se află în acţiunile întreprinse în mare măsură insuficientepentru a atrage şi a
promova ISD-urile, şi înspecial în lipsa de coordonare cu alte măsuri depolitică relevante (de
exemplu, dezvoltarea infrastructurii) într-un cadru mai larg care vizează dezvoltarea regională şi
naţională.

Fig.1 Evoluția fluxurilor de ISD în perioada 2005-2010


(milioane dolari americani)Sursa: UNCTAD 2010 Foreign Direct Investments statistics

2
Tendinţe şi evoluţii

Din punct de vedere istoric, atractivitatea economiei italiene pentru investiţii


străine directe (ISD) a fost limitată, în comparaţie cu cele mai multe alte ţări europene şi cu
potenţialul său. Performanța Italiei în atragerea de ISD a fost deosebit de slabă în perioada
1990-2000, atunci când cumulativ fluxurile de ISD din ţară au fost de doar 13% dintre cele din
Regatul Unit, 17% dintre cele din Germania, 21% dintre cele din Franţa, şi 35% dintre cele din
Spania. Începând cu anul 2000, stocul de ISD din Italia aproape s-a triplat- o rată de creştere
similară cu cea a stocului de ISD în Uniunea Europeană (UE) ca întreg, ajungând la 364 miliarde
dolari americani în 2009, înainte de a scădea la 337 miliarde dolari americani în 2010. Fluxurile
anuale de ISD au crescut constant din 2000 pentru a ajunge la 40 miliarde dolari americani în
2007, apoi au scăzut la 11 miliarde de dolari în anul de criză la nivel mondial, din 2008, şi parţial
a revenit la 20 miliarde în 2009 şi o valoare de 9 miliarde dolari în 2010. În ciuda creşterii
stocului de ISD de peste zece ani, rata stocului de ISD în PIB, în 2010 a fost de doar 16%, faţă de
20% pentru Germania, 39% pentru Franţa, 44% pentru Spania, 48% pentru Regatul Unit, şi 42%
pentru UE în ansamblu.
Ponderea cea mai mare a investițiilor străine directe în Italia o ocupă sectorul
terțiar (sectorul serviciilor), depășind 50%.

Fig.2

Prin derogare de la nivelul relativ scăzut al stocului de ISD, majoritatea


companiilor deţinutede filialele străine joacă un rol important în economia italiană. La sfârşitul
anului 2008,aproape 1.266 milioane lucrători (7% din totalul forţei de muncă) au fost angajaţi în
14,375de întreprinderi străine stabilite în Italia, iar cifra de afaceri a acestor companii s-a ridicat
la 489.3 miliarde euro (16% din cifra de afaceri totală) şi valoarea lor adăugată la 89 miliarde

3
euro (12% din valoarea adăugată totală). Între 2003 şi 2008, numărul de lucrători din companiile
afiliate cu capital majoritar străin a crescut cu aproximativ 200.000. (fig. 3,fig.4)

Fig.3 Angajati in filialele intreprinderilor cu capital strain, pe industrii princiale


(Mii de angajati)
Sector/indust 2005 2006 2007 2008
rie
Total 851,7 848,1 923,8 931,9
Primar 1,4 1,3 1,2 1,1
Minerit, 1,4 1,3 1,2 1,1
extractie si
petrol
Secundar 523,7 518,1 513,3 517,2
Alimente, 37,6 38,7 36,3 37,2
bauturi si
tutun
Textile, 12,5 12,2 15,1 16,2
imbracaminte
si piele
Lemn si 0,4 0,4 0,4 0,4
produse din
lemn
Publicatii si 22,6 22,8 21,9 22,2
printuri
Cocs, produse 6,5 6,5 6,8 8
petroliere şi
combustibil
nuclear
Chimicale si 86,5 86,5 81,8 78,5
produse
chimice
Cauciuc si 34,6 33,8 33,5 32,8
mase plastice
Produse 22,8 22,7 22,4 21,8
minerale non-
metalce
Metal si 50,3 49,7 47,9 48,7
produse
metalice
Masinarii si 97,5 96,7 100,9 104,4
echipamente
Echipamente 89,1 86,4 83,9 84,5
electrice si
electronice
Autovehicule 55,6 53,8 54,8 55,2
si
echipamente
de transport

4
Tertiar 326,6 328,7 409,3 413,6
Electricitate, 11,2 11,5 12,5 12,9
gaz si apa
Constructii 8,5 8,9 8,6 9,5
Comert 108,5 110,7 117,4 119,3
Transport, 128,5 125 190,3 185,5
depozitare si
comunicatii

Fig.4 Vanzari in filialele intreprinderilor cu capital strain, pe industrii principale


(milioane de euro)
Sector/indust 2005 2006 2007 2008
rie
Total 398722 430070 480059 496913
Primar 868 1009 1143 1274
Minerit, 868 1009 1143 1274
extractie si
petrol
Secundar 184298 196869 206958 212328
Alimente, 19360 20486 20870 22530
bauturi si
tutun
Textile, 3152 3719 4769 4945
imbracaminte
si piele
Lemn si 74 76 86 93
produse din
lemn
Publicatii si 8158 8295 8671 8446
printuri
Cocs, produse 15903 17685 19090 22833
petroliere şi
combustibil
nuclear
Chimicale si 38445 40610 40186 39507
produse
chimice
Cauciuc si 8773 9234 9544 8993
mase plastice
Produse 5667 6163 6046 5632
minerale non-
metalce
Metal si 17676 20626 22613 22505
produse
metalice

5
Masinarii si 26096 27811 31245 31838
echipamente
Echipamente 23933 24332 25722 25655
electrice si
electronice

Contribuţia întreprinderilor cu capital majoritar străin este chiar mai importantă


pentrucheltuielile de cercetare şi de dezvoltare (25% din total) şi pentru comerţul exterior
debunuri şi servicii (22% din total exporturi şi 37% din total importuri).
Ca şi în alte ţări europene (de exemplu, Germania), creşterea de ISD în ultimul
deceniu a fostcondusă de privatizare şi de liberalizare în domeniul telecomunicaţiilor şi în special
în energie electrică, gaze şi industria aprovizionării cu apă. Între 2000 şi 2009, ponderea
produselor energetice o categorie de produse care include extracţia de petrol şi industriile
conexe,precum şi serviciile de electricitate, gaz şi aprovizionarea cu apă- în total stocul
de ISD a crescut de la 2% la 13%, în principal din cauza unei creşteri a stocurilor de ISD în
acesteservicii, în cazul în care acestea au fost neglijabile în anul 2000.

În perioada 2005-2010 distribuția ISD pe principalele sectoare industriale a evoluat


astfel:

Fig.5 2005 2006 2007 2008 2009 2010


Fluxurile
de ISD pe
industrii
(milioane
Euro)
Sector/in
dustrie
Primar 8508 2740 3297 -181 118 447
Agricultur 412 -527 33 -170 102 335
a,
vanatoare,
paduri si
pescuit
Minerit, 8096 3267 3264 -10 16 111
extractie
si petrol
Secundar 5632 6009 4932 -1103 2711 3062
Alimente, 1923 1464 -769 594 58 764
bauturi si
tutun
Chimicale 355 134 227 -2168 1389 717
si produse
chimice
Tertiar 891 15055 15680 -8672 9228 7454

6
Comert - - - 360 1220 1696
angro
Transport, -3232 1614 3938 -213 1023 925
depozitare
si
comunicat
ii
Intermedi - - - -8536 4769 3142
ere
financiara
Achizitii si - - - 1938 2390 1794
vanzari
private de
proprietat
e

Principalele țări care au investit în economia Italiei în perioada 2005-2010 sunt Franța,
Germania, Luxemburg, Olanda, Regatul Unit și Statele Unite, după cum urmează:
Fig.6 Fluxurile de ISD, după originea geografică (milioane euro)

Regiun 2005 2006 2007 2008 2009 2010


e/econ
omie
Franta 2994 8863 6624 -31461 5666 3281
German 2008 -385 -813 3340 2365 -114
ia
Luxemb 3119 815 1214 9979 1276 634
urg
Olanda 3401 12332 8463 -3377 3634 -7952
Regatul 1188 1744 1407 1610 2526 3067
Unit
Statele 910 1346 720 2125 266 2175
Unite

Atractivitatea relativ scăzută a Italiei pentru ISD poate fi atribuită unei serii de factori:
lipsa unei infrastructuri adecvate, birocrația greoaie şi ineficientă, concurenţa limitată în multe din
industriile de servicii, costurile ridicate ale energiei, nivelul ridicat al corupţiei şi a crimei organizate,
extensia economiei subterane, numărul autorităţilor de reglementare publice care se suprapun,
fiecare acţionând independent una de alta, incertitudinea (volatilitatea) cadrului juridic, precum şi
asigurarea insuficientă a aplicării eficiente a drepturilor de proprietate. Obstacole suplimentare
pentru ISD provin din unele caracteristici ale sistemului industrial italian, cum ar fi numărul limitat
de companii cotate la bursă şi lipsa relativă de informaţii care limitează în mod substanţial domeniul
de aplicare pentru fuziune transfrontalieră şi achiziţie.
Slăbiciunile sistemului naţional de inovare, insuficienţa şi incertitudinea granturilor publice de
cercetare (care ar putea constitui un stimulent important pentru MNEs pentru a găsi centre de

7
cercetare și inovare), precum şi competitivitatea internaţională modestă a unei mari părți din
industria HighTech au condus la o contracţie a activităţii filialelor străine în aceste industrii. Piaţa
financiară este subdezvoltată, în comparaţie cu alte economii industrializate, cu foarte puţine
societăţi publice listate pe piaţa de capital italian.
În ciuda acestor factori, există încă multe motive bune pentru a investi în Italia. Primul este PIB-ul
Italiei, pe al patrulea loc în Europa şi al zecelea în lume (mai mult de 1900 miliarde dolari americani
în 2010). Al doilea este importanţa pieţei interne, care este principalul motiv pentru ISD în Italia,
referitor la dimensiunea sa (aproape 60 de milioane de consumatori) şi a ratelor potențiale de
creştere. Ţara este recunoscută a fi un "trend setter" pentru produsele de larg consum (de exemplu:
hrană, modă şi design, telefoane mobile). Mai mult decât atât, Italia este situată central în inima
Mediteranei şi este (sau ar trebui să fie) o răscruce de drumuri importantă pentru schimburile
comerciale, prin rutele terestre, maritime şi aeriene care leagă Nord-ul şi Sud-ul Europei.

Cele mai mari companii străine care și-au desfășurat activitatea pe teritoriul Italiei în
anul 2010, împărțite pe sectoare de industrie, sunt următoarele:

Fig.8 Cele mai mari filiale cu capital majoritar străin

Companie Origine Industrie Vanzari Angajati


Secundar
Esso Italiana Srl Statele Unite Cocs, produse 17404 1335
petroliere şi
combustibil
nuclear
Nuovo Pignone Spa Statele Unite Masinarii si 4648 4100
echipamente
Ibm Italia Spa Statele Unite Echipamente 3692 7074
electrice si
electronice
Abb Spa Elvetia Echipamente 3434 5509
electrice si
electronice
Ferrero Spa Luxemburg Alimente, bauturi 3162 6073
si tutun
Ies Italiana Energia Ungaria Cocs, produse 2993 401
E Servizi Spa petroliere şi
combustibil
nuclear
Isab Srl Federatia Rusa Cocs, produse 2677 1075
petroliere şi
combustibil
nuclear
Nestle' Italiana Spa Elvetia Alimente, bauturi 2160 4105
si tutun
Luxottica Srl Luxemburg Instrumente de 2157 7180
precizie

8
Sanofiaventis Spa Franta Chimicale si 2059 2677
produse chimice
Whirlpool Europe Statele Unite Echipamente 2028 4819
Srl electrice si
electronice
Spa Michelin Franta Cauciuc si mase 2010 4985
Italiana S.a.m.i. plastice
Stmicroelectronics Olanda Echipamente 1846 8102
Srl electrice si
electronice

Tertiar
Vodafone Omnitel Regatul Unit Transport, 11576 7904
N.v. depozitare si
comunicatii
Kuwait Petroleum Olanda Comert angro 10190 642
Italia Spa
Wind Luxemburg Transport, 7855 6558
Telecomunicazioni depozitare si
Spa comunicatii
Volkswagen Group Germania Comert angro 6802 917
Italia Spa
Shell Italia Spa Regatul Unit Comert angro 6445 588
Egl Italia Spa Elvetia Electricitate, gaz si 6145 95
apa
Gs Spa Franta Comert cu 5005 8923
amanuntul
Auchan Spa Luxemburg Comert cu 4902 13981
amanuntul
Ford Italia Spa Statele Unite Comert angro 4269 143
Logista Italia Spa Regatul Unit Comert angro 3780 201
Bmw Italia Spa Germania Comert cu 3722 301
amanuntul
Mediamarket Sp Germania Comert cu 3508 6527
amanuntul
Mercedesbenz Germania Comert angro 3424 703
Italia Spa
E.on Energy Germania Electricitate, gaz si 3380 110
Trading Spa apa
E.on Produzione Germania Electricitate, gaz si 3319 1035
Spa apa
E.on Energia Spa Germania Electricitate, gaz si 3202 171
apa
Comifar Germania Comert angro 3076 1400
Distribuzione Spa

9
Companie Origine Industrie Angajati
Finante si Asigurari
Banca Nazionale Del Franta Financiar 14294
Lavoro Spa O In Forma
Contratta Bnl
Cassa Di Risparmio Di Franta Financiar 6340
Parma E Piacenza Spa
Allianz Spa Germania Asigurari 4061
Deutsche Bank Spa Germania Financiar 3165
Agos-ducato Spa Franta Financiar 1426
Axa Assicurazioni Spa Franta Asigurari 1254
Zurich Insurance Elvetia Asigurari 1000
Company Ltd
Bnp Paribas Lease Franta Financiar 450
Group Spa
Vittoria Assicurazioni Olanda Asigurari 428
Spa
Unilever Italy Holdings Olanda Plasament 393
S. Rl
Zurich Investments Life Elvetia Asigurari 105
Spa
Gdf Suez Energia Italia Franta Plasament 20
Spa
Rb Vita Spa Germania Asigurari 8
Msd Italia Srl Elvetia Plasament 1

10
Concluzii

Stocul de ISD în Italia a crescut constant în primul deceniu al secolului al XXI-lea,


până în 2010, când este contractat sub nivelul din 2009. Performanţa ISD a economiei rămâne în
urma multor economii din Europa. O atractivitate relativ scăzută pentru ISD în Italia se reflectă în
studiul UNCTAD în rândul mai multor companii și instituții international importante. Mai mult,
invariabil, cele mai importante clasamente internaționale care măsoară sănătatea şi
competitivitatea naţiunilor, inclusiv tabloul de bord World Competitiveness şi Indicele de
competitivitate, alocă poziţii inferioare pe listă Italiei, care este nu numai ultima în clubul
economiilor avansate mici şi mari, dar, uneori, chiar în spatele multor pieţe emergente. Italia se
situează numai pe locul 40 în clasamentul World Competitiveness Scoreboard și pe locul 48 în
clasamentul Indicelui Competitivităţii 2010 - 2011 al World Economic Forum.
Cu toate acestea, potenţialul Italiei de a găzdui investiții străine directe este mult
mai mare decât cel indicat de performanța țării de până acum. Dificultăţile actuale ale ţării, criza
zonei euro şi revizuirea descedentă a previziunilor de creştere făcută recent de OECD cu siguranță
nu încurajează o recuperare pe termen scurt de ISD în Italia, dar în cazul în care reformele pe care
noul govern instalat Monti le pregăteşte atinge obiectivul de consolidare fiscală şi, cel puţin parţial,
atenuează ineficienţele bine-cunoscute ale ţării (costul energiei, infrastructurii, legislaţia, şi
birocraţia), favorizând recuperarea de credibilitate internaţională din Italia şi de competitivitate,
întreprinderile străine, precum şi cele italiene, și-ar putea creşte prezenţa în ţară, dezvoltând cu
adevărat potențialul de creștere ce rezultă din punctele forte ale sistemului industrial Italian.

11