UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

Facultatea de Inginerie
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.ro

Program de studii: Ingineria și Protecția Mediului în Industrie

ETICĂ ȘI INTEGRITATE
ACADEMICĂ

ÎNDRUMĂTOR,
Prof.Univ. Dr. Ing. VALENTIN NEDEFF

STUDENT,
Hancu Petrut-Alexandru

2019

1
NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA
PADURE

2
Cuprins

1. Padurea- generalitati................................................................................................................................... 4
2. Defrisarea .................................................................................................................................................... 5
3. Padurea si efectele poluarii ......................................................................................................................... 7
3.1. Vatamari provocate de noxe in stare gazoasa ......................................................................................... 9
3.1.2. Vatamari provocate de compusii fluorurati ........................................................................................ 10
3.1.3. Vatamari provocate de oxizii de azot .................................................................................................. 10
3.2. Vatamari provocate de substantele solide ............................................................................................. 10
Bibliografie ........................................................................................................................................................ 12

3
 1. Padurea- generalitati

Padurea produce oxigen si consuma dioxid de carbon. 2/3 din oxigenul planetei, consumat de lumea vie,
de industrie sau autovehicule, este furnizat atmosferei de catre arbori si arbusti. [1]

Iata cateva din functiile padurii:

- filtru natural. Padurile reprezinta, de asemenea, foarte eficiente filtre naturale, deoarece retine, in
coroanele arborilor, particule fine de praf sau cenusa. [1]
- este un factor de mentinere a echilibrului ecologic. Pentru protectia mediului inconjurator, constituie cel
mai important factor natural, eficient, stabil si inepuizabil. Aceasta are rolul de a stabiliza clima locala si a
conserva calitatea solului. [1]
- sursa de lemn. Padurile pot furniza cantitati uriase de lemn de buna calitate. Acest material a fost utilizat din
cele mai vechi timpuri pentru primele arme, unelte, constructii de locuinte sau pregatirea hranei. Astazi este,
in continuare, foarte utilizat, in diferite domenii ale vietii umane (industria mobilei, hartiei, chimica, in
constructii, etc.). [1]
- reprezinta pentru om un refugiu din calea poluarii, zgomotului, soarelui puternic sau vantului. O
extrem de variata lume animala este adapostita sub haina ocrotitoare a padurii. Intre plantele si animalele din
paduri exista interactiile reciproce. Multe animale, in special insectele si pasarile, polenizeaza arborii.
Insectele primesc hrana din nectar si alte substante si in schimb polenizeaza florile pe care le viziteaza. [1]
- reprezinta o sursa de hrana pentru om si animale. Acest rol al padurii se datoreaza plantelor si animalelor
pe care aceasta le adaposteste. Fructele de padure, ciupercile comestibile, stuparitul pastoral si vanatoarea au
constituit intotdeauna o importanta categorie de surse pentru alimentatia omului. [1]
- este o sursa de medicamente. Padurile contin cea mai mare diversitate de plante si animale de pe Terra.
Astfel, pot reprezenta surse de medicamente, de origine vegetala sau animala. Substantele medicinale deja
descoperite, in special in padurile ecuatoriale reprezinta o garantie pentru succese terapeutice si mai mari in
viitor. [1]

4
 2. Defrisarea

Datorită omului, în prezent,cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav pericol. Jumătate din suprafaţa
originală de pădure a fost distrusă şi lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească, dacă rata actuală de despădurire
nu este încetinită. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului că multe speciide animale îşi au
habitatul în pădure , ci şi deoarece pădurile joacă un rol important în reglarea climei planetei. [2]

Ca urmarea a defrişărilor masive criza ecologică se acutizează tot mai vertiginos:

• s-au intensificat procesele de erodare a solurilor;

• sunt tot mai frecvente secetele;

• s-au intensificat alunecările de terenuri, ce produc grave pierderi materialeeconomiei naţionale;

• a degenerat starea masivelor forestiere;

• a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante.

Nici un alt ecosistem terestru, nu asigură un echilibru mai complex şi o mai mare stabilitate, decat
pădurea. Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului,
menţinerea echilibrului ecologic. [2]

Rolul fizico-geografic al pădurilor se manifestă în câteva direcţii: geomorfologic, climatic,

asupra solului, hidrologic, asupra culturilor agricole, asupra sanatatii oamenilor si un rol social. [2]

Influienta geomorfologic (rolul pădurilor asupra formării şi modelării scoarţei terestre)- pe lângă rolul
pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor depozite de cărbuni din subsol, ele au întârziat producerea
eroziunilor şi a alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului, favorizând în acelaşi timp depunerile în
depresiuni. De asemenea, prezenţa pădurilor a împiedicat acţiunea destructivă a vânturilor. [2]

Influienta climatica ( rolul pădurilor asupra climei) în acest sens, s-a constatat că pădurile: îndulcesc
extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând o influenţă similară cu cea a oceanelor;
sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra precipitaţiilor; reduc
viteza vântului; înlesnesc depunerea zăpezii; -împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a
plantelor. [2]

Influienta pădurilor asupra solului - această influenţă se manifestă prin: contribuţia arborilor, datorită
sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului, precum şi la întreţinerea
umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia; îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei
bogate, în descompunere; consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi
împiedicarea formării avalanşelor; fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip. [2]

Rolul hidrologic (influenţa pădurilor asupra regimului apelor) - acest rol se realizează prin: absorbţia
apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante şi mai ridicate,împiedicându-se
astfel producerea inundaţiilor drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure, fapt
datorat transpiraţiei puternice a masei foliare. [2]

5
Functia hidrologica a padurii:

• Suprafeţele mari de pădure din zona forestieră, prin alcătuirea structurală şi prin procesele fiziologice ale
componenţilor ei, influenţează puternic procesele hidrologice şi deci circuitul apei în natură.

• Vegetaţia forestieră participă la acest proces prin următoarele: frânează scurgerile de suprafaţă; înlesneşte
infiltraţia şi percolarea profundă a apei din precipitaţii; alimentarea izvoarelor; asigurarea permanenţei şi
regimului moderat al debitelor apelor curgătoare;

• Intervenţia brutală în structura echilibrată a ecosistemului forestier prin tăierea rasă a pădurii, duce la
creşterea scurgerii totale cu 40 % în primii ani de după tăierea pădurii

• Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile in pantă, de a deregla
ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul
exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc.

Influenta padurilor asupra culturilor agricole - rolul mentionat apare în contextul modificarilor
climatului si solului unei regiuni datorate padurii, care contribuie la ameliorarea conditiilor de vegetatie ale
pasunilor, fânetelor si culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de protectie, asezate
perpendicular pe directia vântului, reduc simtitor viteza acestuia. În consecinta, câmpurile agricole protejate
de perdele dau recolte de cereale în medie cu 25-30 % mai mari în anii obisnuiti; în anii secetosi, sporul de
recolta ajunge pâna la 300 % fata de câmpul fara perdele. Acest efect se datoreste faptului ca perdelele reduc
evaporatia si, în timpul iernii, contribuie la raspândirea mai uniforma a zapezii pe teren, care nu mai e dusa de
vânt ci retinuta pe câmp. [2]

Influenta padurilor asupra sanatatii oamenilor – aceasta influenta se manifesta atât prin mediul care le este
propriu, cât si prin resursele oferite. Astfel:

• padurea purifica atmosfera; fixeaza carbonul vatamator animalelor si omului si reda oxigenul trebuitor
respiratiei lor;

• conditiile igienice ale masivelor mari împadurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale oraselor, mai cu
seama centrelor industriale. Aerul de padure este mai curat, mai sanatos, deoarece fumul si praful lipsesc, gaze
vatamatoare nu se gasesc iar agentii patogeni sunt relativ putin reprezentati

• în padurile de rasinoase, se adauga si îmbogatirea aerului în ozon, provocata de rasina arborilor. Aerul din
aceste paduri este cel mai potrivit si cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioada de lunga convalescenta.

• frunzisul des al padurii actioneaza ca un ecran protector si atenueaza zgomotul (reduce poluarea fonica),
asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjutator;

• padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci
comestibile, nectar si polen al florilor etc. Dupa Zitti et al. padurile, luminisurile, vaile, taieturile si plantatiile
adapostesc circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente în tara noastra. Si, deoarece farmacopeea
naturala este în continua expansiune, se poate usor întelege importanta tezaurului vegetal medicamentos aflat
în fondul nostru forestier. [2]

Deşi pădurea are un rol foarte important în menţinerea echilibrului ecologic, oamenii defriseaza în
mod constat pădurile. Tăierile legale nu afectează aşa mult pădurile, deoarece acestea respect regulile silvice:
sunt tăiati doar copacii batrani, bolnavi, se fac tăieri pentru a face loc altor copaci să crească. Din păcate
defrisările ilegale sunt cele care afectează pădurea. [2]

6
 Conform secretar de stat in Ministerul Mediului si Padurilor, Cristian Apostol, în România în anul
2011 s-au taiat ilegal aproximativ 165.000 mc. România era recunoscută din cele mai vechi timpuri pentru
pădurile sale, dar acest lucru tinte să devină un mit. In anul 2011, supravaţa pădurile reprezinta doar 29% din
teritoriul ţării. Media europeană fiind de 41%.

Conform specialiştilor în domeniu, defrişările în România au determinat cresterea vitezei apelor care
au provocat inundaţiile din anul 2010. Academicianului Victor Giurgiu sustine ca inundatiile din Romania
sunt strans legate de taierile necontrolate de padure. Potrivit analizei "Defrisarile – Factor de risc la inundatii",
rea¬lizata de Dinu Gabriela, de la Universitatea Valahia din Targoviste, rezulta ca in padurea batrana de fag
scurgerile de suprafata sunt de 32 de ori mai reduse decat pe un teren fara vegetatie, in timp ce pe o faneata,
reducerea scurgerii este de 19 ori mai mica, iar pe o pasune, numai de sapte ori. Cercetarile efectuate in
Japonia pe o perioada de aproape 20 de ani asupra a cinci bazine cu suprafete variind intre 2,48 ha si 645,4 ha,
care au fost despadurite, au aratat ca indepartarea padurii a marit scurgerea directa cu 28% pana la 58%, iar
debitul de varf a crescut cu 69% pana la 114%. [2]

Datorită defrişărilor din România:

• s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;

• sunt tot mai frecvente secetele sau inundaţiile;

• s-au intensificat alunecările de teren, ce produc grave pierderi materiale economiei naţionale;

O soluţie pentru eliminarea acestor efecte ar fi reîmpădurirea. Romania va beneficia din partea Uniunii
Europene, pana in 2013, de 229 de milioane de euro pentru finantarea de proiecte pentru "Prima impadurire a
terenurilor agricole" (Masura 221). Prin acest program se doreşte ca pădurile în România să depăşească
procentul de 30%. [2]

3. Padurea si efectele poluarii

Este un fapt demonstrat ca padurea reprezinta un factor de echilibru de neinlocuit in cadrul

biosferei,acumuland si schimband permanent energie cu mediul fizic in care se afla, contribuind in acest fel la
transformarea si perfectionarea ecosistemelor. Se poate afirma fara exagerare ca de existenta padurii este
strans legata dezvoltarea societatii si civilizatiei omenesti, asa dupa cum se poate spune ca despaduririle au
contribuit in mare masura la decaderea si disparitia unor popoare si civilizatii. Daca la inceputul istoriei
acest proces negativ se manifesta pe spatii relativ mici, treptat, pe masura cresterii populatiei pe Terra, a
cresterii presiunii exercitata de catre om asupra mediului natural, suprafetele devastate de „scutul verde” s-au
extins pe zone largi aproape in fiecare continent, zone in care desertul si eroziunea s-au instalat cu drepturi
depline amenintand existenta popoarelor respective. [3]

Este unanim recunoscut rolul pozitiv pe care il are vegetatia forestiera in improspatarea aerului, reglarea
debitului de apa, stavilirea calamitatilor provocate de uragane si nori de praf in protectia solului si in crearea
unor microclimate favorabile dezvoltarii umane. Padurea reprezinta un scut impotriva vantului, in oprirea si
reducerea zgomotului. Astazi sunt de neconceput asezari umane moderne fara parcuri, zone verzi si
paduri, care reprezinta adevarate bariere impotriva poluarii aerului cu pulberi si gaze, a poluarii radioactive si
fonice. [3]

Eu am ales sa descriu aceasta tema deoarece in zilele noastre, padurile sunt supuse din ce in ce mai mult
impactelor antropice, numarul lor scazand drastic.Datorita fenomenului de poluare aflat intr-o continua

7
ascendenta, pamantul isi pierde cu repeziciune padurile de care are atata nevoie, astfel incat in 70 de ani
suprafata forestiera a Terrei s-a redus de la 52 la 32 de milioane de kilometri patrati. [3]

In aceasta lucrare voi descrie impactul pe care il poate avea poluarea, din ce in ce mai agresiva, asupra
ecosistemelor de padure si anume: micsorarea suprafetei forestiere, efectul de sera, ploile acide, alunecarile de
teren, scaderea cantitatii de oxigen si cresterea cantitatii de dioxid de carbon si multe altele acestea fiind unele
dintre cele mai importante. [3]

Omul trebuie sa invete sa pastreze permanent un echilibru intre valorificarea si conservarea naturii, in
special a ecosistemelor silvice, ele reprezentand cel mai important factor stabilizator al mediului inconjurator
ce asigura conservarea resurselor de apa si echilibrarea regimului de scurgere. Ele aduc mari servicii societatii
omenesti, contribuind la cresterea calitatii vietii prin functiile multiple de protectie si productie pe care le
indeplineste. Prezenta si infatisarea lor imprima o nota particulara in multe zone climatice; acolo de unde au
disparut s-au produs schimbari ale caracteristicilor termice si hidrice ale teritoriilor respective, ale solurilor si,
in final, modificari pronuntate ale mediului in ansamblu. Toate acestea exprima interactiunile existente in
natura intre vegetatie, ape, soluri, fiind strins legate de rolul important pe care il are padurea in evolutia
reliefului, in formarea insusirilor stratului de aer de langa sol, a solului insusi, precum si conservarea acestora
de-a lungul unor mari perioade de timp. [3]

Padurile contribuie la formarea si protectia mediului, avand insa si ele nevoie de ocrotire permanenta din
partea omului. Faptul se explica prin pluriifunctionalitatea ecosistemelor forestiere, padurea nefiind numai
element component al mediului, ci si producatoare de multiple si valoroase bunuri si servicii indispensabile
comunitatilor umane. Padurile produc bunuri precum: materiale deosebit de utile, cum ar fi: lemn pentru
constructii, pentru industria mobilei, a instrumentelor muzicale, celulozei, hartiei, lemn pentru foc. Fauna
padurii ofera vanat pentru carne si blanuri, dar si variate fructe, ciuperci si plante, apreciate pentru valoarea lor
nutritiva. [3]

In procesul de fotosinteza, padurea are o contributie deosebit de importanta in regenerarea rezervei de

oxigen la nivel global. Un hectar de padure produce anual aproximativ 30 tone oxigen, din care, aceasta
consuma circa 13 tone in procesul de respiratie a arborilor sai. Vegetatia arboriscenta a padurii pe supafata de
un hectar consuma in procesul de fotosinteza circa 16 tone dioxid de carbon avand un rol relevant antipoluant.
Arborii si arbustii din padure contribuie de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensitati diferite, au o
influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian, a umiditatii si temperaturii aerului, precum si a
vibratiilor aerului. [3]

In acest sens, in literatura de specialitate se mentioneaza ca perdelele forestiere au capacitatea de a reduce

zgomotul pana la 10 decibeli; in SUA s-a consemnat ca o fasie de padure lata de aprozimativ 30 metri trasata
de-a lungul soselei, reduce zgomotul produs de circulatia autovehiculelor cu 8-11%. [3]

Ansamblul conditiilor fravorabile vietii create in padure determina ca frecventa pulsului sa se reduca cu 4-
8 pulsatii pe minut, sa se tinda spre optimizarea tensiunii arteriale si sa favorizeze starea de buna dispozitie.
Pentru bolnavii cu unele afectiuni respiratorii, padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din zonele
montane sunt benefice. [3]

Privit in ansamblu, contributia padurii la mentinerea echilibrelor in biosfera, prezinta o importanta

deosebita fie sub forma de masiv, fie ca perdele de protectie. Din aceasta cauza, exploatarea padurilor, la nivel
mondial, trebuie rationalizata nu numai ca volum lemnos, dar si ca metode folosite pentru a se evita, pe cat
posibil reducerea fondului forestier. [3]

8
Lucrarea „Infuenta poluarii asupra ecosistemului de padure”, atrage atentia asupra exploatarilor nerationale
din ultimul secol si al poluarii intense, ceea ce a facut ca numeroase paduri sa fie eliminate practic
instantaneu. Cele mai importante pagube sunt provocate padurilor de catre gazele acide, de combinatiile
fluorului, de emanatiile de plumb si zinc, precum si de praful provenit de la fabricile de ciment. [3]

Prin aceasta lucrare sper sa atrag atentia tuturor, sa fie un semnal de alarma ca padurea constituie un
important factor al mediului inconjurator si o sursa imensa de bogatii naturale, de la lemnul splenzilor mahoni
la miraculosii arbori de cauciuc, de chinina, de cafea sau de faina, producatoare de fructe dintre cele mai
ciudate, rezervor al unei faune imense si locul unei intense si neobisnuite desfasurari a vietii. [3]

Sub influenta poluantilor vegetatia forestiera reactioneaza prin modificari morfopatologice,

ireversibile la arbori ca : atrofierea cresterilor si a organelor, cloroze, necroze, rarirea frunzisului si, in final,
moartea arborilor. Aceste modificari reprezinta reactia directa a plantelor la stresul de poluare, care actionand
continuu si cumulativ creeaza adevarate situatii de criza fiziologica. In general, reactiile nu apar intr-un singur
domeniu sau structura biologica. Ele au caracter global si afecteaza intregul sistem (frunze, flori, tulpina etc.).
[3]

S-a constatat ca cele mai grav afectate, sunt zonele paduroase din apropierea combinatelor
metalochimice si in mica masura de cele siderurgice, care prin emisii extrem de puternice in ultimii ani
ameninta existenta padurii pe suprafete apreciabile. Efectele toxice ale noxelor se manifesta la plante sub
forma de vatamari acute si cronice. Vatamarile acute sunt provocate de noxe cu o concentratie relativ mare,
dar de scurta durata, pe cand cele cronice se datoresc concentratiilor mici si continui. Gazul in concentratii
mici produce in principal inhibarea cresterilor, fara a produce distrugeri, iar dupa intensificarea poluarii apar si
alte simptome, sub forma unor leziuni grave si ireversibile, cum sunt tesuturile moarte denumite necroze.
Limita dintre vatamarile cronice si acute este de multe ori greu de stabilit, fiindca simultan pot sa apara
ambele forme. In urma cercetarilor efectuate s-a constatat ca in multe situatii nu exista o corelatie intre
sensibilitatea organului foliar si sensibilitatea intregii plante. [3]

Dupa cum se stie, vatamarile provocate de gaze sunt mult mai periculoase decat cele provocate de
substantele solide. Ele se caracterizeaza prin dereglari de metabolism si modificari ale proceselor fiziologice.
De exemplu, cresterile in inaltime, diametru si volum scad inregistrandu-se pierderi economice mari. [3]

3.1. Vatamari provocate de noxe in stare gazoasa

3.1.1. Vatamari provocate de compusii sulfului (SO2 si SO3)

Bioxidul de sulf, datorita fortei sale distrugatoare, produce cele mai grave vatamari vegetatiei si este
principalul poluant din centrele industriale. Aproape toate studiile, la care se alatura si cercetarile silvice din
tara noastra, arata ca acestea se manifesta prin distrugerea clorofilei, precipitarea taninurilor si plasmoliza
celulelor, fenomene insotite si de paralizarea sistemului de inchidere si deschidere a stomatelor. [3]

In general, gazul sulfuros provoaca leziuni localizate. Inca nu a fost observat nici un efect general.
Partile lezate sunt ireversibil pierdute, pe cind cele intacte, la incetarea agentului stresant isi reiau integral
functiile, frunzele noi devenind normale. [3]

Actiunea asupra frunzelor se manifesta prin : arsuri directe (necroze) provocate de SO2 si SO3, care
datorita umezelii din atmosfera se transforma in acid sulfuros si sulfuric ; vatamari asupra clorofilei, datorate
patrunderii gazelor in interiorul celulei, prin stomate. Aceste vatamari sunt mai slabe, apar sub forma de
cloroze de culoare galbena-verzuie si galbena, iar la concentratii mai mari sub forma de necroze de diferite
culori, de la galben pronuntat la rosu-brun. [3]

9
3.1.2. Vatamari provocate de compusii fluorurati
Dintre compusii fluorurati cei mai cunoscuti sunt acidul fluorhidric. El se intalneste sub forma de gaz si
fluoruri ca aerosoli. Chiar in concentratii foarte mici poate dauna padurilor. Necrozele pe care le provoaca,
persista timp indelungat fara sa prezinte aspecte aparte fata de vatamarile provocate de celelalte gaze. Primele
simptome corespund stadiului aparitiei de zone vestede si moi, apoi se formeaza necroze care inainteaza
paralel cu nervurile sau marginal si nu devin niciodata internervurale. Necrozele laterale provoaca deformarea
frunzei la foioase, dandu-i aspect de lingura. In cazul rasinoaselor, in locul necrozelor laterale, apar varfuri
uscate la ace. Acestea, intr-o faza avansata, se usuca in intregime si cad. [3]

Patrunderea fluorului sub forma de gaz in frunze se face prin stomate. Se reduce fotosinteza,
provocandu-se o tulburare a metabolismului bazal determinat de activitatea enzimatica. Peroxidazele in
tesuturile imbatranite au o activitate mai intensa si cauzeaza decolorarea si caderea prematura a frunzelor.
Acest fenomen se intalneste in zonele poluate ceea ce presupune o imbatranire accelerata a organelor. [3]

3.1.3. Vatamari provocate de oxizii de azot

Cele mai serioase efecte de poluare cu oxizii de azot se datoreaza rolului pe care acestia il joaca in
formarea oxidantilor fotochimici. Din cercetarile efectuate rezulta ca oxizii de azot din atmosfera produc
vatamari importante asupra vegetatiei. O expunere timp de o ora la o concentratie relativ ridicata, a produs
caderea frunzelor. Daca creste timpul de expunere , 35 de zile de exemplu, produce caderea frunzelor si
cloroze fara formare de leziuni cangrenoase. Este insa foarte greu de stabilit care sunt efectele directe din
actiunea oxizilor de azot si care se datoreaza actiunii poluantilor secundari produsi in ciclul fotolitic al oxizilor
de azot.

3.2. Vatamari provocate de substantele solide

Efectele pe care le au noxele sub forma de pulberi si funingini asupra vegetatiei forestiere pot fi
directe si indirecte. In mod direct , substantele solide reprezentate de anumiti oxizi, praf de var, detergenti,
care in contact cu vaporii de apa din atmosfera sau roua de pe plante formeaza acizi si baze toxice pentru
celula vegetala. Praful de var in contact cu apa Ca(OH)2 produce arsuri puternice, iar detergentii distrug
tesuturile vegetale. In mod pasiv sau indirect actioneaza asupra substantelor solide ca : praful de ciment sau de
carbune, funinginea si cenusa. Acestea, prin depunerile acumulate pe organele plantelor si mai ales pe frunze,
impiedica fotosinteza si respiratia. Indeosebi praful de ciment formeaza, de multe ori, cruste pe frunze care
astupa stomatele si alte organe, distrugand in felul acesta planta. Praful de ciment prin depuneri groase de
pulberi determina scaderea productivitatii, prin reducerea cresterii plantelor, in urma modificarilor fizice si
chimice din sol, care duc si ele la inrautatirea posibilitatii de nutritie a plantelor. Praful de ciment nu are o
actiune toxica rapida si nu produce o vatamare pronuntata a tesuturilor vegetale precum dioxidul si trioxidul
de sulf. Vatamari mult mai puternice produce praful de var care este foarte fin si are reactie bazica ridicata,
depasind actiunea negativa a prafului de ciment. Reactia bazica a varului produce
modificari plasmolitice din cauza tendintei celulei vegetale de a echilibra concentratia lichidului celular cu
mediul exterior. [3]

Pulberile de superfosfati degajate in atmosfera si sedimentate pe frunze, ce seamana cu chiciura formeaza

cruste groase si rigide, mata la temperaturi foarte scazute. Acestea provoaca defolieri, modificari
morfoanatomice in special la nervurile frunzelor, uscari partiale, mai rar, chiar totale.

Praful in suspensie sub forma de aerosoli, care polueaza mediul ambiant, formaz din particule fine
care se comporta in anumite cazuri asemanator gazelor, poate ajunge la distante mari fata de sursa de
eliminare, circa 20 km si mai mult. Emisiile solide degajate de cosurile de dispersie ale combinatelor sunt
formate din plumb, zinc, cupru, cadmiu etc., sub forma de oxizi si sulfati. In contact cu vaporii de apa din
atmosfera, ei dau compusi toxici pentru celula vegetala. Particulele solide eliminate odata cu gazele, au

10
propietatea de a absorbi SO2, functionand ca niste schimbatori de ioni. In acelasi timp au si efect catalizator
asupra transformarii SO3 in particule de acid sulfuric si de saruri(prin hidroliza). La iesirea din cosul de
dispersie particulele au dimensiuni de ordinul micronilor, iar dupa combinarea cu apa in urma depasirii
punctului de roua ele devin mai mari, datorita condensarii si ajung la diametrul de 1-2mm, sunt colorate in alb
si vizibile cu ochiul liber. Particulele ajung pe frunzele ude, se transforma prin hidroliza in acid sulfuric si
hidroxizi, care necrozeaza tesuturile vegetale. In mod pasiv aceste pulberi, prin depuneri pe organele
plantelor, in special pe frunze, impiedica desfasurarea normala a fotosintezei, respiratiei si transpiratiei. [3]

11
Bibliografie
1. http://www.zooland.ro/rolul-si-protectiapadurii-stiati-ca-1983
2. https://blogoenciclopedia.blogspot.com/2012/12/defrisarea-padurilor-o-problema-pentru.html
3. http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/silvicultura/Padurea-si-efectele-poluarii-a661.php

12