39

COD DE PROIECTARE
EVALUAREA AC IUNII VÂNTULUI ASUPRA
CONSTRUC IILOR

Indicativ CR 1-1-4/2012

1
40

CUPRINS

1 ELEMENTE GENERALE

1.1 Scop i domeniu de aplicare

1.2 Referine normative
1.3 Ipoteze
1.4 Proiectarea asistat de încercri
1.5 Definiii i simboluri
1.6 Combinarea aciunii vântului cu alte aciuni
2 VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMIC A VÂNTULUI

2.1 Elemente generale

2.2 Valori de referin ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
2.3 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
2.4 Turbulena vântului. Valori de vârf ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
3 AC IUNEA VÂNTULUI ASUPRA CLDIRILOR
I STRUCTURILOR

3.1 Elemente generale

3.2 Presiunea vântului pe suprafee
3.3 Fore din vânt
3.4 Coeficientul de rspuns dinamic al construciei
3.4.1 Generaliti
3.4.2 Evaluarea coeficientului de rspuns dinamic
4 COEFICIEN I AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUC IUNE
I DE FOR 

4.1 Generaliti
4.2 Cldiri
4.2.1 Generalitai
4.2.2 Perei verticali ai cldirilor cu form dreptunghiular în plan
4.2.3 Acoperiuri plate
4.2.4 Acoperiuri cu o singur pant
4.2.5 Acoperiuri cu dou pante
4.2.6 Acoperiuri cu patru pante
4.2.7 Acoperiuri cu mai multe deschideri
4.2.8 Acoperiuri cilindrice i cupole
4.2.9 Presiuni interioare
4.2.10 Presiunea pe perei exteriori sau pe acoperiuri cu mai multe straturi de
închidere
4.3 Copertine
4.4 Perei izolai, parapete, garduri i panouri publicitare
4.4.1 Perei verticali izolai i parapete
4.4.2 Factori de ecranare pentru perei i garduri
4.4.3 Panouri publicitare

2
 41

4.5 Coeficieni de frecare

4.6 Elemente structurale cu seciune rectangular
4.7 Elemente structurale cu seciuni cu muchii ascuite
4.8 Elemente structurale cu seciune poligonal regulat
4.9 Cilindri circulari
4.9.1 Coeficieni aerodinamici de presiune / suciune exterioar
4.9.2 Coeficieni aerodinamici de for
4.9.3 Coeficieni aerodinamici de for pentru cilindrii verticali aezai în linie
4.10 Sfere
4.11 Structuri cu zbrele i eafodaje
4.12 Steaguri
4.13 Zvelteea efectiv O i factorul efectului de capt \O
5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RSPUNS DINAMIC

5.1 Turbulena vântului

5.2 Procedura detaliat de determinare a coeficientului de rspuns dinamic
5.3 Procedura simplificat de determinare a valorilor coeficientului de rspuns dinamic
pentru cldiri
5.4 Deplasri i acceleraii corespunztoare strii limit de serviciu a construciei
5.5  Criterii de confort
6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTIC GENERATE DE VÂRTEJURI

6.1 Generaliti
6.2 Considerarea efectului desprinderii vârtejurilor
6.3 Parametrii de baz pentru desprinderea vârtejurilor
6.3.1 Viteza critic a vântului, vcrit,i
6.3.2 Numrul lui Strouhal, St
6.3.3 Numrul lui Scruton, Sc
6.3.4 Numrul lui Reynolds, Re
6.4 Aciunea produs de desprinderea vârtejurilor
6.5 Calculul amplitudinii deplasrii produse pe direcie transversal vântului
6.6  Efectele vârtejurilor la cilindri verticali dispui în linie sau grupai
ANEXA A (NORMATIV) ZONAREA AC IUNII VÂNTULUI ÎN ROMÂNIA

ANEXA B (NORMATIV) EFECTELE TERENULUI

B.1 Tranziia între categoriile de rugozitate 0, I, II, III i IV

B.2 Calculul numeric al factorului orografic
B.3 Cldiri i/sau structuri învecinate
B.4 Înlimea de deplasare a planului de cot zero
ANEXA C (INFORMATIV) CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR

C.1 Generaliti
C.2 Frecvena proprie fundamental
C.3 Vectorul propriu fundamental
C.4 Masa echivalent

3
42

C.5 Decrementul logaritmic al amortizrii

C.6 Caracteristici dinamice ale structurilor de poduri
ANEXA D (NORMATIV) AC IUNEA VÂNTULUI ASUPRA PODURILOR

D.1 Elemente generale

D.2 Alegerea procedeului de calcul al rspunsului la aciunea vântului
D.3 Coeficieni aerodinamici de for
D.3.1 Coeficienii aerodinamici de for pe direcia x (metoda general)
D.3.2 Forele din vânt pe tablierele podurilor pe direcia x – Metoda simplificat
D.3.3 Forele din vânt pe tablierele podurilor pe direcia z
D.3.4 Forele din vânt pe tablierele podurilor pe direcia y
D.4 Pilele podurilor
D.4.1 Direciile vântului i situaii de proiectare
D.4.2 Efectul vântului pe pilele podurilor

4
 43

1 ELEMENTE GENERALE

1.1 Scop i domeniu de aplicare

(1) Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare i datele de baz necesare pentru
proiectarea la aciunea vântului a construciilor în România, armonizate cu standardul SR EN
1991-1-4 cu luarea în considerare a informaiei meteorologice privind valorile maxime anuale
ale vitezei medii a vântului.
(2) Codul reglementeaz evaluarea aciunii vântului i determinarea rspunsului structural la
aceast aciune pentru proiectarea cldirilor i a lucrrilor inginereti/structurilor. Prevederile
codului se refer atât la întreaga cldire/structur, cât i la elementele structurale sau
nestructurale, ataate acesteia (de exemplu: perei cortin, parapete, elemente de prindere
etc.).
Codul prezint metode i proceduri practice de evaluare a presiunilor/suciunilor i/sau a
forelor din vânt pe cldiri i structuri uzuale, care au la baz reprezentri ale aciunii vântului
conform SR EN 1991-1-4.
(3) Codul se aplic la proiectarea i verificarea:
- cldirilor i structurilor cu înlimi de cel mult 200 m (vezi, de asemenea (4));
- podurilor cu deschiderea mai mic de 200 m (vezi, de asemenea (4)), care satisfac
condiiile de rspuns dinamic de la (D.2).
(4) Codul nu conine prevederi referitoare la urmtoarele aspecte:
- evaluarea aciunii vântului pe turnuri cu zbrele cu tlpi neparalele dac abaterea de la
vertical a unei tlpi este mai mare de 1/10 (pentru acest caz vezi SR EN 1993-3-1);
- evaluarea aciunii vântului pe piloni i couri de fum ancorate cu cabluri cu înlimi
peste 100 m (pentru acest caz vezi SR EN 1993-3-1);
- evaluarea aciunii combinate vânt-ploaie, vânt-chiciur i vânt-ghea pe turnuri i
piloni (pentru acest caz vezi SR EN 1993-3-1);
- evaluarea aciunii vântului pe durata execuiei (pentru acest caz vezi SR EN 1991-1-4,
art. 2(3) i SR EN 1991-1-6);
- calculul vibraiilor de torsiune, de exemplu la cldiri înalte cu nucleu central;
- calculul vibraiilor tablierelor de pod, generate de turbulena transversal a vântului;
- evaluarea aciunii vântului pe poduri cu cabluri suspendate;
- considerarea influenei modurilor proprii superioare de vibraie în evaluarea
rspunsului structural dinamic.
(5) Codul nu cuprinde prevederi referitoare la evaluarea efectelor tornadelor asupra cldirilor,
structurilor i a elementelor ataate acestora.

5
44

(6) Prevederile codului se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de lucrri,

precum i organismelor de verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrrilor, dup caz).

1.2 Referin e normative

(1) Urmtoarele referine normative conin prevederi care, prin trimiteri fcute în prezentul
text, constituie prevederi ale acestui cod:
Nr.
Acte legislative Publicaia
Crt
Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
Cod de proiectare. Bazele
turismului nr.1530/2012, publicat în Monitorul
1. proiectrii construciilor, indicativ
Oficial al României, Partea I bis, nr.647/11
CR 0-2012
septembrie 2012

Nr.
Standarde
Crt.
1 SR EN 1990:2004/A1:2006
SR EN
2
1990:2004/A1:2006/NA:2009
3 SR EN 1991-1-4:2006
4 SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007
5 SR EN 1991-1-4:2006 /AC:2010
6 SR EN 1991-1-6:2005
7 SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008
8 SR EN 1991-2:2004
9 SR EN 1991-2:2004/NB:2006
10 SR EN 1993-3-1:2007
11 SR EN 1993-3-1:2007/NB:2009
Denumire
Eurocod: Bazele proiectrii structurilor - Poduri
Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anexa A2:
Aplicaie pentru poduri. Anexa naional
Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-4:
Aciuni generale. Aciuni ale vântului
Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-4:
Aciuni generale - Aciuni ale vântului. Anexa
naional
Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-4:
Aciuni generale - Aciuni ale vântului
Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-6:
Aciuni generale - Aciuni pe durata executiei
Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-6:
Aciuni generale. Aciuni pe durata execuiei. Anexa
Naional
Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 2:
Aciuni din trafic la poduri
Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 2:
Aciuni din trafic la poduri. Anexa naional
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 3-1:
Turnuri, piloni, i cosuri. Turnuri i piloni
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 3-1:
Turnuri, piloni i couri. Turnuri i piloni. Anexa
naional

(2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele naionale SR EN 1991-1-4:2006 i SR
EN 1991-1-4:2006/NB:2007, identificate prin bar lateral i / sau referina [3].

6
 45

1.3 Ipoteze

(1) Ipotezele generale prezentate în CR 0 sunt valabile i în prezentul cod.

1.4 Proiectarea asistat de încercri

(1) Pentru evaluarea aciunii vântului asupra construciei i a rspunsului acesteia se pot
utiliza i rezultate ale încercrilor în tunelul aerodinamic i/sau ale metodelor numerice,
utilizând modele adecvate ale construciei i ale aciunii vântului.
(2) Pentru efectuarea de încercri experimentale în tunelul aerodinamic, aciunea vântului
trebuie modelat astfel încât s fie respectate (i) profilul vitezei medii a vântului i (ii)
caracteristicile turbulenei în amplasamentul construciei.

1.5 Defini ii i simboluri

(1) Pentru utilizarea codului de proiectare se dau urmtoarele definiii:

- valoarea de referin a vitezei vântului - viteza caracteristic a vântului mediat pe
o durat de 10 minute, având 2% probabilitate de depire într-un an (interval mediu
de recuren, IMR = 50 ani), independent de direcia vântului, determinat la o
înlime de 10 m în câmp deschis;
- valoarea medie a vitezei vântului - viteza vântului mediat pe o durat de 10 minute,
având 2% probabilitate de depire într-un an, independent de direcia vântului,
determinat la o înlime z deasupra terenului, cu considerarea efectelor rugozitii
terenului i a orografiei amplasamentului;
- valoarea de vârf a vitezei vântului - viteza maxim ateptat a vântului pe o durat
de 10 minute, independent de direcia vântului, determinat la o înlime z deasupra
terenului, cu considerarea efectelor rugozitii terenului, a orografiei amplasamentului
i a turbulenei vântului;
- coeficient aerodinamic de presiune / suciune - coeficientul aerodinamic de
presiune / suciune exterioar caracterizeaz efectul vântului pe suprafeele exterioare
ale cldirilor; coeficientul aerodinamic de presiune / suciune interioar caracterizeaz
efectul vântului pe suprafeele interioare ale cldirilor. Coeficienii aerodinamici de
presiune / suciune exterioar se împart în coeficieni globali i coeficieni locali.
Coeficienii locali sunt coeficieni aerodinamici de presiune / suciune pentru
suprafee expuse vântului mai mici sau cel mult egale cu 1 m2, folosii, de exemplu,
pentru proiectarea elementelor i a prinderilor de dimensiuni reduse. Coeficienii
globali sunt coeficieni aerodinamici de presiune / suciune pentru suprafee expuse

7
46

vîntului mai mari de 10 m2. Coeficienii aerodinamici de presiune rezultant (total)

caracterizeaz efectul rezultant al vântului pe o structur, un element structural sau o
component, exprimat pe unitatea de suprafa;
- coeficient aerodinamic de for - coeficientul aerodinamic de for caracterizeaz
efectul global al vântului pe structur sau elementele sale (considerate ca un întreg),
inclusiv frecarea aerului pe suprafee (dac nu este specificat altfel);
- factorul de rspuns cvasistatic - factorul ce evalueaz corelaia presiunilor din vânt
pe suprafaa construciei;
- factorul de rspuns rezonant - factorul ce evalueaz efectele de amplificare
dinamic a rspunsului structural produse de coninutul de frecvene al turbulenei
vântului în cvasi-rezonan cu frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii;
- valoarea caracteristic (presiune / for) – vezi i CR 0.

(2) Codul utilizeaz urmtoarele simboluri:

Majuscule latine
- A arie (suprafa)
- Afr arie (suprafa) expus la vânt
- Aref arie de referin
- B2 factor de rspuns cvasistatic
- C factor de încrcare din vânt pentru poduri
- E modulul lui Young
- Ffr rezultanta forelor de frecare a aerului
- Fj fora de excitaie produs de vârtejuri aplicat într-un punct j al structurii
- Fw fora rezultant din vânt
- H înlimea unui element orografic
- Iv intensitatea turbulenei
- K factor al formei proprii modale; parametru de form
- Kiv factor de interferen pentru desprinderea vârtejurilor
- Krd factor de reducere pentru parapete
- Kw factor al lungimii de corelaie
- L lungimea deschiderii unui tablier de pod; lungimea scrii turbulenei
- Ld lungimea real a versantului ne-expus vântului
- Le lungimea efectiv a versantului expus vântului

8
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 704 bis/15.X.2012 47

- Lj lungimea de corelaie
- Lu lungimea real a versantului expus vântului
- N numrul de cicluri produs de desprinderea vârtejurilor
- Ng numrul de cicluri de încrcare pentru rspunsul de rafal
- R2 factorul rspunsului rezonant
- Re numrul lui Reynolds
- Rh, Rb admitan aerodinamic
- Sc numrul lui Scruton
- SL densitatea spectral de putere unilateral i normalizat
- St numrul lui Strouhal
- Ws greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea unui co de fum
- Wt greutatea total a coului de fum.

Litere mici latine

- b limea construciei (dimensiunea perpendicular pe direcia vântului, dac
nu se specific altfel)
- cz>1000m factor de altitudine
- cd coeficient de rspuns dinamic al construciei
- cdir factor direcional
- ce factor de expunere
- cf coeficient aerodinamic de for
- cf,0 coeficient aerodinamic de for pentru structuri sau elemente structurale fr
curgere liber a aerului la capete
- cf,l coeficient de portan
- cfr coeficient de frecare
- clat coeficient aerodinamic de for pe direcie transversal vântului
- cM coeficient aerodinamic de moment
- cp coeficient aerodinamic de presiune / suciune
- cp,net coeficient aerodinamic de presiune rezultant (total)
- cr factor de rugozitate pentru viteza vântului
- cr2 factor de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului
- cpv factor de rafal pentru viteza vântului

9
48

- cpq factor de rafal pentru presiunea dinamic a vântului

- co factor orografic
- cs factor de dimensiune
- d lungimea construciei (dimensiunea paralel la direcia vântului, dac nu se
specific altfel)
- e excentricitatea forei sau distana pân la margine
- fL frecvena adimensional
- h înlimea structurii
- hmed înlimea obstacolului
- hdepl înlime de deplasare a planului de cot zero
- k rugozitate echivalent
- kp factor de vârf
- l lungimea unei structuri orizontale
- me mas echivalent pe unitatea de lungime
- ni frecven proprie a structurii în modul i de vibraie
- n1,x frecven fundamental de vibraie în direcia vântului
- n1,y frecven fundamental de vibraie în direcia perpendicular vântului
- no frecven de ovalizare
- p probabilitate anual de depire
- qb valoare de referin a presiunii dinamice a vântului
- qm valoare medie a presiunii dinamice a vântului
- qp valoare de vârf a presiunii dinamice a vântului
- r raz
- s factor; coordonat
- t intervalul de mediere pentru viteza de referin a vântului; grosimea plcii
- vb vitez de referin a vântului
- vcrit vitez critic a vântului pentru fenomenul de desprindere a vârtejurilor
- vm vitez medie a vântului
- vp valoare de vârf a vitezei vântului
- w presiunea vântului
- x distana orizontal de la amplasament la vârful denivelrii

10
 49

- ymax amplitudinea maxim perpendicular pe direcia vântului pentru viteza

critic a acestuia
- z înlime deasupra terenului
- zmed înlime medie
- z0 lungime de rugozitate
- ze, zi înlime de referin pentru aciunea exterioar/interioar a vântului
- zmax înlime maxim
- zmin înlime minim
- zs înlime de referin pentru determinarea factorului de rspuns dinamic al
constructiei.

Majuscule greceti
- ) panta în direcia vântului
- )1,x forma modal proprie fundamental în direcia vântului.

Litere mici grecesti

- JIw factor de importan – expunere la aciunea vântului
- G decrement logaritmic al amortizrii
- Ga decrement logaritmic al amortizrii aerodinamice
- Gd decrement logaritmic al amortizrii produse de dispozitive speciale
- Gs decrement logaritmic al amortizrii structurale
- M raportul plinurilor; coeficient de obstrucie
- O coeficient de zveltee
- P raportul golurilor; permeabilitatea anvelopei (înveliului)
- Q vâscozitate cinematic
- T unghi de rotaie din torsiune
- U densitatea aerului
- Vv abaterea standard a fluctuaiilor vitezei instantanee a vântului în jurul vitezei
medii
- Va,x abaterea standard a acceleraiei construciei în direcia vântului
- \mc factor de reducere pentru copertine cu mai multe deschideri

11
50

- \r factor de reducere al coeficientului de for pentru seciuni ptrate cu coluri

rotunjite
- \O factor de reducere al coeficientului de for pentru elementele structurale cu
efecte de capt
- \ODfactorul efectului de capt pentru cilindri circulari

- \s factor de adpostire pentru perei i garduri

- ] exponentul formei modale.

Indici
- b referin
- crit critic
- e exterior; expunere
- fr frecare
- i interior; numrul modului
- j numrul curent al ariei încrementale sau un punct al structurii
- m medie
- p vârf
- x direcia vântului
- y perpendicular pe direcia vântului
- z direcia vertical.

1.6 Combinarea ac iunii vântului cu alte ac iuni

(1) Prin aplicarea prevederilor codului se obin valori caracteristice ale aciunilor produse de
vânt pe cldiri i structuri.
(2) Efectele pe structur ale aciunilor produse de vânt vor fi grupate cu efectele pe structur
ale aciunilor permanente i variabile relevante pentru proiectare, în conformitate cu CR 0.
(3) Se va considera fenomenul de oboseal produs de efectele aciunii vântului asupra
structurilor cu comportare sensibil la acest fenomen.

12
 51

2 VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMIC

A VÂNTULUI

2.1 Elemente generale

(1) Valorile instantanee ale vitezei vântului i ale presiunii dinamice a vântului conin o
component medie i o component fluctuant fa de medie.
(2) Atât viteza vântului cât i presiunea dinamic a vântului sunt modelate ca mrimi
aleatoare. Componenta medie a acestora este modelat ca variabil aleatoare; componenta
fluctuant fa de medie este modelat ca proces aleator staionar, normal i de medie zero.
(3) Valorile medii ale vitezei i presiunii dinamice a vântului se determin pe baza valorilor
de referin ale acestora (descrise la punctul 2.2) i a rugozitii i orografiei terenului
(descrise la punctul 2.3).
(4) Componenta fluctuant a vitezei vântului este reprezentat prin intensitatea turbulenei
definit la punctul 2.4 în funcie de care se determin valorile de vârf ale vitezei i presiunii
dinamice a vântului.

2.2 Valori de referin  ale vitezei i presiunii dinamice a vântului

(1) Valoarea de referin a vitezei vântului (viteza de referin a vântului), vb este viteza
caracteristic a vântului mediat pe o durat de 10 minute, determinat la o înlime de 10 m,
independent de direcia vântului, în câmp deschis (teren de categoria II cu lungimea de
rugozitate convenional, z0 = 0,05 m) i având o probabilitate de depire într-un an de 0,02
(ceea ce corespunde unei valori având intervalul mediu de recuren de IMR = 50 ani).
(2) Aciunea vântului este considerat orizontal i direcional. În cazul exprimrii
direcionale, valoarea de referin a vitezei vântului, vb se înmulete cu un factor direcional,
cdir ce ine cont de distribuia valorilor vitezei vântului pe diferite direcii orizontale. În
absena unor msurtori direcionale ale vitezei vântului, factorul direcional se consider
egal cu 1,0.
(3) Valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului (presiunea de referin a vântului), qb
este valoarea caracteristic a presiunii dinamice a vântului calculat cu valoarea de referin a
vitezei vântului:
1
qb U ˜ vb2 (2.1)
2
în care  este densitatea aerului ce variaz în funcie de altitudine, temperatur, latitudine i
anotimp. Pentru aerul standard (=1,25 kg/m3), presiunea de referin (exprimat în Pascali)
este determinat cu relaia:

13
52

q b >Pa @ 0,625 ˜ v b2 >m/s@ (2.2)

(4) Valorile de referin ale presiunii dinamice a vântului în România sunt indicate în harta de
zonare din Figura 2.1. În Tabelul A.1 din Anexa A sunt indicate valorile de referin ale
presiunii dinamice a vântului pentru 337 de localiti urbane din România.
(5) Harta de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului din Figura 2.1
este valabil pentru altitudini mai mici sau egale cu 1000 m. Valoarea de referin a presiunii
dinamice a vântului pentru un amplasament aflat la o altitudine z mai mare de 1000 m se
poate determina cu relaia (A.1) din Anexa A.
(6) Pentru zonele din sud-vestul Banatului (în care valorile de referin ale presiunii dinamice
a vântului sunt mai mari sau egale cu 0,7 kPa – vezi Figura 2.1) i pentru zonele de munte
aflate la o altitudine mai mare de 1000 m se recomand utilizarea de date primare recente
înregistrate de Adminstraia Naional de Meteorologie, ANM. De asemenea, în cazul în care
este necesar determinarea valorii factorului direcional cdir se recomand utilizarea de date
primare recente de la ANM.
(7) Valoarea de referin a vitezei vântului pentru un amplasament se obine din valoarea de
referin a presiunii dinamice a vântului corespunztoare amplasamentului (luat din harta de
zonare din Figura 2.1 sau direct din Tabelul A.1), folosind relaia (A.3) din Anexa A.

14
 Figura 2.1 Zonarea valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului, qb în kPa, având IMR = 50 ani
NOT. Pentru altitudini peste 1000m valorile presiunii dinamice a vântului se corecteaz cu relaia (A.1) din Anexa A.

15
53
54

2.3 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei i presiunii dinamice a vântului

(1) Rugozitatea suprafeei terenului este modelat aerodinamic de lungimea de rugozitate, z0,
exprimat în metri. Aceasta reprezint o msura convenional a mrimii vârtejurilor vântului
turbulent la suprafaa terenului. În Tabelul 2.1 se prezint clasificarea categoriilor de teren în
funcie de valoarea lungimii de rugozitate, z0.

Tabelul 2.1. Lungimea de rugozitate, z0, în metri, pentru diverse categorii de teren [3] 1), 2)

Categoria z0 , zmin,
Descrierea terenului
de teren m m
0 Mare sau zone costiere expuse vânturilor venind dinspre mare 0,003 1
Lacuri sau terenuri plate i orizontale cu vegetaie neglijabil i fr
I 0,01 1
obstacole
Câmp deschis-terenuri cu iarb i/sau cu obstacole izolate (copaci,
II 0,05 2
cldiri) aflate la distane de cel puin de 20 de ori înlimea obstacolului
Zone acoperite uniform cu vegetaie, sau cu cldiri, sau cu
III obstacole izolate aflate la distane de cel mult de 20 de ori înltimea 0,3 5
obstacolului (de ex., sate, terenuri suburbane, pduri)
Zone în care cel puin 15% din suprafa este acoperit cu
IV 1,0 10
construcii având mai mult de 15 m înlime (de ex., zone urbane)
1)
Valori mai mici ale lungimiii de rugozitate z0 conduc la valori mai mari ale vitezei medii a vântului
2)
Pentru încadrarea în categoriile de teren III i IV, terenurile respective trebuie s se dezvolte pe o distan de
cel puin 500 m i respectiv 800 m în vecintatea construciei.

(2) Variaia vitezei medii a vântului cu înlimea deasupra terenului produs de rugozitatea
suprafeei este reprezentat printr-un profil logaritmic. Viteza medie a vântului, vm(z) la o
înlime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului i de viteza de referin a
vântului, vb (fr a lua în considerare orografia amplasamentului):
vm  z  cr  z  ˜ vb (2.3)

unde cr(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vântului.

(3) Factorul de rugozitate pentru viteza vântului, cr(z) modeleaz variaia vitezei medii a
vântului cu înlimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin
lungimea de rugozitate z0) în funcie de viteza de referin a vântului:

­ § z ·
°k r  z 0  ˜ ln¨¨ ¸¸ pentru z min  z d z max 200 m
°
cr z  ® © z0 ¹ (2.4)
°
°¯ c r  z z min  pentru z d z min

16
 55

unde factorul de teren kr este dat de relaia

0 , 07
§ z ·
k r z 0  0,189 ˜ ¨¨ 0 ¸¸ (2.5)
© 0,05 ¹

Valorile z0 i zmin sunt date în Tabelul 2.1. Valorile kr(z0) sunt indicate în Tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Factorii kr(z0) i kr2(z0)pentru diferite categorii de teren

Categoria
0 I II III IV
de teren
kr(z0) 0,155 0,169 0,189 0,214 0,233
kr2(z0) 0,024 0,028 0,036 0,046 0,054

(4) Profilul logaritmic al vitezei este valabil pentru vânturi moderate i puternice (viteza
medie >10 m/s) în atmosfer neutr (unde convecia termic vertical a aerului poate fi
neglijat).
Dei profilul logaritmic este valabil pe toat înlimea stratului limit atmosferic, utilizarea sa
este recomandat în special pe primii 200 m de la suprafaa terenului (reprezentând cca. 10%
din înlimea stratului limit atmosferic).
(5) În cazul în care orografia terenului (dealuri izolate, creste) mrete viteza vântului cu mai
mult de 5% fa de valoarea calculat fr considerarea efectelor orografice (factorul
orografic co are valori mai mari ca 1,05), viteza medie calculat cu relaia (2.3) se înmulete
cu factorul orografic co (vezi rel. 2.6). În Anexa B este prezentat o procedur de calcul al
factorului orografic c0.
Efectele orografiei pot fi neglijate dac panta medie a terenului din amonte (fa de direcia
de curgere a aerului) este mai mic de 3°. Terenul din amonte poate fi considerat pân la o
distan egal cu de 10 ori înlimea elementului orografic izolat.
În cazul în care efectele orografice nu pot fi neglijate, viteza medie a vântului, vm(z) la o
înlime z deasupra terenului se determin cu relaia:
v m  z  co ˜ c r  z  ˜ v b (2.6)

(6) Dac cldirea/structura analizat este/va fi amplasat în apropierea unei alte structuri care
este de cel puin dou ori mai înalt decât media înlimilor structurilor învecinate, atunci
aceasta poate fi expus (în funcie de geometria structurii) unei viteze sporite a vitezei
vântului pentru anumite direcii ale acestuia. În Anexa B este prezentat o metod de
considerare a acestui efect.
(7) În evaluarea vitezei medii a vântului se poate lua în considerare i efectul cldirilor
învecinate (amplasate la distane mici). În Anexa B este prezentat o metod aproximativ de
considerare a acestui efect.

17
56

(8) Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului, qm(z) la o înlime z deasupra terenului
(fr a lua în considerare orografia amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului i de
valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului, qb i se determin cu relaia:

qm  z  cr2 z  ˜ qb (2.7)

unde cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.

În cazul în care efectele orografice nu pot fi neglijate, valoarea medie a presiunii dinamice a
vântului, qm(z) la o înlime z deasupra terenului se determin cu relaia:
qm z  co2 ˜ cr2  z  ˜ qb (2.8)

(9) Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) modeleaz variaia
presiunii medii a vântului cu înlimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren
(caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcie de valoarea de referin a presiunii
dinamice a vântului:

­ ª § ·º
2

°k r2 z 0  ˜ «ln¨ z ¸¸ » pentru z min  z d z max 200 m

° ¨
c r2 z  ® «¬ © z 0 ¹ »¼ (2.9)
°
° c 2 z z  pentru z d z min
¯ r min

Valorile kr2(z0) pentru cele cinci categorii de teren sunt indicate în Tabelul 2.2.

2.4 Turbulen a vântului. Valori de vârf ale vitezei i presiunii dinamice a vântului

(1) Intensitatea turbulenei vântului, Iv caracterizeaz fluctuaiile vitezei instantanee a

vântului în jurul vitezei medii. Intensitatea turbulenei la înlimea z deasupra terenului se
definete ca raportul între abaterea standard v a fluctuaiilor vitezei instantanee a vântului,
v(z,t) i viteza medie a vântului la înlimea z, vm(z):
Vv
I v z  (2.10)
v m z 

(2) Intensitatea turbulenei la înlimea z se determin cu relaia:

­ E
° pentru z min  z d z max 200 m
°° 2,5 ˜ ln§¨ z ·¸
I v z  ® ¨z ¸
© 0¹ (2.11)
°
°
°¯ I v  z z min  pentru z d z min

(3) Valorile factorului de proporionalitate E variaz cu rugozitatea suprafeei terenului (z0,

m) i pot fi considerate, simplificat, independente de înlimea z deasupra terenului:

18
 57

4,5 d E 4,5  0,856 ln z 0  d 7,5 (2.12)

În Tabelul 2.3 sunt date valorile E pentru a fi utilizate în relaia (2.11).

Tabelul 2.3. Valori ale lui E în funcie de categoria de teren

Categoria de teren 0 I II III IV
E 2,74 2,74 2,66 2,35 2,12

(4) Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs de
rafalele vântului, se determin cu relaia:
v p z  c pv z  ˜ v m z  (2.13)

unde cpv(z) este factorul de rafal pentru viteza medie a vântului.

(5) Factorul de rafal pentru viteza medie a vântului, cpv(z) la o înlime z deasupra terenului
se definete ca raportul dintre valoarea de vârf a vitezei vântului (produs de rafalele vântului
turbulent) i valoarea medie (mediat pe 10 minute) la înlimea z a vitezei vântului:
c pv  z  1  g ˜ I v z  1  3,5 ˜ I v z  (2.14)

unde g este factorul de vârf a crui valoare recomandat este g=3,5

(6) Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înlime z deasupra terenului,
produs de rafalele vântului, se determin cu relaia:
q p  z  c pq  z  ˜ q m z  (2.15)

(7) Factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului, cpq(z) la înlimea z
deasupra terenului se defineste ca raportul dintre valoarea de vârf a presiunii dinamice a
vântului (produs de rafalele vântului) i valoarea medie a presiunii dinamice a vântului
(produs de viteza medie a vântului) la înlimea z, respectiv:
c pq  z  1  2 g ˜ I v z  1  7 ˜ I v  z  (2.16)

(8) Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înlime z deasupra terenului
poate fi exprimat în funcie de valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului, qb (la 10
m, în câmp deschis – teren de categoria II):
qp  z  cpq  z  ˜ qm z  cpq  z  ˜ cr2  z  ˜ qb (2.17)

(9) Factorul de expunere (sau combinat), ce(z) se definete ca produsul dintre factorul de
rafal, cpq(z) i factorul de rugozitate, cr2(z):
ce  z  cpq  z  ˜ cr2  z  (2.18)

Variaia factorului de expunere este reprezentat, pentru diferite categorii de teren, în Figura
2.2.
(10) În cazul în care efectele orografice nu pot fi neglijate, factorul de expunere, ce(z) ia în
considerare i factorul c02 (vezi relaia 2.8) astfel:

19
58

ce  z  c02 ˜ cr2  z  ˜ cpq  z  (2.19)

(11) Din relaiile (2.17) i (2.18), valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la o
înlime z deasupra terenului, qp(z) se poate exprima sintetic în funcie de factorul de
expunere, ce(z) i de valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului, qb:
qp  z  ce  z  ˜ qb (2.20)

200

180
z, m

160 Teren categoria IV

140
Teren categoria III
Inaltimea deasupra terenului

120

100 Teren categoria II

80 Teren categoria I
60 Teren categoria 0
40

20

0
1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0
Factorul de expunere, ce(z)

Fig. 2.2 Factorul de expunere, ce(z)

20
 59

3 AC IUNEA VÂNTULUI ASUPRA CL

DIRILOR I STRUCTURILOR

3.1 Elemente generale

(1) În acest capitol sunt prezentate elementele de baz i metodele care se utilizeaz pentru
evaluarea aciunii i efectelor vântului asupra cldirilor i structurilor curente.
(2) Aciunea static echivalent a vântului se definete ca fiind aciunea care, aplicat static
pe cldire / structur sau pe elementele sale, produce valorile maxime ateptate ale
deplasrilor i eforturilor induse de aciunea real a vântului.
(3) Aciunea vântului este reprezentat de presiunile produse de vânt pe suprafeele cldirilor
i structurilor, sau de forele produse de vânt pe cldiri i structuri. Aciunile din vânt sunt
aciuni variabile în timp i acioneaz atât direct, ca presiuni / suciuni pe suprafeele
exterioare ale cldirilor i structurilor închise, cât i indirect pe suprafeele interioare ale
cldirilor i structurilor închise, din cauza porozitaii suprafeelor exterioare. Presiunile /
suciunile pot aciona direct i pe suprafeele interioare ale cldirilor i structurilor deschise.
Presiunile / suciunile acioneaz pe suprafaa construciilor rezultând fore normale pe
suprafeele acestora. În plus, atunci când suprafee mari ale construciilor sunt expuse
vântului, forele de frecare orizontale ce acioneaz tangenial la suprafee pot avea efecte
semnificative.
(4) Aciunea vântului este clasificat ca aciune variabil fix; aciunile din vânt evaluate sub
form de presiuni/suciuni sau forte sunt reprezentate prin valorile caracteristice ale acestora.
(5) Aciunile din vânt pe construciile cu rspuns dinamic pe direcia vântului sunt
reprezentate simplificat printr-un set de presiuni/ suciuni sau fore static echivalente care se
obin prin înmulirea valorilor de vârf ale presiunilor / suciunile sau forelor ce acioneaz pe
construcie cu coeficientul de rspuns dinamic.
(6) Rspunsul total pe direcia vântului turbulent se determin ca suma dintre:
i. componenta care acioneaz practic static, i
ii. componenta rezonant fluctuant, provocat de acele fluctuaii ale excitaiei
turbulente având frecvena în vecintatea frecvenelor proprii de vibraie ale structurii.
Prevederile codului permit evaluarea rspunsul dinamic pe direcia vântului produs de
coninutul de frecven al vântului turbulent în rezonan cu frecvena proprie fundamental
de vibraie pe direcia vântului.
(7) Evaluarea efectelor vântului pe cldirile / structurile neuzuale ca tip, complexitate i
dimensiuni, pe structurile cu înlimi (cldiri, antene) sau deschideri (poduri) de peste 200 m,
pe antenele ancorate i pe podurile suspendate necesit studii speciale de ingineria vântului.
(8) Pentru structurile foarte flexibile, precum cabluri, antene, turnuri, couri de fum i poduri,
interaciunea vânt-structur produce un rspuns aeroelastic al acestora. În Capitolul 6 sunt
date reguli simplificate pentru evaluarea rspunsului aeroelastic.

21
60

(9) În conformitate cu prevederile din CR 0, Anexa A1, Tabelul A1.1, construciile sunt
împrite în clase de importan-expunere, în funcie de consecinele umane i economice ce
pot fi provocate de un hazard natural sau/i antropic major, precum i de rolul acestora în
activitile de rspuns post-hazard ale societii.
(10) Pentru evaluarea aciunii vântului asupra construciilor, fiecrei clase de importan-
expunere (I-IV) i se asociaz un factor de importan - expunere, JIw aplicat la valoarea
caracteristic a acesteia. Valorile factorului de importan - expunere, JIw pentru aciunile din
vânt sunt date în Tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Valorile factorului de importan-expunere pentru aciunea vântului JIw

Clasa de
importan- Cldiri Construcii inginereti JIw
expunere
Construc ii având funciuni eseniale, pentru care pstrarea integritii pe durata
unui eveniment provocat de hazard natural sau/i antropic major este vital
pentru protec ia civil, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din (a) Rezervoare de ap, staii de
sistemul de sntate, care sunt dotate tratare, epurare i pompare a apei
cu servicii de urgen/ambulan i eseniale pentru situaii de urgen
secii de chirurgie (b) Staii de transformare a
(b) Staii de pompieri, sedii ale energiei
poliiei i jandarmeriei, parcaje (c) Construcii care conin
supraterane multietajate i garaje materiale radioactive
pentru vehicule ale serviciilor de (d) Construcii cu funciuni
urgen de diferite tipuri eseniale pentru ordinea public,
(c) Staii de producere i gestionarea situaiilor de urgen,
distribuie a energiei i/sau care aprarea i securitatea naional
asigur servicii eseniale pentru (e) Turnuri de telecomunicaii
celelalte categorii de cldiri (f) Turnuri de control pentru
menionate aici activitatea aeroportuar i naval
Clasa I (d) Cldiri care conin gaze (g) Stâlpi ai liniilor de distribuie
toxice, explozivi i/sau alte i transport a energiei electrice i
substane periculoase alte construcii de aceeai natur 1,15
(e) Centre de comunicaii i/sau de
coordonare a situaiilor de urgen
(f) Adposturi pentru situaii de
urgen
(g) Cldiri cu funciuni eseniale
pentru administraia public
(h) Cldiri cu funciuni eseniale
pentru ordinea public,
gestionarea situaiilor de urgen,
aprarea i securitatea naional;
(i) Cldiri care adpostesc rezer-
voare de ap i/sau staii de pompare
eseniale pentru situaii de urgen
(j) Cldiri având înlimea total
suprateran mai mare de 45m i
alte cldiri de aceeai natur

22
 61

Construc ii care prezint un pericol major pentru sigurana public în cazul

prbuirii sau avarierii grave, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din (a) Construcii în care se
sistemul de sntate, altele decât depoziteaz explozivi, gaze toxice
cele din clasa I, cu o capacitate de i alte substane periculoase
peste 100 persoane în aria total (b) Rezervoare supraterane i
expus subterane pentru stocare de
(b) coli, licee, universiti sau materiale inflamabile (gaze,
alte cldiri din sistemul de lichide)
educaie, cu o capacitate de peste (c) Castele de ap
250 persoane în aria total expus (d) Turnuri de rcire pentru
(c) Aziluri de btrâni, cree, centrale termoelectrice
grdinie sau alte spaii similare de (e) Parcuri industriale cu
îngrijire a persoanelor construcii unde au loc procese
(d) Cldiri multietajate de locuit, tehnologice de producie
de birouri i/sau cu funciuni
comerciale, cu o capacitate de i alte construcii de aceeai natur
peste 300 de persoane în aria
total expus
(e) Sli de conferine, spectacole
sau expoziii, cu o capacitate de
peste 200 de persoane în aria
total expus, tribune de stadioane
sau sli de sport
(f) Cldiri din patrimoniul
Clasa II cultural naional, muzee .a.
(g) Cldiri parter, inclusiv de tip 1,15
mall, cu mai mult de 1000 de
persoane în aria total expus
(h) Parcaje supraterane
multietajate cu o capacitate mai
mare de 500 autovehicule, altele
decât cele din clasa I
(i) Penitenciare
(j) Cldiri a cror întrerupere a
funciunii poate avea un impact
major asupra populaiei, cum sunt:
cldiri care deservesc direct
centrale electrice, staii de tratare,
epurare, pompare a apei, staii de
producere i distribuie a energiei,
centre de telecomunicaii, altele
decât cele din clasa I
(k) Cldiri având înlimea total
suprateran cuprins între 28 i
45m

i alte cldiri de aceeai natur

23
62

Clasa III Construcii de tip curent, care nu aparin celorlalte clase 1,00
Construcii de mic importan pentru sigurana public, cu grad redus
Clasa IV de ocupare i/sau de mic importan economic, construcii agricole, 1,00
construcii temporare etc.

3.2 Presiunea vântului pe suprafe e

(1) Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale cldirii /
structurii se determin cu relaia:
we J Iw ˜ c pe ˜ q p z e  (3.1)

unde:
qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
ze este înlimea de referin pentru presiunea exterioar (vezi Capitolul 4);
cpe este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee
exterioare (vezi Capitolul 4);
 JIw este factorul de importan – expunere.

(2) Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide interioare ale cldirii /
structurii se determin cu relaia:
wi J Iw ˜ c pi ˜ q p z i  (3.2)

unde:
qp(zi) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota zi;
zi este înlimea de referin pentru presiunea interioar (vezi Capitolul 4);
cpi este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee interioare
(vezi Capitolul 4);
 JIw este factorul de importan – expunere.
(3) Presiunea rezultant (total) a vântului pe un element de construcie este diferena dintre
presiunile (orientate ctre suprafa) i suciunile (orientate dinspre suprafa) pe cele dou
fee ale elementului; presiunile i suciunile se iau cu semnul lor. Presiunile sunt considerate
cu semnul (+) iar suciunile cu semnul (-) (vezi Figura 3.1).

24
 63

neg neg neg neg

Vant Presiune Vant Presiune

poz interioara neg poz interioara neg
pozitiva negativa

poz neg poz neg

Vant Vant

Figura 3.1 Presiuni / suciuni pe suprafee [3]

3.3 For e din vânt

(1) Fora din vânt ce acioneaz asupra unei cldiri / structuri sau asupra unui element
structural poate fi determinat în dou moduri:
i. ca for global utilizând coeficienii aerodinamici de for, sau
ii. prin sumarea presiunilor / suciunilor ce acioneaz pe suprafeele (rigide) ale cldirii /
structurii utilizând coeficienii aerodinamici de presiune / suciune.
(2) Fora din vânt se evalueaz pentru cea mai defavorabil direcie a vântului fa de cldire /
structur.
(3) Fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau pe un element
structural având aria de referin Aref orientat perpendicular pe direcia vântului, se
determin cu relaia general:
Fw J Iw ˜ c d ˜ c f ˜ q p  z e  ˜ Aref (3.3)

sau prin compunerea vectorial a forelor pentru elementele structurale individuale cu relaia:
Fw J Iw ˜ c d ˜ ¦c
elemente
f ˜ q p z e  ˜ Aref (3.4)

În relatiile (3.3) i (3.4):

qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
cd este coeficientul de rspuns dinamic al construciei (vezi Capitolul 5);
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru cldire / structur sau element
structural, ce include i efectele frecrii (vezi Capitolul 4);

25
64

Aref este aria de referin, orientat perpendicular pe direcia vântului, pentru

cldiri / structuri (rel. (3.3)) sau elemente sale (rel. (3.4));
 JIw este factorul de importan – expunere.
(4) Fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz pe cldire / structur sau pe un
element structural poate fi determinat prin compunerea vectorial a forelor Fw,e, Fw,i,
calculate pe baza presiunilor / suciunilor exterioare i interioare cu relaiile (3.5) i (3.6)
- fore provenind din presiunile / suciunile ce se exercit pe suprafee exterioare
Fw,e cd ˜ ¦ w z  ˜ A
sup rafete
e e ref (3.5)

- fore provenind din presiunile / suciunile ce se exercit pe suprafee interioare

Fw,i ¦ w z  ˜ A
sup rafete
i i ref (3.6)

cu forele de frecare, Ffr rezultate din frecarea aerului paralel cu suprafeele exterioare,
calculate cu relaia (3.7):
F fr J Iw ˜ c fr ˜ q p  z e  ˜ A fr (3.7)

În relaiile (3.5), (3.6) i (3.7):

cd este coeficientul de rspuns dinamic al construciei (vezi Capitolul 5);
we(ze) este presiunea vântului ce acioneaz pe o suprafaa exterioar individual la
înlimea ze;
wi(zi) este presiunea vântului ce acioneaz pe o suprafa interioar individual la
înlimea zi;
Aref este aria de referin a suprafeei individuale;
cfr este coeficientul de frecare (vezi pct. 4.5);
Afr este aria suprafeei exterioare orientat paralel cu direcia vântului (vezi pct.
4.5);
 JIw este factorul de importan – expunere.
(5) Efectele generate de frecarea aerului pe suprafee pot fi neglijate atunci când aria total a
suprafeelor paralele cu direcia vântului (sau puin înclinate fa de aceasta) reprezint mai
puin de ¼ din aria total a tuturor suprafeelor exterioare perpendiculare pe direcia vântului.
Efectele generate de frecarea aerului pe suprafee nu vor fi neglijate pentru verificarea la
starea limit de echilibru static, ECH (vezi CR 0).
(6) Efectele de torsiune general produse de aciunea oblic a vântului sau de rafalele
necorelate ale vântului acionând pe cldiri / structuri cvasi-paralelipipedice pot fi estimate
simplificat considerând aplicarea forei Fw cu o excentricitate e = b /10, unde b este

26
 65

dimensiunea laturii seciunii transversale a construciei orientat (cvasi)-perpendicular pe

direcia vântului (vezi i pct. 4.1.8).

3.4 Coeficientul de rspuns dinamic al construc iei

3.4.1 Generaliti
(1) Coeficientul de rspuns dinamic al construciei, cd consider atât amplificarea efectelor
aciunii vântului datorit vibraiilor structurii cvasi-rezonante cu coninutul de frecven al
turbulenei atmosferice, cât i reducerea efectelor aciunii vântului datorit apariiei
nesimultane a valorilor de vârf ale presiunii vântului ce se exercit pe suprafaa construciei.
(2) Amplificarea rspunsului structural este cu atât mai mare cu cât structura este mai
flexibil, mai uoar i cu amortizare mai redus. Reducerea rspunsului structural datorit
apariiei nesimultane a valorilor de vârf ale presiunii vântului este cu atât mai accentuat cu
cât suprafaa construciei expus aciunii vântului este mai mare.

3.4.2 Evaluarea coeficientului de rspuns dinamic

3.4.2.1 Procedura de evaluare simplificat
(1) Simplificat, coeficientul de rspuns dinamic, cd poate fi determinat astfel:
- conform prevederilor din subcapitolul 5.3, pentru cldirile paralelipipedice cu o
înlime de cel mult 30 m i având dimensiuni în plan de cel mult 50 m;
- cd =1 pentru faade i elemente de acoperi ce au o frecven proprie de vibraie mai
mare de 5Hz; frecvenele proprii de vibraie ale faadelor i elementelor de acoperi
pot fi determinate folosind prevederile din Anexa C; de obicei, deschiderile vitrate
mai mici de 3m au frecvene proprii mai mari de 5Hz;
- cd = 1 pentru courile de fum cu seciune transversal circular, care au înlimea h <
60 m i care respect condiia h < 6,5d, unde d este diametrul coului de fum.
(2) În cazul neîncadrrii în condiiile indicate la 3.4.2.1(1) se va utiliza procedura de evaluare
detaliat de la 3.4.2.2.

3.4.2.2 Procedura de evaluare detaliat

(1) În cazul general, valoarea coeficientului de rspuns dinamic, cd se determin cu relaia:

1  2 ˜ k p ˜ I v z s  ˜ B 2  R 2
cd (3.8)
1  7 ˜ I v z s 

27
66

unde:
zs este înlimea de referin pentru determinarea coeficientului de rspuns dinamic;
aceasta înlime se determin conform Fig. 3.2; pentru cazurile care nu sunt prezentate
în Fig. 3.2, zs poate fi luat ca fiind egal cu h, înlimea structurii;
kp este factorul de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii; calculul factorului
de vârf, kp este dat în Capitolul 5;
Iv este intensitatea turbulenei vântului definit în subcapitolul 2.4;
B2 este factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), ce evalueaz corelaia presiunilor
din vânt pe suprafaa construciei (evalueaz componenta nerezonant a rspunsului);
calculul detaliat al factorului de rspunsului nerezonant, B2 este dat în Capitolul 5;
R2 este factorul de rspuns rezonant, ce evalueaz efectele de amplificare dinamic a
rspunsului structural produse de coninutul de frecvene al turbulenei în cvasi-
rezonan cu frecventa proprie fundmentala de vibraie a structurii (evalueaz
componenta rezonant a rspunsului); calculul detaliat al factorului de rspuns
rezonant, R2 este dat în Capitolul 5.
(2) Relaia (3.8) are la baz ipoteza c sunt semnificative doar vibraiile structurii în direcia
vântului, corespunztoare modului propriu fundamental de vibraie.

h h
zS = 0,6 . h t zmin zs h1  t zmin zs h1  t zmin
2 2
b) structuri ce vibreaz în plan c) structuri tip panou
a) structuri verticale, cldiri.
orizontal, grinzi (publicitar)

Fig. 3.2. Înlimea de referin zs pentru calculul dinamic la vânt al construciilor de forma
paralelipipedic [3]

(3) Pentru cldiri înalte sau flexibile (inlimea h  30 m sau frecvena proprie de vibraie n1
 1 Hz) este necesar verificarea valorilor maxime ale deplasrii i acceleraiei cldirii pe
direcia vântului, prima evaluat la înlimea z = zs i cea de a doua la înlimea z = h. În
Capitolul 5 este dat o metod de determinare a acestor mrimi de rspuns.

28
 67

(4) Pentru cldiri zvelte (h/d > 4) i pentru couri de fum (h/d > 6,5) dispuse în perechi sau
grupate se va considera sporirea efectelor vântului produse de siajul turbulent (vezi Capitolul
6).
(5) Efectele produse de siajul turbulent asupra unei cldiri sau asupra unui co de fum pot fi,
simplificat, considerate neglijabile dac cel puin una dintre condiiile urmtoare este
verificat:
- distana dintre dou cldiri sau couri de fum este de 25 ori mai mare decât
dimensiunea cldirii sau a coului amplasat în amonte fa de direcia de curgere a
aerului, msurat perpendicular pe direcia vântului;
- frecvena proprie fundamental de vibraie a cldirii sau a coului (pentru care se
evalueaz efectele produse de turbulena siajului) este mai mare de 1 Hz.
(6) Dac nu sunt indeplinite condiiile date la 3.4.2.2(5) este necesar efectuarea de teste în
tunelul aerodinamic.

29
68

4 COEFICIEN I AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUC IUNE I DE FOR

4.1 Generalit i

(1) Evaluarea efectelor vântului asupra suprafeelor rigide ale cldirilor i structurilor se poate
face în dou moduri: (i) utilizând coeficieni aerodinamici de presiune / suciune i (ii)
utilizând coeficieni aerodinamici de for.
(2) Coeficienii aerodinamici depind, în general, de: geometria i dimensiunile construciei,
de unghiul de atac al vântului, de categoria de rugozitate a suprafeei terenului din
amplasamentul construciei, de numrul Reynolds etc.
(3) Prevederile acestui capitol se refer la determinarea coeficienilor aerodinamici necesari
pentru evaluarea aciunii vântului asupra suprafeelor rigide ale cldirilor i structurilor. În
funcie de elementul sau cldirea / structura pentru care este necesar evaluarea aciunii
vântului, coeficienii aerodinamici utilizai pot fi:
- coeficieni aerodinamici de presiune / suciune exterioar i interioar, cpe(i), vezi 4.1
(4);
- coeficieni aerodinamici de presiune rezultant (total), cp,net, vezi 4.1 (5);
- coeficieni de frecare, cfr, vezi 4.1 (6);
- coeficieni aerodinamici de for, cf, vezi 4.1 (7).
(4) Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune exterioar sunt folosii pentru
determinarea presiunii / suciunii vântului pe suprafeele rigide exterioare ale cldirilor i
structurilor; coeficienii aerodinamici de presiune / suciune interioar sunt folosii pentru
determinarea presiunii / suciunii vântului pe suprafetele rigide interioare ale cldirilor i
structurilor.
Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune exterioar pot fi coeficieni globali i
coeficieni locali. Coeficienii locali reprezint coeficienii aerodinamici de presiune /
suciune pentru arii expuse de 1 m2 i sunt folositi pentru proiectarea elementelor de
dimensiuni reduse i a prinderilor. Coeficienii globali reprezint coeficienii aerodiamici de
presiune / suciune pentru arii expuse de peste 10 m2 i sunt folosii pentru proiectarea
cldirilor/structurilor sau a elementelor acestora având arii expuse mai mari de 10 m2.
Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune interioar i exterioar sunt determinai
pentru:
- cldiri, folosind prevederile de la 4.2, atât pentru presiunile / suciunile interioare cât
i pentru presiunile / suciunile exterioare,
- cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.2.9 pentru presiunile / suciunile
interioare i de la 4.9.1 pentru presiunile / suciunile exterioare.

30
 69

(5) Coeficienii de presiune rezultant (total) sunt folosii pentru determinarea rezultantei
presiunii / suciunii vântului pe suprafeele rigide ale cldirilor / structurilor sau ale
componentelor acestora.
Coeficienii de presiune / suciune rezultant sunt determinai pentru:
- copertine, folosind prevederile de la 4.3;
- perei individuali, parapete, panouri publicitare i garduri folosind prevederile de la
4.4.
(6) Coeficienii de frecare sunt determinai pentru perei i pentru suprafeele definite la 3.3
(4) i (5), folosind prevederile de la 4.5.
(7) Coeficienii aerodinamici de for sunt folosii pentru determinarea forei globale din vânt
pe structur, element structural sau component, incluzând în acest efect i frecarea aerului,
dac aceasta nu este exclus în mod explicit.
Coeficienii aerodinamici de for sunt determinai pentru:
- panouri, folosind prevederile de la 4.4.3;
- elemente structurale cu seciunea dreptunghiular, folosind prevederile de la 4.6;
- elemente structurale cu seciunea cu muchii ascuite, folosind prevederile de la 4.7;
- elemente structurale cu seciunea poligonal regulat, folosind prevederile de la 4.8;
- cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.9.2 i 4.9.3;
- sfere, folosind prevederile de la 4.10;
- structuri cu zbrele i eafodaje, folosind prevederile de la 4.11;
- steaguri, folosind prevederile de la 4.12.
(8) Dac fluctuaiile instantanee ale vântului pe suprafeele rigide ale unei construcii pot
produce încrcri cu asimetrie important i forma construciei este sensibil la asemenea
încrcri (de exemplu pentru cldiri simetrice cu un singur nucleu central supuse la torsiune),
atunci efectul acestora trebuie luat în considerare. Astfel, pentru construcii dreptunghiulare
sensibile la torsiune se va folosi distribuia de presiuni / suciuni dat în Figura 4.1 în vederea
reprezentrii efectelor de torsiune produse de un vânt incident ne-perpendicular sau produse
de lipsa de corelaie între valorile de vârf ale presiunilor din vânt ce acioneaz în diferite
puncte ale construciei.
(9) În cazul în care gheaa sau zpada modific geometria structurii i schimb forma i/sau
aria de referin, acestea din urm vor fi cele corespunztoare suprafeei stratului de zpad
sau ghea.

31
70

cpe – zona E

cpe – zona D

Figura 4.1 Distribuia presiunii / suciunii vântului pentru considerarea efectelor de torsiune
[3]
NOT: Zonele i valorile pentru cpe sunt date în Tabelul 4.1 i Figura 4.5.

4.2 Cldiri

4.2.1 Generalitai
(1) Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune exterioar, cpe, pentru cldiri i pri
individuale din cldiri depind de mrimea ariei expuse - A. Acetia sunt dai în tabele, pentru
arii expuse, A de 1 m2 i 10 m2, pentru configuraii tipice de cldiri, sub notaiile cpe,1 pentru
coeficieni locali, respectiv cpe,10 pentru coeficieni globali.
NOTA 1: Aria expus este acea arie a structurii prin care se transmite aciunea vântului în seciunea
considerat în calcul.
NOTA 2: Pentru alte mrimi ale ariei expuse, variaia valorilor coeficienilor aerodinamici poate fi
obinut din Fig. 4.2.
(2) Valorile cpe,1 sunt folosite la proiectarea elementelor de dimensiuni reduse i ale
prinderilor cu o arie pe element de cel mult 1 m2 (de exemplu, elemente de faad sau de
acoperi). Valorile cpe,10 sunt folosite la proiectarea elementelor cu o arie pe element de cel
mult 10 m2 sau a structurii de rezisten a cldirii.
(3) Valorile cpe,10 i cpe,1 din Tabelele 4.1 y 4.5 sunt date pentru direciile ortogonale ale
vântului de 00, 900 i 1800.
NOT: Valorile din Tabelele 4.1 y 4.5 sunt aplicabile numai pentru cldiri.

32
 71

NOT:
cpe = cpe,1 A d 1m2
cpe = c pe,1 + (c pe,10 - c pe,1) log10A 1m2 < A < 10m2
cpe = cpe,10 A t 10m2

Fig. 4.2 Variaia coeficientului aerodinamic de presiune / suciune exterioar cu dimensiunile

ariei expuse vântului A [3]

(4) Pentru cornie, presiunea pe intradosul corniei este egal cu presiunea corespunztoare
zonei de perete adiacent corniei; presiunea pe extradosul corniei este egal cu presiunea
corespunztoare zonei adiacente de acoperi (vezi Figura 4.3).

presiunea pe extradosul
corniei

cornia
presiunea pe intradosul
corniei

Figura 4.3 – Presiuni pe cornia acoperiului [3]

4.2.2 Perei verticali ai cldirilor cu form dreptunghiular în plan

(1) Înlimile de referin, ze, pentru determinarea profilului presiunii vântului pe pereii
verticali ai cldirilor cu form dreptunghiular în plan, expui aciunii vântului (zona D,
Figura 4.5), depind de raportul h/b i sunt date în Figura 4.4 pentru urmtoarele trei cazuri:
- pentru cldirile la care înlimea h este mai mic decât b se va considera o singura zon;

33
72

- pentru cldirile la care înlimea h este mai mare decât b, dar mai mic decât 2b se vor
considera dou zone: o zon inferioar extinzându-se de la nivelul terenului pân la o
înlime egal cu b i o zon superioar;
- pentru cldirile la care înlimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone
astfel: o zon inferioar extinzându-se de la nivelul terenului pân la o înlime egal cu b; o
zon superioar extinzându-se de la vârful cldirii în jos pe o înlime b; o zon de mijloc,
între zonele precedente, divizat în benzi orizontale cu o înlime hband, aa cum este artat în
Figura 4.4.
Pentru determinarea profilului presiunii / suciunii vântului pe pereii laterali i pe peretele
din spate (zonele A, B, C i E, vezi Figura 4.5), înlimea de referin, ze, este egal cu
înlimea cldirii.

Faad Înlime de Forma profilului presiunii

referin vântului pe suprafa

qp(z)=qp(ze)

qp(z)=qp(h)

qp(z)=qp(b)

34
 73

qp(z)=qp(h)

hbanda ze=zbanda qp(z)=qp(zbanda)

qp(z)=qp(b)

Figura 4.4 Înlimi de referin ze i profilul corespondent al presiunii vântului în funcie de h i b

NOT: Direcia de aciune a vântului este perpendicular pe planul delimitat de h i b [3]

(2) Zonele A, B, C, D i E pentru care sunt definii coeficienii aerodinamici de presiune /

suciune exterioar cpe,10 i cpe,1 sunt date în Figura 4.5. Valorile coeficienilor aerodinamici
de presiune / suciune exterioar cpe,10 i cpe,1 sunt date în Tabelul 4.1, în funcie de raportul
h/d. Valorile intermediare pot fi obinute prin interpolare liniar. Valorile din Tabelul 4.1 pot
fi aplicate i peretilor cldirilor cu acoperiuri cu una sau dou pante.

Tabelul 4.1 Valori ale coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar pentru
pereii verticali ai cldirilor cu form dreptunghiular în plan [3]

Zona A B C D E
h/d cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
5 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,8 +1,0 -0,7
1 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,8 +1,0 -0,5
d0.25 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,7 +1,0 -0,3
NOT: Pentru cldirile cu h/d > 5, se evalueaz direct fora total din vânt pe baza regulilor date
în 4.6 - 4.8 i 4.9.2 pentru coeficienii aerodinamici de for.

35
74

e = b sau 2h,
oricare este mai mic

b: dimensiunea laturii perpendiculare pe direcia vântului

Elevatie pentru e < d

Direcia
Direcia vântului
vântului

Direcia
vântului
Elevaie

Elevaie pentru e  d Elevaie pentru e 5d

Direcia Direcia
vântului vântului

Direcia Direcia
vântului vântului

Figura 4.5 Notaii pentru pereii verticali [3]

(3) În cazurile în care fora din vânt pe structurile de cldiri este determinat prin aplicarea
simultan a coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune cpe pe zon din fa (expus) i
pe zona din spate (neexpus) (zonele D i E) ale cldirii, lipsa de corelaie a presiunilor
vântului între cele dou zone se poate considera astfel: pentru cldirile cu h/d  5, fora
rezultant se înmulete cu 1; pentru cldirile cu h/d  1, fora rezultant se înmulete cu
0,85; pentru valori intermediare ale h/d, se aplic interpolarea liniar.

4.2.3 Acoperiuri plate

(1) Acoperiurile vor fi considerate plate dac panta  este în intervalul de -50< <50.
(2) Acoperiurile vor fi împrite în zone de expunere conform Figurii 4.6.

36
 75

(3) Înlimea de referin pentru acoperisurile plate i acoperiurile cu streain curb va fi

considerat ca fiind h. Înlimea de referin pentru acoperiurile plate prevzute cu atic (cu
parapete) va fi considerat ca fiind h + hp, vezi Figura 4.6.
(4) Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune pentru fiecare zon sunt dai în Tabelul
4.2.
(5) Rezultanta coeficientului aerodinamic de presiune pe atic / parapet se determin utilizând
prevederile de la 4.4.

Limit streain

ze = h + hp ze = h

atic (parapet) streain curb sau mansardat

înlimea de referin:
ze = h

e=b sau 2h
care este mai mic
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe direcia vântului

Direcia
vântului

Figura 4.6 - Notaii pentru acoperiurile plate [3]

37
76

Tabelul 4.2 Valori ale coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar pentru
acoperiuri plate [3]

Zona
Tip de acoperi F G H I
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1

+0,2
Margini drepte -1,8 -2,5 -1,2 -2,0 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
hp/h = 0,025 -1,6 -2,2 -1,1 -1,8 -0,7 -1,2
-0,2
Cu +0,2
hp/h = 0,05 -1,4 -2,0 -0,9 -1,6 -0,7 -1,2
parapete -0,2
+0,2
hp/ h =0,10 -1,2 -1,8 -0,8 -1,4 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
r/h = 0,05 -1,0 -1,5 -1,2 -1,8 -0,4
-0,2
Streain +0,2
r/h = 0,10 -0,7 -1,2 -0,8 -1,4 -0,3
curb -0,2
+0,2
r/h = 0,20 -0,5 -0,8 -0,5 -0,8 -0,3
-0,2
+0,2
 = 30° -1,0 -1,5 -1,0 -1,5 -0,3
-0,2
Streain
+0,2
la  = 45° -1,2 -1,8 -1,3 -1,9 -0,4
-0,2
mansard
+0,2
 = 60° -1,3 -1,9 -1,3 -1,9 -0,5
-0,2
NOTA 1. Pentru acoperiuri cu parapete sau streini curbe în cazul valorilor intermediare ale hp/h i
r/h se poate utiliza interpolarea liniar.
NOTA 2. Pentru acoperiurile cu streain mansardat se poate interpola liniar între  = 30°, 45° i
 = 60°. Pentru  > 60° se interpoleaz liniar între valorile pentru  = 60° i valorile pentru
acoperiuri plate cu margini drepte.
NOTA 3. Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.
NOTA 4. Pentru streaina mansardei, coeficienii aerodinamici de presiune exterioar sunt dai în
Tabelul 4.4a "Coeficieni aerodinamici de presiune / suciune exterioar pentru acoperiuri cu dou
pante (direcia vântului T = 0°)", Zonele F i G, cu considerarea unghiului streinii mansardei.
NOTA 5. Pentru streini curbe, coeficienii aerodinamici de presiune exterioar sunt obinui prin
interpolare liniar în lungul curbei între valorile pentru perei i cele pentru acoperi.
NOTA 6. Pentru streinile de la mansard având dimensiunea orizontala mai mic de e/10 se vor
folosi valorile corespunztoare marginilor drepte.

(6) Pentru acoperiurile lungi se vor considera forele de frecare a aerului în lungul cldirii.

38
 77

4.2.4 Acoperiuri cu o singur pant

(1) Acoperiul va fi împrit în zone de expunere conform Figura 4.7.
(2) Înlimea de referin, ze va fi considerat egal cu h.
(3) Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune pentru fiecare zon sunt dai în Tabelul
4.3.
(4) Pentru acoperiurile lungi se vor considera forele de frecare a aerului.

streaina de streaina de
vânt sus
vânt sus
streaina streaina de
de jos jos

înlimea de referin:
(a) cazul general ze = h

Direcia
vântului
e=b sau 2h
care este mai mic
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe direcia vântului

(b) direcia vântului T = 00 si T = 1800

streaina de sus

Fsus

Direcia
vântului

Fjos

streaina de jos

(c) direcia vântului T = 900

Figura 4.7 Notaii pentru acoperiurile cu o singur pant [3]

39
78

Tabel 4.3a Valori ale coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar pentru
acoperiuri cu o singur pant [3]

Unghi Zone pentru direcia vântuluiT = 0° Zone pentru direcia vântului T = 180°
de F G H F G H
pant
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1

-1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2
5° -2,3 -2,5 -1,3 -2,0 -0,8 -1,2
0 0 0
-0,9 -2,0 -0,8 -1,5 -0,3
15° -2,5 -2,8 -1,3 -2,0 -0,9 -1,2
+0,2 +0,2 + 0,2
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2
30° -1,1 -2,3 -0,8 -1,5 -0,8
+0,7 +0,7 +0,4
0 0 0
45° -0,6 -1,3 -0,5 -0,7
+0,7 +0,7 +0,6
60° +0,7 +0,7 +0,7 -0,5 -1,0 -0,5 -0,5
75° +0,8 +0,8 +0,8 -0,5 -1,0 -0,5 -0,5
NOTA 1. Pentru T = 0° (vezi Tabelul 4.3a), presiunea variaz rapid între valorile pozitive i valorile
negative pe panta expus vântului pentru un unghi de pant  de la +5° la +45°, astfel încât sunt date
atât valorile pozitive cât i cele negative. Pentru aceste acoperiuri, trebuie considerate dou cazuri:
unul cu toate valorile pozitive i unul cu toate valorile negative. Pe aceeai fa nu este permis
considerarea simultan a valorilor negative i pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de pant intermediare, se poate interpola liniar între valorile de acelai
semn. Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.

Tabel 4.3b Valori ale coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar pentru
acoperiuri cu o singur pant [3]

Zone pentru direcia vântului T = 90°

Unghi de
Fsus Fjos G H I
pant 
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
5° -2,1 -2,6 -2,1 -2,4 -1,8 -2,0 -0,6 -1,2 -0,5
15° -2,4 -2,9 -1,6 -2,4 -1,9 -2,5 -0,8 -1,2 -0,7 -1,2
30° -2,1 -2,9 -1,3 -2,0 -1,5 -2,0 -1,0 -1,3 -0,8 -1,2
45° -1,5 -2,4 -1,3 -2,0 -1,4 -2,0 -1,0 -1,3 -0,9 -1,2
60° -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,7 -1,2
75° -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,5

40
 79

4.2.5 Acoperiuri cu dou pante

(1) Acoperiul va fi împrit în zone de expunere conform Figurii 4.8.
(2) Înlimea de referin, ze va fi considerat egal cu h.
(3) Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune pentru fiecare zon sunt dai în Tabelul
4.4.
(4) Pentru acoperiurile lungi se vor considera forele de frecare a aerului.

vânt pant expus vânt panta expus

pant neexpus panta neexpus

Unghi de pant pozitiv Unghi de pant negativ

(a) cazul general

pant pant
expus neexpus
Coama sau dolie

Direcia
vântului

(b) direcia vântului T = 00

e = b sau 2h
oricare este mai mic

Direcia b - dimensiunea laturii

coam perpendiculare pe direcia vântului
vântului
sau dolie

(c) direcia vântului T = 900

Figura 4.8 Notaii pentru acoperiuri cu dou pante [3]

41
80

Tabel 4.4a Valori ale coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar pentru
acoperiuri cu dou pante [3]

Unghi Zone pentru direcia vântuluiT = 0°

de F G H I J
pant  cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
-45° -0,6 -0,6 -0,8 -0,7 -1,0 -1,5
-30° -1,1 -2,0 -0,8 -1,5 -0,8 -0,6 -0,8 -1,4
-15° -2,5 -2,8 -1,3 -2,0 -0,9 -1,2 -0,5 -0,7 -1,2
+0,2 +0,2
-5° -2,3 -2,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,2
-0,6 -0,6
-1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 +0,2
5° -0,6
0 0 0 -0,6
-0,9 -2,0 -0,8 -1,5 -0,3 -0,4 -1,0 -1,5
15°
+0,2 +0,2 +0,2 0 0 0
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2 -0,4 -0,5
30°
+0,7 +0,7 +0,4 0 0
0 0 0 -0,2 -0,3
45°
+0,7 +0,7 +0,6 0 0
60° +0,7 +0,7 +0,7 -0,2 -0,3
75° +0,8 +0,8 +0,8 -0,2 -0,3
NOTA 1. Pentru T = 0° presiunea variaz rapid între valorile pozitive i valorile negative pe
panta expus vântului pentru un unghi de pant  de la +5° la +45°, astfel încât sunt date atât
valorile pozitive, cât i cele negative. Pentru aceste acoperiuri, trebuie considerate patru cazuri de
expunere unde cele mai mari sau cele mai mici valori ale tuturor zonelor F, G i H sunt combinate
cu cele mai mari sau cele mai mici valori din zonele I i J. Pe aceeai fa expus nu este permis
considerarea simultan a valorilor negative i pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de pant intermediare, se poate interpola liniar între valorile de
acelai semn (pentru unghiurile de pant între  = +5° i  = -5° nu se interpoleaza valorile, ci se
utilizeaz datele pentru acoperiurile plate de la 4.2.3). Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a
permite interpolarea.

Tabelul 4.4b Valori ale coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar pentru
acoperiuri cu dou pante [3]

Zone pentru direcia vântuluiT = 90°

Unghi de pant
F G H I

cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
-45° -1,4 -2,0 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,9 -1,2
-30° -1,5 -2,1 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,9 -1,2
-15° -1,9 -2,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,2 -0,8 -1,2
-5° -1,8 -2,5 -1,2 -2,0 -0,7 -1,2 -0,6 -1,2

42
 81

Zone pentru direcia vântuluiT = 90°

Unghi de pant
F G H I

cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
5° -1,6 -2,2 -1,3 -2,0 -0,7 -1,2 -0,6
15° -1,3 -2,0 -1,3 -2,0 -0,6 -1,2 -0,5
30° -1,1 -1,5 -1,4 -2,0 -0,8 -1,2 -0,5
45° -1,1 -1,5 -1,4 -2,0 -0,9 -1,2 -0,5
60° -1,1 -1,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,0 -0,5
75° -1,1 -1,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,0 -0,5

4.2.6 Acoperiuri cu patru pante

(1) Acoperiul va fi împrit în zone conform Figurii 4.9.
(2) Înlimea de referin, ze va fi considerat egal cu h.
(3) Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune pentru fiecare zon sunt dai în Tabelul
4.5.
(4) Pentru acoperiurile lungi se vor considera forele de frecare a aerului.

Direcia Direcia
vântului vântului

e = b sau 2h
înalime de referin:
oricare este mai mic
ze = h
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe direcia vântului

Vânt Vânt

(a) direcia vântului T = 00 (b) direcia vântului T = 900

Figura 4.9 Notaii pentru acoperiuri cu patru pante [3]

43
82

Tabel 4.5 Valori ale coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar pentru
acoperiuri cu patru pante [3]

Unghiul de
pant Zone pentru direcia vântului T = 0° i T = 90°
0 pentru
T = 0° F G H I J K L M N
90pentru
T = 90° cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
-1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2
5° -0,3 -0,6 -0,6 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 -0,4
0 0 0
-0,9 -2,0 -0,8 -1,5 -0,3
15° -0,5 -1,0 -1,5 -1,2 -2,0 -1,4 -2,0 -0,6 -1,2 -0,3
+0,2 +0,2 +0,2
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2
30° -0,4 -0,7 -1,2 -0,5 -1,4 -2,0 -0,8 -1,2 -0,2
+0,5 +0,7 +0,4
0 0 0
45° -0,3 -0,6 -0,3 -1,3 -2,0 -0,8 -1,2 -0,2
+0,7 +0,7 +0,6
60° +0,7 +0,7 +0,7 -0,3 -0,6 -0,3 -1,2 -2,0 -0,4 -0,2
75° +0,8 +0,8 +0,8 -0,3 -0,6 -0,3 -1,2 -2,0 -0,4 -0,2
NOTA 1. Pentru T = 0°, presiunea variaz rapid între valorile pozitive i valorile negative pe panta expus
vântului pentru un unghi de pant  de la +5° la +45°, astfel încât sunt date atat valorile pozitive cât i cele
negative. Pentru aceste acoperiuri, trebuie considerate dou cazuri: unul cu toate valorile pozitive, i unul
cu toate valorile negative. Pe aceeai fa nu este permis considerarea simultana a valorilor negative i
pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de pant intermediare, se poate interpola liniar între valorile de acelai semn.
Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.
NOTA 3. Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune se vor determina în funcie de
unghiul pantei expuse vântului.

4.2.7 Acoperiuri cu mai multe deschideri

(1) Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pentru direciile vântului 0°,
90° i 180° pentru fiecare deschidere a unui acoperi cu mai multe deschideri pot fi calculate
în funcie de valoarea coeficientului aerodinamic de presiune / suciune a fiecrei deschideri
individuale.
Coeficienii de modificare pentru presiuni (locale sau globale) pentru direciile vântului 0°,
90° i 180° pentru fiecare deschidere se calculeaz:

44
 83

- din prevederile punctului 4.2.4 pentru acoperiurile cu o pant, modificai pentru

poziia lor în concordan cu Figura 4.10 a i b;
- din prevederile punctului 4.2.5 pentru acoperiurile cu dou pante pentru D < 0,
modificai pentru poziia lor în concordan cu Figura 4.10 c i d.
(2) Zonele F/G/J sunt considerate doar pentru panta expus vântului. Zonele H i I sunt
considerate pentru fiecare deschidere a acoperiului multiplu.
(3) Înlimea de referin ze va fi considerat ca fiind înlimea structurii, h, vezi Figura 4.10.
(4) În cazul în care nu se evalueaz o for orizontal rezultant pe acoperi, fiecare
deschidere se va proiecta pentru o for orizontal minim egal cu 0,05 ˜ q p z e  ˜ Ades , unde
Ades este aria în plan a fiecrei deschideri a acoperiului.

45
84

perete

perete
perete
perete

perete
perete
perete

perete
perete

perete

NOTA 1. În configuraia b) trebuie considerate dou cazuri în funcie de semnul

coeficientului aerodinamic de presiune / suciune cpe de pe primul acoperi.
NOTA 2 . În configuraia c primul i ultimul cpe sunt cpe ai acoperiului cu o singur pant, al
doilea i ceilali cpe sunt cpe ai acoperiului cu dou pante.
Figura 4.10 Notaii pentru acoperiuri cu mai multe deschideri [3]

4.2.8 Acoperiuri cilindrice i cupole

(1) Acoperiul va fi împrit în zone conform Fig.4.11 i Fig.4.12.

46
 85

(2) Înlimea de referin ze va fi considerat ca fiind: ze = h + f.

(3) Valorile cpe,10 i cpe,1 pentru diferite zone sunt date în Figurile 4.11 i 4.12.

NOT. În zona A, pentru 0 < h/d < 0,5, cpe,10 se obine prin interpolare liniar.
În zona A, pentru 0,2 d f/d d 0,3 i h/d t 0,5 se vor considera dou valori pentru
c pe,10; diagrama nu este aplicabil pentru acoperiuri plate.

Figura 4.11 Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune /suciune exterioar cpe,10

pentru acoperiurile cilindrice cu form dreptunghiular în plan [3]

47
86

cpe,10 este constant

în lungul fiecarui plan

NOT. cpe,10 este constant de-a lungul arcelor de cerc, interseciilor de sfere i a planelor
normale pe direcia vântului; într-o prim aproximare cpe,10 poate fi determinat prin
interpolarea liniar între valorile în A, B i C de-a lungul arcelor de cerc paralele cu direcia
vântului. În acelai mod se pot obine, prin interpolare liniar în Figura 4.12, valorile lui cpe,10
în A dac 0 < h/d < 1 i în B sau C dac 0 < h/d < 0.5.

Figura 4.12 Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune /suciune exterioar cpe,10

pentru acoperiurile cupole cu form circular în plan [3]

(2) Coeficienii aerodinamici de presiune /suciune pentru pereii cldirilor cu form

dreptunghiular în plan i pentru acoperi cilindric se pot determina în conformitate cu pct.
4.2.2.

4.2.9 Presiuni interioare

(1) Presiunile interioare i cele exterioare sunt considerate ca acionând în acelai timp
(simultan). Pentru fiecare combinaie posibil de goluri i ci de curgere a aerului, se va
considera cea mai defavorabil combinaie de presiuni interioare i exterioare.

48
 87

(2) Coeficientul aerodinamic de presiune /suciune interioar, cpi, depinde de mrimea i

distribuia golurilor în anvelopa cldirii. Dac pe cel puin dou pri ale cldirii (faade sau
acoperi) aria total a golurilor pe fiecare parte este mai mare de 30% din aria acelei pri,
aciunile pe structura nu vor fi calculate cu ajutorul regulilor din acest subcapitol, ci cu
ajutorul regulilor din subcapitolele 4.3 i 4.4.
Not. Golurile unei cldiri se refer la golurile mici (cum ar fi: ferestre deschise, ventilaii, couri
de fum etc.) i la permeabilitatea de fond (ce include scurgerea aerului în jurul uilor, ferestrelor,
echipamentelor tehnice i a anvelopei cldirii). Permeabilitatea de fond este, uzual, între 0,01% i
0,1% din suprafaa feei considerate.
(4) O latur a cldirii poate fi considerat dominant atunci când aria golurilor pe acea latur
este de cel puin dou ori mai mare decât aria golurilor i deschiderilor de pe toate celelalte
laturi ale cldirii considerate.
(5) Pentru o cldire cu o latur dominant, presiunea interioar se va lua ca procent din
presiunea exterioar ce acioneaz la nivelul golurilor de pe latura dominanat. Se vor utiliza
valorile date de relaiile (4.1) i (4.2).
Când aria golurilor pe o latur dominant este de dou ori mai mare decât aria golurilor i
deschiderilor de pe celelalte laturi ale cldirii considerate, atunci

cpi = 0,75 . cpe (4.1)

Când aria golurilor pe o latur dominant este de cel puin trei ori mai mare decât aria
golurilor i deschiderilor de pe celelalte laturi ale cldirii considerate,atunci

cpi = 0,90 . cpe (4.2)

unde cpe este valoarea coeficientului aerodinamic de presiune /suciune exterioar la nivelul
golurilor de pe latura dominant. Când aceste goluri sunt amplasate în zone cu valori diferite
ale presiunii exterioare, se va folosi un coeficient cpe mediu ponderat cu aria.

Când aria golurilor pe o latur dominant este între de 2 ori i de 3 ori mai mare decât aria
golurilor i deschiderilor de pe celelalte laturi ale cldirii se poate folosi interpolarea liniar
pentru calcularea lui cpi.

(6) Pentru cldiri fr o latur dominant, coeficientul aerodinamic de presiune /suciune
interioar cpi este dat în Figura 4.13 i este în funcie de raportul dintre înlimea i limea
cldirii h/d, i de raportul golurilor P pentru fiecare direcie a vântului T, ce se determin cu
relaia (4.3):

P
¦ ariilor golurilor unde c este negativ sau zero
pe
(4.3)
¦ ariilor tuturor golurilor
NOTA 1. Aceast relaie se aplic faadelor i acoperiurilor cldirilor cu sau fr
compartimentri interioare.

49
88

NOTA 2 Dac nu este posibil, sau nu se consider justificat estimarea valorii P pentru
cazuri particulare, atunci cpi se va lua +0,2 sau –0,3 (se va considera valoarea care produce
cele mai defavorabile efecte).

Figura 4.13 Coeficieni aerodinamici de presiune /suciune interioar, cpi pentru goluri
uniform distribuite [3]
NOT. Pentru valori între h/d = 0,25 i h/d = 1,0 se poate folosi interpolarea liniar.

(7) Înlimea de referin, zi, pentru presiunile interioare se va lua egal cu înlimea de
referin, ze pentru presiunile / suciunile exterioare pe faadele care contribuie, prin goluri, la
crearea presiunii interioare. În cazul mai multor goluri, pentru determinarea lui zi se va folosi
cea mai mare valoare a lui ze.
(8) Coeficientul aerodinamic de presiune /suciune interioar pentru silozuri deschise i
couri de fum este:
cpi = -0,60 (4.4)
Coeficientul aerodinamic de presiune /suciune interioar pentru un rezervor ventilat cu
goluri mici este:
cpi = -0,40 (4.5)
Înlimea de referin zi este egal cu înlimea structurii.

4.2.10 Presiunea pe perei exteriori sau pe acoperiuri cu mai multe straturi de închidere
(1) În cazul pereilor exteriori sau acoperiurilor cu mai mult de un strat de închidere, fora
din vânt este calculat separat pentru fiecare strat de închidere.
(2) Permeabilitatea P a învelitorii este definit ca raport dintre suma ariei golurilor i aria
total a învelitorii. O învelitoare este definit ca impermeabil dac valoarea P este mai mic
decât 0,1%.

50
 89

(3) În cazul în care un strat de închidere este permeabil, atunci fora din vânt pe stratul
impermeabil se va calcula ca diferen dintre presiunile exterioar i interioar, aa cum este
descris la punctul 3.2 (3). Dac mai multe straturi sunt permeabile, atunci fora din vânt pe
fiecare strat depinde de:
- rigiditatea relativ a straturilor;
- presiunile exterioare i interioare;
- distana dintre straturi.
Presiunea vântului pe stratul cel mai rigid va fi calculat ca diferen dintre presiunile
exterioar i interioar.
Pentru cazurile în care circulaia aerului intre straturile învelitorii este închis (Figura 4.14(a))
i distana liber dintre straturi este mai mic de 100 mm (materialul pentru izolarea termic
este inclus în unul dintre straturi, i când nu este posibil circulaia aerului prin izolaie), se
recomand aplicarea urmatoarele reguli:
- pentru perei i acoperiuri cu o distribuie uniform a golurilor, ce au strat
impermeabil la interior i strat permeabil la exterior, fora din vânt pe stratul exterior
poate fi calculat cu cp,net = (2/3)·cpe pentru presiune i cp,net = (1/3)·cpe pentru
suciune. Fora din vânt pe stratul interior poate fi calculat cu cp,net = cpe - cpi;
- pentru perei i acoperiuri cu un strat impermeabil la interior i un strat impermeabil mai
rigid la exterior, fora din vânt pe stratul exterior poate fi calculat cu cp,net = cpe - cpi;
- pentru perei i acoperiuri cu o distribuie uniform a golurilor, ce au strat permeabil
la interior i strat impermeabil la exterior, fora din vânt pe stratul exterior poate fi
calculat cu cp,net = cpe - cpi. Fora din vânt pe stratul interior poate fi calculat cu cp,net
= 1/3·cpi;
- pentru perei i acoperiuri cu un strat impermeabil la exterior i un strat impermeabil
mai rigid la interior, fora din vânt pe stratul exterior poate fi calculat cu cp,net = cpe.
Fora din vânt pe stratul interior poate fi calculat cu cp,net = cpe - cpi.
Aceste reguli nu sunt aplicabile dac gurile de aer permit circulaia stratului de aer spre alte
laturi ale cldirii decât latura pe care este situat peretele (Figura 4.14(b)).

51
90

(a) extremitatea stratului de aer este închis

(b) extremitatea stratului de aer este deschis

Figura 4.14 Detaliu de col pentru perei exteriori cu mai multe straturi [3]

4.3 Copertine

(1) Copertinele sunt acoperiuri ale construciilor care nu au închideri verticale permanente,
de exemplu staii de benzin, hangare agricole etc.
(2) Gradul de blocare a aerului de sub o copertin este artat în Figura 4.15. Acesta depinde
de coeficientul de obstrucie M, care se definete ca fiind raportul dintre aria posibilelor
obstrucii de sub copertin i aria de sub copertin, ambele arii fiind normale la direcia
vântului (M = 0 corespunde unei copertine ce acoper un spaiu gol i M = 1 corespunde unei
copertine ce acoper un spaiu blocat total (dar care nu este o cldire închis)).
(3) Valorile coeficienilor aerodinamici globali de for, cf, i valorile coeficienilor
aerodinamici de presiune rezultant cp,net, sunt date în Tabelele 4.6, 4.7 i 4.8 pentru M = 0 i
M = 1; aceste valori iau în considerare efectul combinat al vântului acionând atât pe
extradosul cât i pe intradosul copertinei, pentru toate direciile vântului. Valorile
intermediare se obin prin interpolare liniar.
(4) În spatele poziiei de obstrucie maxim (fa de direcia vântului) se utilizeaz valorile
cp,net pentru M = 0.
(5) Coeficienii aerodinamici globali de for sunt folosii pentru a determina fora rezultant.
Coeficienii aerodinamici de presiune rezultant sunt folosii pentru a determina presiunea
local maxim pentru toate direciile vântului i se utilizeaz pentru proiectarea elementelor
acoperiului i a dispozitivelor de fixare ale acestuia.

52
 91

Copertin ce acoper un spaiu liber (M = 0)

Copertin blocat de bunurile depozitate în

zona sa (M = 1)
Figura 4.15 Curgerea aerului în zona unei copertine [3]

(6) Copertinele se proiecteaz pentru urmtoarele cazuri de încrcri, astfel:

- pentru copertine cu o singur pant (Tabelul 4.6), încrcarea se va aplica în centrul de
presiune situat la d/4 (d = dimensiunea corespunztoare direciei vântului, Figura
4.16);
- pentru copertine cu dou pante (Tabelul 4.7), încrcarea se va aplica în centrul de
presiune situat în centrul fiecrei pante (Figura 4.17); în plus, o copertin cu dou
pante trebuie s fie capabil s preia o situaie de încrcare în care una dintre pante
preia încrcarea maxim, iar cealalt pant este neîncrcat;
- pentru copertine cu dou pante repetitive, fiecare deschidere va fi calculat prin
aplicarea factorilor de reducere \mc din Tabelul 4.8, la valorile coeficienilor
aerodinamici de presiune rezultant cp,net din Tabelul 4.7.
Pentru copertine cu dou straturi de închidere, încrcarea pe stratul impermeabil i
dispozitivele lui de fixare se va calcula cu cp,net iar pentru stratul permeabil i dispozitivele lui
de fixare cu 1/3 cp,net.
(7) Se vor considera i forele de frecare a aerului (vezi 4.5).
(8) Înlimea de referin, ze va fi considerat egal cu h, aa cum este artat în Figurile 4.16
i 4.17.

53
92

Tabel 4.6 - Valori ale coeficienilor aerodinamici globali de for, cf i de presiune rezultant,
cp,net pentru copertine cu o singur pant [3]

Coeficieni de presiune rezultant, cp,net

vânt

Panta Coeficieni
Coeficientul de globali de
copertinei Zona A Zona B Zona C
obstrucie, M for, cf

Maxim, pentru orice M + 0,2 + 0,5 + 1,8 + 1,1
0° Minim, pentru M = 0 - 0,5 - 0,6 - 1,3 - 1,4
Minim, pentru M = 1 - 1,3 - 1,5 - 1,8 - 2,2
Maxim, pentru orice M + 0,4 + 0,8 + 2,1 + 1,3
5° Minim, pentru M = 0 - 0,7 - 1,1 - 1,7 - 1,8
Minim, pentru M = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,2 - 2,5
Maxim, pentru orice M + 0,5 + 1,2 + 2,4 + 1,6
10° Minim, pentru M = 0 - 0,9 - 1,5 - 2,0 - 2,1
Minim, pentru M = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,6 - 2,7
Maxim, pentru orice M + 0,7 + 1,4 + 2,7 + 1,8
15° Minim, pentru M = 0 - 1,1 - 1,8 - 2,4 - 2,5
Minim, pentru M = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,9 - 3,0
Maxim, pentru orice M + 0,8 + 1,7 + 2,9 + 2,1
20° Minim, pentru M = 0 - 1,3 - 2,2 - 2,8 - 2,9
Minim, pentru M = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,9 - 3,0
Maxim, pentru orice M + 1,0 + 2,0 + 3,1 + 2,3
25° Minim, pentru M = 0 - 1,6 - 2,6 - 3,2 - 3,2
Minim, pentru M = 1 - 1,4 - 1,5 - 2,5 - 2,8
Maxim, pentru orice M + 1,2 + 2,2 + 3,2 + 2,4
30° Minim, pentru M = 0 - 1,8 - 3,0 - 3,8 - 3,6
Minim, pentru M = 1 - 1,4 - 1,5 - 2,2 - 2,7
NOT. Semnul + indic o aciune rezultant descendent a vântului
Semnul - indic o aciune rezultant ascendent a vântului.

54
 93

Figura 4.16 Poziia centrului presiunilor pentru o copertin cu o singur pant [3]

55
94

Tabelul 4.7 — Valori ale coeficienilor aerodinamici globali de for, cf i de presiune

rezultant, cp,net pentru copertine cu o singur pant [3]

Coeficieni de presiune rezultant, cp,net

Panta
Coeficientul de Coeficieni globali
copertinei
obstrucie, M de for, cf


Zona A Zona B Zona C Zona D

Maxim, pentru orice M + 0,7 + 0,8 + 1,6 + 0,6 + 1,7
- 20° Minim, pentru M = 0 - 0,7 - 0,9 - 1,3 - 1,6 - 0,6
Minim, pentru M = 1 - 1,3 - 1,5 - 2,4 - 2,4 - 0,6
Maxim, pentru orice M + 0,5 + 0,6 + 1,5 + 0,7 + 1,4
- 15° Minim, pentru M = 0 - 0,6 - 0,8 - 1,3 - 1,6 - 0,6
Minim, pentru M = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,7 - 2,6 - 0,6
Maxim, pentru orice M + 0,4 + 0,6 + 1,4 + 0,8 + 1,1
- 10° Minim, pentru M = 0 - 0,6 - 0,8 - 1,3 - 1,5 - 0,6
Minim, pentru M = 1 - 1,4 - 1,6 - 2,7 - 2,6 - 0,6
Maxim, pentru orice M + 0,3 + 0,5 + 1,5 + 0,8 + 0,8
- 5° Minim, pentru M = 0 - 0,5 - 0,7 - 1,3 - 1,6 - 0,6
Minim, pentru M = 1 - 1,3 - 1,5 - 2,4 - 2,4 - 0,6
Maxim, pentru orice M + 0,3 + 0,6 + 1,8 + 1,3 + 0,4
+ 5° Minim, pentru M = 0 - 0,6 - 0,6 - 1,4 - 1,4 - 1,1
Minim, pentru M = 1 - 1,3 - 1,3 - 2,0 - 1,8 - 1,5
Maxim, pentru orice M + 0,4 + 0,7 + 1,8 + 1,4 + 0,4
+ 10° Minim, pentru M = 0 - 0,7 - 0,7 - 1,5 - 1,4 - 1,4
Minim, pentru M = 1 - 1,3 - 1,3 - 2,0 - 1,8 - 1,8
Maxim, pentru orice M + 0,4 + 0,9 + 1,9 + 1,4 + 0,4
+ 15° Minim, pentru M = 0 - 0,8 - 0,9 - 1,7 - 1,4 - 1,8
Minim, pentru M = 1 - 1,3 - 1,3 - 2,2 - 1,6 - 2,1
Maxim, pentru orice M + 0,6 + 1,1 + 1,9 + 1,5 + 0,4
+ 20° Minim, pentru M = 0 - 0,9 - 1,2 - 1,8 - 1,4 - 2,0
Minim, pentru M = 1 - 1,3 - 1,4 - 2,2 - 1,6 - 2,1
Maxim, pentru orice M + 0,7 + 1,2 + 1,9 + 1,6 + 0,5
+ 25° Minim, pentru M = 0 - 1,0 - 1,4 - 1,9 - 1,4 - 2,0
Minim, pentru M = 1 - 1,3 - 1,4 - 2,0 - 1,5 - 2,0

56
 95

Coeficieni de presiune rezultant, cp,net

Panta
Coeficientul de Coeficieni globali
copertinei
obstrucie, M de for, cf


Zona A Zona B Zona C Zona D

Maxim, pentru orice M + 0,9 + 1,3 + 1,9 + 1,6 + 0,7
+ 30° Minim, pentru M = 0 - 1,0 - 1,4 - 1,9 - 1,4 - 2,0
Minim, pentru M = 1 - 1,3 - 1,4 - 1,8 - 1,4 - 2,0
NOT. Semnul + indic o aciune rezultant descendent a vântului
Semnul - indic o aciune rezultant ascendent a vântului.

(9) Încrcrile pe fiecare pant a copertinelor cu mai multe deschideri (vezi Figura 4.18) se
determin prin aplicarea factorilor de reducere mc, dai în Tabelul 4.8, la valorile
coeficienilor globali de for i ale coeficienilor de presiune rezultant corespunztori
copertinelor izolate cu dou pante.

57
96

Figura 4.17 Poziia centrului presiunilor pentru copertinele cu dou pante [3]

Tabelul 4.8 Valori ale factorilor de reducere, mc pentru copertine cu mai multe deschideri [3]

Numr Poziia Factorii mc pentru orice coeficient de obstrucie M

deschideri pentru coeficieni de pentru coeficieni de
for (aplicai aciunii for (aplicai aciunii
descendente) i ascendente) i coeficieni
coeficieni de presiune de presiune
1 Deschidere de capt 1,0 0,8
2 A doua deschidere 0,9 0,7
3 A treia i urmatoarele 0,7 0,7
deschideri

58
 97

Figura 4.18 Copertine cu mai multe deschideri [3]

4.4 Pere i izola i, parapete, garduri i panouri publicitare

(1) Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune rezultant cp, net pentru perei i parapete
izolai(te) depind de coeficientul de obstrucie, M. Pentru pereii plini, M = 1; pentru pereii
care sunt 80% plini (perei care au 20 % goluri), M = 0.8. Pereii i gardurile care au
coeficientul de obstrucie M  0.8 trebuiesc considerai ca elemente zbrelite plane, în
concordan cu 4.11.
Aria de referin este în ambele cazuri considerat aria total. Pentru parapete i bariere de
zgomot la poduri se vor aplica prevederile Anexei D.

4.4.1 Perei verticali izolai i parapete

(1) Pentru perei verticali i parapete izolai(te), valorile coeficienilor aerodinamici de
presiune rezultant cp,net, sunt specificate pentru zone A, B, C i D, conform Figurii 4.19.
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune rezultant, cp,net pentru perei verticali i
parapete izolai(te) sunt specificate în Tabelul 4.9 pentru dou valori ale coeficientului de
obstrucie (vezi 4.4(1)). Aceste valori corespund unei direcii de aciune oblice a vântului în
cazul peretelui fr col (vezi Figura 4.19) i corespund, în cazul peretelui cu col, celor dou
direcii opuse indicate în Figura 4.19. Aria de referin este în ambele cazuri aria total.
Pentru coeficieni de obstrucie între 0,8 i 1 se poate interpola liniar.

Tabelul 4.9 Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune rezultant, cp,net pentru perei
verticali izolai i parapete [3]

Coeficient
de Zona A B C D
obstrucie
l/h  3 2.3 1.4 1.2 1.2
fr coluri l/h = 5 2.9 1.8 1.4 1.2
M=1
l/h  10 3.4 2.1 1.7 1.2
cu coluri de lungime ha 2.1 1.8 1.4 1.2
M = 0.8 1.2 1.2 1.2 1.2
a
În cazul în care lungimea colului este între 0,0 i h poate fi folosit interpolarea liniar

59
98

(2) Înlimea de referin pentru perei verticali este egal cu ze = h, vezi Figura 4.19.
Înlimea de referin pentru parapetele cldirilor este egal cu ze = h + hp, vezi Figura 4.6.
pentru l > 4h

pentru l  4h

pentru l  2h

Unghiul de atac al vântului

 
Fr col Cu col

Figura 4.19 Notaii pentru perei verticali izolai i parapete [3]

4.4.2 Factori de ecranare pentru perei i garduri

(1) Dac pe direcia vântului exista perei sau garduri care au o înlime egal sau mai mare
decât peretele sau gardul de înlime h, pentru obinerea coeficientului aerodinamic de
presiune rezultant se va folosi un factor suplimentar de ecranare. Valoarea factorului de
ecranare, \s depinde de distana dintre perei, x i de valoarea coeficientului de obstrucie, M a

60
 99

peretelui sau panoului situat în amonte fa de direcia de curgere a aerului. Valorile \ s sunt
reprezentate în Figura 4.20.
Coeficientul aerodinamic de presiune rezultant pentru peretele ecranat cp,net,s este dat de
expresia:
cp,net,s = \s ˜ cp,net (4.6)
(2) Factorul de ecranare nu se aplic în zonele de capt pe o distan egal cu h msurat de
la extremitatea liber a peretelui.
Factorul de ecranare \s

x/ h
Figura 4.20 Factorul de ecranare, \s pentru perei izolai i garduri
pentru valori ale lui M între 0,8 i 1,0 [3]

4.4.3 Panouri publicitare

(1) Pentru panourile publicitare amplasate la o înlime zg (msurat de la suprafaa terenului)
mai mare decât h/4 (vezi Figura 4.21), coeficientul aerodinamic de for are valoarea:
cf = 1,80 (4.7)
Valoarea din relaia (4.7) se folosete i în cazul în care zg este mai mic decât h/4 i b/h  1.

(2) Fora rezultant normal pe panou se aplic la înlimea centrului panoului, cu o

excentricitate orizontal e. Valoarea excentricitii orizontale e este:
e = r 0.25 b (4.8)
(3) Panourile publicitare amplasate la o înlime zg (msurat de la suprafaa terenului) mai
mic decât h/4 i cu b/h > 1 vor fi considerate ca perei de margine (vezi 4.4.1).

61
100

Se va verifica posibilitatea producerii de fenomene aeroelastice de divergen i fluturare.

NOTA 1. Înlimea de referin: ze = zg + h/2

NOTA 2. Aria de referin: Aref = b · h
Figura 4.21 Notaii pentru panouri publicitare [3]

4.5 Coeficien i de frecare

(1) Pentru cazurile definite la 3.3 (4) se va lua în considerare frecarea aerului pe suprafaa
expus.
(2) În Tabelul 4.10 sunt dai coeficienii de frecare, cfr pentru suprafeele pereilor i
acoperiurilor.
(3) Aria de referin Afr este aratat în Figura 4.22. Forele de frecare se vor aplica pe
suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului, localizate fa de streain sau col la o
distan egal cu cea mai mic valoare dintre 2 b sau 4 h.
(4) Înlimea de referin ze este egal cu înlimea cldirii h, vezi Figura 4.22.

Tabelul 4.10 Coeficienii de frecare, cfr pentru suprafeele pereilor, parapetelor i acoperiurilor
[3]

Tipul suprafaei Coeficient de frecare cfr

Neted (de ex.: oel, beton cu suprafaa lis) 0,01
Rugoas (de ex.: beton nefinisat, plci bituminoase) 0,02
Foarte rugoas (de ex.: nervuri, ondulri, pliuri) 0,04

62
 101

vânt

vânt

Aria de referin

vânt

Figura 4.22 Aria de referin pentru determinarea forei de frecare a aerului [3]

4.6 Elemente structurale cu sec iune rectangular

(1) Coeficientul aerodinamic de for, cf pentru elemente structurale cu seciune rectangular

pe care vântul acioneaz perpendicular pe o fa se determin cu relaia:
cf = cf,0 · \r · \O (4.9)
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru seciuni rectangulare cu coluri ascuite i
fr curgere liber a aerului la capete (element de lungime infinit), Figura 4.23;
\r este factorul de reducere pentru seciuni ptrate cu coluri rotunjite, dependent de numrul
Reynolds, vezi NOTA 1;
\O este factorul de reducere pentru elemente cu curgere liber a aerului la capete (reducerea
apare ca urmare a cilor suplimentare de curgere a aerului în jurul unui element de lungime
finit), definit la 4.13.
NOTA 1. Limitele superioare aproximative ale valorilor lui \r (obinute în condiii de
turbulen redus) sunt date în Figura 4.24. Aceste valori sunt considerate acoperitoare.

63
102

NOTA 2. Figura 4.24 se poate folosi i în cazul cldirilor cu h/d > 5,0.

Figura 4.23 Coeficieni aerodinamici de for, cf,0 pentru seciuni rectangulare cu coluri
ascuite i fr curgere liber a aerului la capete [3]

Figura 4.24. Factorul de reducere, \r pentru seciuni ptrate cu coluri rotunjite [3]

(2) Aria de referin Aref se determin cu relaia:

Aref = " . b (4.10)

unde " este lungimea elementului structural considerat.

64
 103

(3) Înlimea de referin, ze este egal cu înlimea maxim deasupra terenului a elementului
considerat.
(4) Pentru seciunile subiri (d/b < 0,2), creterea forelor la anumite unghiuri de atac ale
vântului poate atinge 25%.

4.7 Elemente structurale cu sec iuni cu muchii ascu ite

(1) Coeficientul aerodinamic de for, cf al elementelor structurale având seciuni cu muchii

ascuite (de ex., elemente cu seciuni prezentate în Figura 4.25) se determin cu relaia:
cf = cf,0 · \O (4.11)
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru seciuni rectangulare cu muchii ascuite i
fr curgere liber a aerului la capete;
\O este factorul de reducere pentru elemente cu curgere liber a aerului la capete, definit la
4.13.
Pentru elementele fr curgere liber a aerului la capete, valoarea recomandat este cf,0 = 2.0.
Aceast valoare este obinut în condiii de turbulen redus i este considerat a fi
acoperitoare.


direcia
vântului

Figura 4.25 Seciuni cu muchii ascuite [3]

NOT. Relaia (4.11) i Figura 4.25 se poate folosi i în cazul cldirilor cu h/d > 5,0.

(2) Ariile de referin se determin astfel (vezi Figura 4.25):

pe direcia x: Aref,x = " . b

(4.12)
pe direcia y : Aref,y = " . d

65
104

unde " este lungimea elementului structural considerat.

(3) Înlimea de referin, ze este egal cu înlimea maxim deasupra suprafeei terenului a
seciunii considerate.

4.8 Elemente structurale cu sec iune poligonal regulat

(1) Coeficientul aerodinamic de for, cf pentru elemente cu seciune poligonal regulat cu 5

sau mai multe fee poate fi determinat cu relaia:
cf = cf,0 · \O (4.13)
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for al elementelor structurale fr curgere liber a
aerului la capete;
\O este factorul de reducere pentru elemente cu curgere liber a aerului la capete, definit
la 4.13.
Valorile coeficientului aerodinamic de for, cf,0 obinute în condiii de turbulen redus sunt
prezentate în Tabelul 4.11.

Tabelul 4.11 Coeficientul aerodinamic de for, cf,0 pentru seciuni poligonale regulate [3]

Numr Numrul Reynolds,

Seciunea Finisarea suprafeei i a colurilor cf,0
de laturi Re(1)
5 pentagon toate tipurile toate valorile 1,80
6 hexagon toate tipurile toate valorile 1,60
suprafaa neted Re d 2,4 ˜ 105 1,45
r/b < 0,075 (2) Re t 3 ˜ 105 1,30
8 octogon
suprafa neted Re d 2 ˜ 105 1,30
r/b t 0,075 (2) Re t 7 ˜ 105 1,10
10 decagon toate tipurile toate valorile 1,30
suprafa neted (3)
2 ˜ 105 < Re < 1,2 ˜ 106 0,90
coluri rotunjite
12 dodecagon
toate celelalte tipuri Re < 4 ˜ 105 1,30
Re > 4 ˜ 105 1,10
ca la
cilindrii
hexdecagon suprafaa neted (3) Re < 2 ˜ 105 circulari, a
16 - 18
octodecagon coluri rotunjite se vedea
(4.9)
2 ˜ 105 d Re < 1,2 ˜ 106 0,70

66
 105

1)
Numrul Reynolds Re este definit în subcapitolul 4.9 i se determin pentru vm( ze);
2)
r = raza de racordare a colului, b = diametrul cercului circumscris seciunii (vezi Figura 4.26);
3)
Conform testelor în tunelul aerodinamic pentru elemente de oel galvanizat i cu o seciune cu b=0,3m
i r=0.06 ˜ b.

Figura 4.26 Seciune poligonal regulat [3]

(2) În cazul cldirilor cu h / d > 5, cf poate fi determinat din relaia (4.13), precum i din
datele din Tabelul 4.11 i Figura 4.25.
(3) Aria de referin Aref se obine cu relaia:

Aref = " . b (4.14)

unde:
" este lungimea elementului structural considerat;
b este diametrul cercului circumscris seciunii (vezi Figura 4.26).
(4) Înlimea de referin, ze este egal cu înlimea maxim deasupra terenului a seciunii
elementului considerat.

4.9 Cilindri circulari

4.9.1 Coeficieni aerodinamici de presiune / suciune exterioar

(1) Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune exterioar pentru structuri cu seciuni
circulare depind de numrul Reynolds, Re definit cu relaia:
b ˜ v p z e 
Re (4.15)
Q
unde:

67
106

b este diametrul seciunii circulare;

Q este vâscozitatea cinematic a aerului (Q = 15˜10-6 m2/s);
vp (ze) este valoarea de vârf a vitezei vântului definit la înlimea ze (vezi 2.4 (5) i NOTA 2
de la Figura 4.27).
(2) Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune exterioar, cpe pentru cilindri circulari
sunt determinai cu relaia:

cpe = cp,0 . OD (4.16)

unde:
cp,0 este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune exterioar pentru elementele fr
curgere liber a aerului la capete (vezi (3));
\OD este factorul efectului de capt (vezi (4)).
(3) Valorile coeficientului aerodinamic de presiune / suciune exterioar, cp,0 sunt date în Figura
4.27 în funcie de unghiul D pentru diferite valori ale numrului Reynolds.
(4) Factorul efectului de capt, \OD este dat de relaia (4.17):

\OD = 1 pentru 0° d D d Dmin

§ S § D  Dmin ··
\ OD \ O  (1  \ O ) ˜ cos ¨ ˜ ¨
¨2 D D ¸ ¸¸ pentru Dmin < D < DA (4.17)
© © A min ¹¹
\OD = \O pentru DA d D d 180°

unde:
DA definete punctul de separare a curgerii aerului (vezi Figura 4.27);
\O este factorul de reducere pentru elementele cu curgere liber a aerului la capete (factorul
efectului de capt) (vezi 4.13).

68
 107

Figura 4.27 Distribuia valorilor coeficientilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar

pentru cilindri circulari, pentru diferite valori ale numrului Reynolds i fr considerarea
efectului de capt [3]
NOTA 1. Valorile intermediare pot fi obinute prin interpolare liniar.
NOTA 2. Valorile caracteristice din Figura 4.27 sunt date în Tabelul 4.12. Datele din figur i
din tabel sunt obinute utilizând numrul lui Reynolds calculat cu valoarea de vârf a vitezei
vântului, vp(ze).
NOTA 3. Datele din Figura 4.27 se bazeaz pe o rugozitate echivalent a cilindrului, k/b mai
mic de 5˜10-4 . Valori tipice ale rugozitii echivalente k sunt date în Tabelul 4.13.

Tabelul 4.12 Valori tipice pentru distribuia presiunii pentru cilindri circulari fr efectul de
capt, pentru diferite valori ale numrului Reynolds [3]

Re Dmin cp0,min DA cp0,h

5 105 85 -2,2 135 -0,4
2 106 80 -1,9 120 -0,7
107 75 -1,5 105 -0,8
unde
Dmin caracterizeaz poziia unde se realizeaz minimul presiunii
pe suprafaa cilindrului, în [°]
cp0,min este valoarea minim a coeficientului aerodinamic de
presiune / suciune
DA este poziia punctului de separare a curgerii
cp0,h este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune de
referin
(5) Aria de referin, Aref se determin cu relaia:

69
108

Aref = " . b (4.18)

unde " este lungimea elementului considerat.
(6) Înlimea de referin, ze este egal cu înlimea maxim deasupra terenului a elementului
considerat.

4.9.2 Coeficieni aerodinamici de for

(1) Coeficientul aerodinamic de for cf, pentru un cilindru circular de înlime finit este dat
de relaia:

cf = cf,0 . \O (4.19)
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru cilindri fr curgere liber a aerului la capete
(vezi Figura 4.28);
\O - factorul efectului de capt (vezi 4.13).

Figura 4.28 Coeficientul aerodinamic de for cf,0 pentru cilindri circulari fr curgere liber a
aerului la capete i pentru diferite valori ale rugozitii echivalente k/b [3]
NOTA 1. Figura 4.28 se poate folosi i pentru cldiri cu h/d > 5,0.
NOTA 2. Figura 4.28 se bazeaz pe numrul lui Reynolds calculat cu valoarea de vârf a
vitezei vântului, vp(ze).

70
 109

(2) În Tabelul 4.13 sunt date valori ale rugozitii echivalente k.

(3) Pentru cabluri împletite (toroane), cf,0 este egal cu 1,2 pentru orice valori ale numrului
Reynolds, Re.

Tabelul 4.13 Rugozitatea echivalent, k [3]

Rugozitatea Rugozitatea
Tipul suprafeei echivalent, k Tipul suprafeei echivalent, k
[mm] [mm]
Sticl 0,0015 Beton neted 0,2
Metal polizat 0,002 Scândur 0,5
Vopsea fin 0,006 Beton rugos 1,0
Vopsea stropit 0,02 Lemn brut 2,0
Oel lucios 0,05 Rugin 2,0
Font 0,2 Zidrie 3,0
Oel galvanizat 0,2

(4) Aria de referin, Aref se determin cu relaia:

Aref = " . b (4.20)

unde " este lungimea elementului structural considerat.
(5) Înlimea de referin, ze este egal cu înlimea maxim deasupra terenului a elementului
considerat.
(6) Pentru evaluarea aciunii vântului pe cilindrii din vecintatea unei suprafee plane, pentru
care raportul distantelor zg/b < 1,5 (vezi Figura 4.29), este necesar consultan de
specialitate.

Figura 4.29 Cilindru în vecintatea unei suprafae plane [3]

4.9.3 Coeficieni aerodinamici de for pentru cilindrii verticali aezai în linie

(1) Pentru cilindrii verticali aezai în linie, coeficientul aerodinamic de for cf,0 depinde de
direcia de aciune a vântului fa de linia de aezare a cilindrilor i de raportul distanei a i a

71
110

diametrului b (vezi Tabelul 4.14). Coeficientul aerodinamic de for cf, pentru oricare cilindru
circular poate fi obinut cu relaia:
cf = cf,0 . \O .  (4.21)
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru cilindri fr curgere liber a aerului la
capete (vezi 4.9.2);
\O este factorul efectului de capt (vezi 4.13);
 este factorul dat în Tabelul 4.14 (pentru cea mai defavorabil direcie de aciune a
vântului).

Tabelul 4.14 Factorul  pentru cilindrii verticali aezati în linie [3]

a/b 

2,5 < a/b < 3,5 1,15

a
210 
3,5 < a/b < 30 N b
180

a/b > 30 1,00

a - distana; b - diametru

4.10 Sfere

(1) Coeficientul aerodinamic de for în direcia vântului cf,x pentru sfere este determinat în
funcie de numrul Reynolds Re (vezi 4.9.1) i de rugozitatea echivalent k/b (vezi Tabelul
4.13).
NOTA 1. Valorile cf,x obinute prin msurtori realizate în condiii de turbulen redus sunt
date în Figura 4.30. Valorile din Figura 4.30 se bazeaz pe numarul lui Reynolds calculat cu
valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(ze).
NOTA 2. Valorile din Figura 4.30 sunt valabile pentru raportul zg > b/2, unde zg este distana
de la sfer la suprafaa plan i b este diametrul sferei (vezi Figura 4.31). Pentru zg  b/2,
coeficientul de for cf,x va fi multiplicat cu 1,6.

72
 111

suprafa neted

Figura 4.30 Coeficientul aerodinamic de for pe direcia vântului, pentru sfere [3]

Figura 4.31 Sfera lâng o suprafa plan [3]

(2) Coeficientul aerodinamic de for pe direcie vertical, cf,z pentru sfere este determinat cu
relaia:
b
cf,z = 0 pentru z g !
2
(4.22)
b
cf,z = +0,60 pentru zg 
2

(3) Atât pentru determinarea forei în direcia vântului cât i în direcie vertical, aria de
referin, Aref este dat de relaia:
b2
Aref S˜ (4.23)
4

73
112

(4) Înlimea de referin este:

b
ze zg  (4.24)
2

4.11 Structuri cu zbrele i eafodaje

(1) Coeficientul aerodinamic de for, cf, pentru structuri cu zbrele i pentru eafodaje cu
tlpi paralele se obine cu relaia:

cf = cf,0 . \O (4.25)

unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru structuri cu zbrele i eafodaje fr
curgere liber a aerului la capete; acest coeficient este dat în Figurile 4.33...4..35 în
funcie de valoarea coeficientului de obstrucie, M (4.11 (2)) i de numrul Reynolds,
Re;
Re este numrul Reynolds utilizând valoarea medie a diametrelor bi ale elementelor (vezi
Figura 4.32); în cazul seciunilor necirculare se utilizeaz valoarea medie a
dimensiunilor seciunii transversale expuse aciunii vântului;
\O este factorul efectului de capat (vezi 4.13), ce depinde de zvelteea structurii, O,
calculat cu lungimea " i laimea b = d, vezi Figura 4.32;
NOT. Valorile din Figurile 4.33 pân la 4.35 se bazeaz pe numrul Reynolds calculat cu
valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(ze).

Figura 4.32 - Structuri cu zbrele sau eafodaje [3]

74
 113

Figura 4.33 Coeficientul aerodinamic de for, cf,0 pentru structuri plane cu zbrele având
elemente cu muchii ascuite (de ex., corniere) în funcie de coeficientul de obstrucie M [3]

Figura 4.34 Coeficientul aerodinamic de for, cf,0 pentru structuri spaiale cu zbrele având
elemente cu muchii ascuite (de ex., corniere) în funcie de coeficientul de obstrucie M [3]

75
114

Figura 4.35 Coeficientul aerodinamic de for, cf,0 pentru structuri plane sau spaiale cu
zbrele având elemente cu seciune transversal circular [3]

(2) Coeficientul de obstrucie, M se determin cu relaia:

A
M (4.26)
Ac

unde:
A este suma proieciilor ariilor elementelor structurii (bare i gusee) pe un plan
perpendicular pe direcia vântului, A ¦ bi ˜ " i  ¦ Agk ;
i k

Ac este aria total a structurii proiectat pe un plan perpendicular pe direcia vântului,

Ac=d ";
" este lungimea structurii cu zbrele;
d este limea structurii cu zbrele;

76
 115

bi, "i este limea i lungimea elementelor i ale structurii (vezi Figura 4.32), proiectate
normal pe faa expus;
Agk este aria guseului k.
(3) Aria de referin Aref este determinat cu relaia:
Aref = A (4.27)
(4) Înlimea de referin, ze este egal cu înlimea maxim a elementului deasupra
suprafeei terenului.

4.12 Steaguri

(1) Coeficienii aerodinamici de for, cf i ariile de referin, Aref pentru steaguri sunt dai în
Tabelul 4.15.
(2) Înlimea de referin, ze este egal cu înlimea steagului deasupra suprafeei terenului.

Tabelul 4.15 - Coeficieni aerodinamici de for, cf pentru steaguri [3]

Steaguri Aref cf
Steaguri fixe

h ." 1,8

For normal pe plan

Steaguri libere

h."
a)
1, 25
mf § Aref ·
0,02  0,7 ˜ ˜ ¨¨ ¸
U ˜ h © h 2 ¸¹

b)
0,5.h."

For în plan

77
116

unde:
mf este masa unitii de arie a steagului
 este densitatea aerului (egala cu 1,25 kg/m3)
ze înlimea steagului deasupra suprafeei terenului
NOT. Relaia de calcul dat pentru steaguri nefixate (libere) include forele dinamice
produse de fluturarea steagului.

4.13 Zvelte ea efectiv O i factorul efectului de capt \O

(1) Factorul de reducere pentru elementele cu curgere liber a aerului la capete (factorul
efectului de capt), \O poate fi determinat în funcie de zvelteea efectiv, O.
NOT. Valorile coeficienilor aerodinamici de for, cf,0 prezentate la 4.6...4.12 au la baza
rezultatele msurtorilor efectuate pe structuri fr curgere liber a aerului la capete. Factorul
efectului de capt ia în considerare reducerea aciunii vântului pe structuri datorit curgerii
aerului în jurul captului liber al acestora. Valorile din Figura 4.36 i din Tabelul 4.16 au la
baza rezultatele msurtorilor realizate în condiii de turbulen redus.

(2) Zvelteea efectiv, O se definete în funcie de poziia i dimensiunile structurii. Valorile

O sunt date în Tabelul 4.16, iar valorile \O sunt date în Figura 4.36 pentru diferii coeficieni
de obstrucie, M.
(3) Coeficientul de obstrucie, M (vezi Figura 4.37) este dat de relaia:
A
M (4.28)
Ac

unde:
A este suma proieciilor ariilor elementelor;

Ac este aria total a structurii, Ac = " . b.

78
 117

Tabelul 4.16 Valori pentru zvelteea efectiv, O pentru cilindri, seciuni poligonale, seciuni
rectangulare, elemente structurale cu seciuni cu muchii ascuite i structuri cu zbrele [3]

Nr. Poziia structurii, Zvelteea efectiv, O

vânt perpendicular pe planul paginii
Pentru seciuni poligonale, seciuni
rectangulare, elemente structurale cu
seciuni având muchii ascuite i
structuri cu zbrele:
pentru " t 50m, se alege cea mai
1 mic valoare dintre:
O=1,4 · "/b sau O=70
pentru " <15m, se alege cea mai
mic valoare dintre:
O=2 · "/b sau O=70

Pentru cilindrii circulari:

pentru " t 50m, se alege cea mai
mic valoare dintre:
2
O=0,7 · "/b sau O=70
pentru " <15m, se alege cea mai
mic valoare dintre:
O= "/b sau O=70

3 Pentru valori intermediare ale lui "

se poate folosi interpolarea liniar

pentru " t 50m, se alege cea mai

mare valoare dintre:
O=0.7 · "/b sau O=70
pentru " <15m, se alege cea mai
4 mare valoare dintre:
O= "/b sau O=70

Pentru valori intermediare ale lui "

se poate folosi interpolarea liniar

79
118

Figura 4.36 Factorul efectului de capt, \O în funcie de coeficientul de obstrucie, M

i de zvelteea, O [3]

Figura 4.37 Arii folosite pentru definirea coeficientului de obstrucie, M [3]

80
 119

5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE R

SPUNS DINAMIC

5.1 Turbulen a vântului

(1) Lungimea scrii integrale a turbulenei, L(z) reprezint dimensiunea medie a vârtejurilor
vântului produse de turbulena aerului pe direcia vântului. Pentru înlimi z mai mici de 200
m, lungimea scrii integrale a turbulenei se poate determina cu relaia:
­ § z ·D
° Lt ˜ ¨¨ ¸¸ , pentru z min d z d z max 200 m
° © zt ¹
L z  ® (5.1)
°
° L z min , pentru z  z min
¯

unde înlimea de referin zt = 200 m, lungimea de referin a scrii Lt = 300 m i

 = 0,67 + 0,05 ln(z0). Lungimea de rugozitate, z0 i înlimea minim, zmin sunt date în
Tabelul 2.1.
(2) Turbulena pe direcia vântului, caracterizat de distribuia puterii rafalelor vântului în
funcie de frecvena acestora, este exprimat prin densitatea spectral de putere a rafalelor
vântului turbulent, Sv(z,n). Forma unilateral (definit doar pentru frecvene pozitive) i
normalizat (de arie unitar) a densitii spectrale de putere SL(z, n) este:
n ˜ S v ( z , n) 6,8 ˜ f L ( z , n)
S L ( z , n) (5.2)
V 2
v (1  10,2 ˜ f L ( z , n)) 5 / 3

unde
Sv(z,n) este densitatea spectral de putere unilateral (definit doar pentru
frecvene pozitive) a rafalelor vântului pe direcia acestora;
n este frecvena rafalelor vântului;
V v2 este dispersia fluctuaiilor vitezei instantanee a vântului fa de viteza
medie;
n ˜ L( z )
f L ( z , n) este frecvena adimensional calculat în funcie de frecvena,
vm ( z )
n, de viteza medie a vântului la cota z, vm(z) (vezi relaia 2.3) i de
lungimea scrii integrale a turbulenei, L(z) definit la (5.1). Funcia
densitii spectrale de putere unilaterale i normalizate este ilustrat în
Figura 5.1.

81
120

0.25 S L (fL)

0.20

0.15

0.10

0.05

fL
0.00
1.0E-02 1.0E-01 1.0E+00 1.0E+01 1.0E+02
Figura 5.1 Densitatea spectral de putere normalizat i unilateral a rafalelor pe direcia
vântului, SL(fL)

5.2 Procedura detaliat de determinare a coeficientului de rspuns dinamic

(1) Coeficientul de rspuns dinamic, cd este prezentat în subcapitolul 3.4.2.2 i se determin

cu relaia (3.8):

1  2 ˜ k p ˜ I v z s  ˜ B 2  R 2
cd
1  7 ˜ I v z s 

(2) Factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), B2, ce ia în considerare corelaia efectiv a

valorilor de vârf ale presiunilor pe suprafaa expus a cldirii/structurii, se determin cu
relaia:
1
B2 0 , 63
(5.3)
§bh·
1  0,9 ˜ ¨¨ ¸¸
© Lz s  ¹
unde:
b, h sunt ltimea i înlimea structurii, vezi Figura 3.2;
L(zs) este lungimea scrii integrale a turbulenei dat de relaia (5.1) la înlimea de
referin, zs definit în Figura 3.2.

82
 121

(3) Factorul de vârf pentru determinarea rspunsului extrem maxim al structurii, kp, definit ca
raportul dintre valoarea extrem maxim a componentei fluctuante a rspunsului structural i
abaterea sa standard, se obine cu relaia:
J
kp 2 ˜ ln Q ˜ T   t3 (5.4)
2 ˜ ln Q ˜ T 

unde:
 este frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent;
T este durata de mediere a vitezei de referin a vântului, T = 600 s (aceeai ca pentru
viteza medie a vântului);
 = 0,5772, este constanta lui Euler.
(4) Frecvena medie  a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent se obine cu
relaia:

R2
Q n1, x ˜ t 0,08 Hz (5.5)
B2  R2
unde n1,x este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii pe direcia vântului
turbulent. Valoarea limit de 0,08 Hz din relaia (5.5) corespunde unui factor de vârf kp=3,0
în relaia (5.4).
(5) Factorul de rspuns rezonant, R2, ce ia în considerare coninutul de frecvene al
turbulenei vântului în cvasi-rezonan cu frecvena proprie fundamental de vibraie a
structurii, se determin cu relaia:

2
R2 ˜ S L ( z s , n1,x ) ˜ Rh (K h ) ˜ Rb (K b ) (5.6)
2 ˜G
unde:
 este decrementul logaritmic al amortizrii dat în Anexa C, la C.5;
SL este densitatea spectral de putere unilateral i normalizat dat de relaia
(5.2), evaluat la înlimea zs pentru frecvena n1,x;
Rh, Rb sunt funciile de admitan aerodinamic date de relaiile (5.7) i (5.8).
(6) Funciile de admitan aerodinamic Rh i Rb, pentru vectorul propriu fundamental, se
determin cu relaiile:

­1 pentru K h 0
°1
Rh K h  
®  1 1  e  2˜K h  (5.7)
pentru K h ! 0
°̄K h 2 ˜ K h2

83
122

­1 pentru K b 0
°
Rb K b  ® 1

1
°̄K b 2 ˜ K b2

1  e  2˜Kb  pentru K b ! 0
(5.8)

Valorile K h i K b sunt determinate astfel:

4,6 ˜ h ˜ n1, x
Kh (5.9)
v m z s 

4,6 ˜ b ˜ n1, x
Kb (5.10)
v m z s 

5.3 Procedura simplificat de determinare a valorilor coeficientului de rspuns dinamic

pentru cldiri

(1) Folosind procedura detaliat de calcul al coeficientului de rspuns dinamic (descris la

pct. 5.2) s-au obinut valori acoperitoare ale acestui coeficient pentru cldiri cu forma de
paralelipiped dreptunghic i cu o distribuie regulat a maselor i rigiditilor. Valorile se
bazeaz pe estimarea aproximativ a valorilor frecvenei fundmentale proprii de vibraie i a
decrementului logaritmic al amortizrii structurale folosind relaiile simplificate din Anexa C.
(2) Valorile coeficientului de rspuns dinamic sunt date în Tabelul 5.1 pentru cldiri de beton
armat i în Tabelul 5.2 pentru cldiri cu structura metalic. Valorile sunt valabile pentru
cldiri cu dimensiunea în plan orizontal msurat perpendicular pe direcia vântului, b  50 m
i cu înlimea, h  30 m (vezi Figura 3.2 a).
(3) Pentru toate celelalte cazuri de cldiri la care nu se poate aplica procedura simplificat
prin valori date în Tabelele 5.1 i 5.2, coeficientul de rspuns dinamic se va determina
conform metodei detaliate prezentate la 5.2.

Tabel 5.1 Valori ale coeficientului de rspuns dinamic, cd pentru cldiri cu structura de beton armat
(s = 0,10)

z0 , m b, 10 20 30 40 50
h, m
10 0,95 0,92 0,90 0,89 0,88
0,003 20 0,95 0,93 0,91 0,90 0,88
30 0,96 0,93 0,91 0,90 0,89
10 0,94 0,91 0,89 0,87 0,86
0,01 20 0,94 0,91 0,90 0,88 0,87
30 0,95 0,92 0,90 0,89 0,88

84
 123

10 0,92 0,88 0,85 0,85 0,85

0,05 20 0,92 0,89 0,87 0,85 0,85
30 0,93 0,90 0,88 0,86 0,85
10 0,87 0,85 0,85 0,85 0,85
0,30 20 0,88 0,85 0,85 0,85 0,85
30 0,89 0,86 0,85 0,85 0,85
10 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85
1,00 20 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85
30 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85

Tabel 5.2 Valori ale coeficientului de rspuns dinamic, cd pentru cldiri cu structura metalic
(s = 0,05)

z0 , m b, 10 20 30 40 50
h, m
10 1,00 0,95 0,93 0,91 0,90
0,003 20 1,03 0,98 0,95 0,93 0,92
30 1,06 1,01 0,98 0,95 0,94
10 0,98 0,94 0,91 0,89 0,88
0,01 20 1,02 0,97 0,94 0,92 0,90
30 1,05 1,00 0,96 0,94 0,92
10 0,96 0,91 0,88 0,86 0,85
0,05 20 1,00 0,94 0,91 0,89 0,87
30 1,03 0,97 0,94 0,92 0,90
10 0,90 0,86 0,85 0,85 0,85
0,30 20 0,95 0,89 0,86 0,85 0,85
30 0,98 0,92 0,89 0,87 0,85
10 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85
1,00 20 0,89 0,85 0,85 0,85 0,85
30 0,92 0,87 0,85 0,85 0,85

85
124

5.4 Deplasri i accelera ii corespunztoare strii limit de serviciu a construc iei

(1) Pentru cldiri înalte sau flexibile (înlimea h  30 m sau frecvena proprie de vibraie n1
 1 Hz), pentru verificarea la starea limit de serviciu se utilizeaz valorile maxime ale
deplasrii i acceleraiei cldirii pe direcia vântului, prima evaluat la înlimea z = zs i cea
de a doua la înlimea z = h. Deplasarea maxim a structurii pe direcia vântului la cota zs se
determin folosind fora global pe direcia vântului Fw definit în subcapitolul 3.3.
(2) Abaterea standard, a,x a acceleraiei caracteristice a structurii pe direcia vântului la cota z
se obine cu relaia:
c f ˜ U ˜ b ˜ I v  z s  ˜ vm2 z s 
V a,x ˜ R ˜ K x ˜ )1, x  z  (5.11)
m1, x

unde:
cf este coeficientul aerodinamic de for, vezi Capitolul 4;
- pentru cldiri se poate considera simplificat
­ h h
° 0,9  0,4 ˜ d , pentru 0,25 d  1,0
d
°° h h
cf ® 1,25  0,05 ˜ , pentru 1,0 d d 5,0
° d d
°vezi subcapitolele 4.6, 4.8 sau 4.9.2 pentru h ! 5,0
°¯ d

 este densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3;

b este limea structurii, definit în Figura 3.2;
d este lungimea structurii, definit în Figura 3.2;
h este înlimea structurii, definit în Figura 3.2;
Iv(zs) este intensitatea turbulenei la înlimea z = zs deasupra terenului; vezi pct. 2.4
(2) i Figura 3.2;
vm(zs) este viteza medie a vântului pentru z = zs pentru o vitez de referin a vântului
cu IMR = 10 ani (pentru determinarea valorii vitezei vântului cu IMR = 10 ani,
vezi Anexa A); (vezi, de asemenea, pct. 2.3 (2) i 5.5 (2));
zs este înlimea de referin; vezi Figura 3.2;
R este rdcina ptrat a factorului rspunsului rezonant, vezi pct. 5.2 (5);
Kx este coeficientul adimensional dat de relaia (5.12);
m1,x este masa echivalent pentru modul fundamental de vibraie în direcia vântului,
vezi pct. C.4 (1);
n1,x este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului;

86
 125

1,x (z) este ordonata vectorului propriu fundamental de vibraie pe direcia vântului la
cota z.
(3) Coeficientul adimensional Kx se determin cu relaia general:
h

³ v z  ˜ ) z dz
2
m 1, x
0
Kx h
(5.12)
v z s  ˜ ³ )
2
m
2
1, x z dz
0

unde h este înlimea structurii (vezi Figura 4.1).

NOT. Dac 1,x(z)= (z/h)] (vezi Anexa C) i co(z) = 1 (teren plat, vezi pct. 2.3 (5)),
relaia (5.12) poate fi aproximat prin relaia:

­° ª §z · º ½°
2 ˜ ]  1 ˜ ®]  1 ˜ «ln¨¨ s ¸¸  0,5»  1¾
°̄ ¬ © z0 ¹ ¼ °¿
Kx (5.13)
§ ·
]  12 ˜ ln¨¨ z s ¸¸
© z0 ¹
unde
z0 este lungimea de rugozitate (vezi Tabel 2.1);
] este exponentul formei modale aproximative pe direcia vântului (vezi Anexa C).
(4) Acceleraiile caracteristice de vârf ale construciilor, amax,x sunt obinute prin înmulirea
abaterii standard date la pct. 5.3 (2) cu factorul de vârf dat la pct.5.2 (3) calculat cu frecvena
Q = n1,x:
§ J ·
a max, x ¨ 2 ˜ ln n ˜ T   ¸ ˜V (5.14)
¨ 2 ˜ ln n1, x ˜ T  ¸¹
1, x a,x
©

5.5 Criterii de confort

(1) Efectele vântului pe cldiri nu trebuie s produc disconfort ocupanilor acestora.

Reaciile de disconfort ale ocupanilor depind de amplitudinea i frecvena cu care se produc
oscilaiile cldirii i de diveri ali factori fiziologici i psihologici, asociai cu caracteristicile
fiecrei persoane.
(2) Pentru a asigura o utilizare adecvat a cldirii, se va verifica îndeplinirea condiiei:
a max, x d a lim (5.15)

unde

87
126

amax,x este valoarea de vârf a acceleraiei pe direcia vântului la ultimul etaj al cldirii
(z=h), evaluat cu rel. (5.14), pentru o vitez de referin a vântului cu IMR =
10 ani (pentru determinarea valorii vitezei vântului cu IMR = 10 ani, vezi
Anexa A);
alim este acceleraia limit superioar de confort calculat cu relaia:

­ a0
° n 0,56 pentru n 1, x  1 Hz
° 1 , x
a lim ® a0 pentru 1 Hz d n 1, x d 2 Hz (5.16)
°0,5 ˜ a ˜ n pentru n 1, x t 2 Hz
° 0 1, x

¯
unde:
a0 = 6 cm/s2 pentru cldiri de birouri;
a0 = 4 cm/s2 pentru cldiri de locuit;
n1,x este frecvena proprie a cldirii corespunztoare primului mod de vibraie de
încovoiere în direcia vântului.

88
 127

6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTIC

GENERATE DE VÂRTEJURI

6.1 Generalit i

(1) Pentru construcii zvelte (couri de fum, turnuri, construcii cu cabluri s.a.) este necesar s
se ia în considerare efectul dinamic produs de desprinderea alternant a vârtejurilor vântului.
Fenomenul de desprindere a vârtejurilor produce o aciune fluctuant perpendicular pe
direcia vântului, a crei frecven depinde de viteza medie a vântului, precum i de forma i
de dimensiunile seciunii în plan a construciei. În cazul în care frecvena de desprindere a
vârtejurilor este apropiat de o frecven proprie de vibraie a construciei se realizeaz
condiiile de cvasi-rezonan ce produc amplificri ale amplitudinii oscilaiilor construciei,
cu atât mai mari cu cât amortizarea i masa structurii sau a elementului sunt mai mici.
Condiia de rezonan este îndeplinit atunci când viteza vântului este teoretic egal cu viteza
critic a vântului ce provoac desprinderea vârtejurilor (definit la 6.3.1).

6.2 Considerarea efectului desprinderii vârtejurilor

(1) Efectul desprinderii vârtejurilor va fi considerat dac este îndeplinit condiia

vcrit ,i d 1,25 ˜ vm (6.1)

unde:
vcrit,i este viteza critic a vântului pentru modul i de vibraie (vezi 6.3.1);
vm este viteza medie a vântului în seciunea în care se produce desprinderea
vârtejurilor.

6.3 Parametrii de baz pentru desprinderea vârtejurilor

6.3.1 Viteza critic a vântului, vcrit,i

(1) Viteza critic a vântului pentru modul i de vibraie este definit ca viteza vântului pentru
care frecvena de desprindere a vârtejurilor este egal cu o frecven proprie de vibraie a
structurii pe direcia transversal vântului i este dat de relaia:

89
128

b ˜ ni , y
vcrit ,i (6.2)
St

unde
b este limea seciunii transversale în care se produce desprinderea rezonant a
vârtejurilor; pentru cilindri circulari limea de referin este diametrul exterior;
ni,y este frecvena proprie a modului i de vibraie pe direcia transversal vântului;
St este numrul lui Strouhal, definit la 6.3.2.
(2) Viteza critic a vântului pentru modul i de vibraie de ovalizare a peretelui cilindrului este
definit ca viteza vântului pentru care dublul frecvenei de desprindere a vârtejurilor este
egal cu frecvena proprie a modului i de vibraie de ovalizare a peretelui cilindrului i este
dat de relaia:

b ˜ ni,o
v crit ,i (6.3)
2 ˜ St

unde
b este diametrul exterior al cilindrului;
St este numrul lui Strouhal, definit la 6.3.2;
ni,o este frecvena proprie a modului i de vibraie de ovalizare a peretelui cilindrului.

6.3.2 Numrul lui Strouhal, St

(1) Numrul lui Strouhal, St, este un parametru adimensional ce depinde de forma seciunii,
de caracteristicile turbulenei, de numrul lui Reynolds calculat pentru vcrit,i, i de rugozitatea
suprafeei. În cazul seciunilor cu muchii/coluri ascuite, numrul lui Strouhal poate fi
evaluat simplificat în funcie doar de forma seciunii.
Tabelul 6.1 i Figura 6.1 (pentru seciuni dreptunghiulare) indic valori medii orientative ale
numrului lui Strouhal, St.

90
 129

Tabelul 6.1 Numrul lui Strouhal, St pentru diferite forme ale seciunii transversale [3]

Seciune transversal St

0,18

Pentru toate valorile numrului lui Reynolds, Re

din
Figura 6.1
0,5  d/b  10
d/b = 1 0,11
d/b = 1,5 0,10

d/b = 2 0,14

Interpolare liniar
d/b = 1 0,13

d/b = 2 0,08

Interpolare liniar
d/b = 1 0,16

d/b = 2 0,12

Interpolare liniar
d/b = 1,3 0,11

d/b = 2,0 0,07

Interpolare liniar
NOT. Nu sunt admise extrapolri ale numrului lui Strouhal în funcie
de raportul d/b.

91
130

Figura 6.1 Numrul lui Strouhal St pentru seciuni transversale dreptunghiulare cu coluri ascuite
[3]

6.3.3 Numrul lui Scruton, Sc

(1) Numrul lui Scruton, Sc este un parametru adimensional ce depinde de masa echivalent,
de fraciunea din amortizarea critic i de dimensiunea de referin a seciunii. Sensibilitatea
la vibraii depinde de amortizarea structurii i de raportul între masa structurii i masa aerului.
Numrul lui Scruton, Sc, este dat de relaia:
2 ˜ mie ˜ G s
Sc (6.4)
U ˜ b2

unde:
mie este masa echivalent pe unitatea de lungime pentru modul i de vibraie în direcie
transversal, asa cum este definit la C.4 (1);
s este decrementul logaritmic al amortizrii structurale;

 este densitatea aerului, a carei valoare este 1,25 kg/m3;

b este dimensiunea seciunii transversale, evaluat în seciunea în care se produce
fenomenul critic de desprindere a vârtejurilor rezonante.

6.3.4 Numrul lui Reynolds, Re

(1) Aciunea de desprindere a vârtejurilor de pe un cilindru circular depinde de numrul lui
Reynolds, Re corespunztor vitezei critice a vântului vcrit,i. Numrul lui Reynolds
corespunztor vitezei critice a vântului este dat de relaia:

92
 131

b ˜ v crit,i
Rev crit,i  (6.5)
Q
unde
b este diametrul exterior al cilindrului circular;

 este vâscozitatea cinematic a aerului ( | 15.10-6 m2/s);

vcrit,i este viteza critic a vântului (vezi 6.3.1).

6.4 Ac iunea produs de desprinderea vârtejurilor

(1) Efectul vibraiilor produse de desprinderea vârtejurilor se va evalua folosind fora de

inerie pe unitate de lungime, Fw(s) care acioneaz perpendicular pe direcia vântului la cota
s a structurii (msurat de la baza acesteia) i este dat de relaia:

Fw s  ms  ˜ 2 ˜ S ˜ ni , y  ˜ ) i , y s  ˜ y F ,max
2
(6.6)

unde
m(s) este masa structurii pe unitatea de lungime [kg/m];
ni,y este frecvena proprie de vibraie a structurii într-un plan perpendicular pe
direcia vântului;
i,y (s) este forma proprie de vibraie a structurii într-un plan perpendicular pe direcia
vântului, normalizat la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maxim;
yF,max este deplasarea maxim a structurii la cota s (la care i,y (s) = 1), vezi 6.5.

6.5 Calculul amplitudinii deplasrii produse pe direc ie transversal vântului

(1) Deplasarea maxim produs pe direcie transversal vântului, yF,max se calculeaz cu

relaia:
y F ,max 1 1
˜ ˜ K ˜ K w ˜ clat (6.7)
b St 2 Sc
unde:
St este numrul lui Strouhal, Tabelul 6.1;
Sc este numrul lui Scruton, relatia (6.4);
Kw este factorul lungimii de corelaie, Lj;

93
132

K este factorul formei modale de vibraie;

clat este coeficientul aerodinamic de for pe direcie transversala vântului;
b este dimensiunea seciunii transversale, evaluat în seciunea în care se produce
fenomenul critic de desprindere a vârtejurilor rezonante.

(2) Valorile clat,0 ale coeficientului aerodinamic de for pe direcie transversal vântului sunt
date în Figura 6.2 i în Tabelul 6.2, în functie de numarul Reynolds i pentru valori
vcrit,i vcrit,i
d 0,83 . Pentru alte valori ale raportului se recomand utilizarea valorilor din
vm , Lj vm , Lj
Tabelul 6.3.

Figura 6.2 Valori de baz ale coeficientului aerodinamic de for lateral, clat,0 în funcie de
numrul lui Reynolds, Re(vcrit,i) pentru cilindrii circulari [3]

94
 133

Tabelul 6.2 Valori de baz ale coeficientului aerodinamic de for lateral, clat,0 pentru diferite
seciuni transversale [3]

Seciune transversal clat,0

din
Figura 6.2

Pentru toate numerele lui Reynolds (Re)

0,5  d/b  10 1,1

d/b = 1 0,8
d/b = 1,5 1,2

d/b = 2 0,3

Interpolare liniar
d/b = 1 1,6

d/b = 2 2,3

Interpolare liniar
d/b = 1 1,4

d/b = 2 1,1

Interpolare liniar
d/b = 1,3 0,8

d/b = 2,0 1,0

Interpolare liniar
NOT. Nu este permis extrapolarea coeficienilor de for lateral în funcie
de raportul d/b.

95
134

Tabelul 6.3 Coeficientul aerodinamic de for lateral, clat în funcie de raportul vitezei critice a
vcrit,i
vântului, [3]
vm , Lj

Raportul vitezei critice a vântului clat

vcrit,i
d 0,83 clat = clat,0
vm , Lj

vcrit,i § ·
0,83 d d 1, 25 clat ¨ 3  2,4 ˜ vcrit,i ¸˜c
vm , Lj ¨ vm , Lj ¸ lat , 0
© ¹
vcrit,i
1, 25 d clat = 0
vm , Lj

unde:
clat,0 este valoarea de baz din Tabelul 6.2 i, pentru cilindrii circulari, din
Figura 6.2;
vcrit,i este viteza critic a vântului (vezi relaia (6.1));
vm, Lj este viteza medie a vântului (vezi 2.3 (2)) în centrul lungimii efective
de corelaie, aa cum este definit aceasta în Figura 6.3.

(3) Factorul lungimii de corelaie i factorul formei modale de vibraie sunt indicai, pentru
unele structuri simple, în Tabelul 6.5, în funcie de lungimea de corelaie, Lj indicat în
Tabelul 6.4.
(4) Lungimea de corelaie se poate considera ca fiind distana între nodurile formei modale
(vezi Tabelul 6.4 i Figura 6.3 pentru exemplificare).

Tabelul 6.4 Lungimea de corelaie, Lj în funcie de amplitudinea vibraiei, yF(sj) [3]

y F ( s j) / b Lj / b
< 0,1 6
y F s j 
Între 0,1 i 0,6 4,8  12 ˜
b
> 0,6 12

96
 135

modul 1 de vibraie modul 2 de vibraie

vm,L2
vm,L1
vm,L2
vm,L1
vm,L1

vm,L1

ventra

vm,L2

vm,L1

NOTA 1. Dac sunt indicate cel puin dou lungimi de corelaie, este acoperitor s se
foloseasc ambele în calcul i s se aleaga valoarea maxim a clat.
NOTA 2. n este numrul zonelor în care se produce simultan desprinderea vârtejurilor.
NOTA 3. m este numrul ventrelor formei modale proprii de vibraie i,y.

Figura 6.3 Exemple de aplicare a lungimii de corelaie, Lj (j = 1, 2, 3) [3]

97
136

Tabelul 6.5 Factorul lungimii de corelaie, Kw i factorul formei modale de vibraie, K

pentru unele structuri simple ( = " / b) [3]

Structura Kw K

Lj /b ª Lj /b 1 § Lj /b · º
2
3˜ ˜ «1   ˜¨ ¸ » 0,13
 «  3 ¨©  ¸¹ »
¬ ¼

ª  § Lj /b · º
cos « ˜ ¨ 1  ¸» 0,10
¨  ¸¹ ¼»
¬« 2 ©

Lj b 1 ª § L j b ·º
+ ˜ sin « ˜ ¨ 1- ¸» 0,11
  ¬« ©  ¹ ¼»

n
¦ ³ Mi,y ( s ) ds
i 1 Lj
n 0,10
¦ ³ Mi,y ( s ) ds
j 1 "j

6.6 Efectele vârtejurilor la cilindri verticali dispui în linie sau grupa i

(1) În cazul cilindrilor circulari dispui în linie sau grupai (cuplai sau necuplai) (Figura 6.4)
se pot produce vibraii excitate de desprinderea alternant a vârtejurilor vântului.

98
 137

Figure 6.4 Dispunerea cilindrilor în linie sau grupai [3]

(2) Amplitudinea oscilaiilor poate fi calculat cu relaia (6.7) cu modificrile aduse de

relaiile (6.8) i (6.9), respectiv:

- Pentru cilindri circulari dispui în linie i necuplai:

a
clat = 1,5 . clat (individual) pentru 1 d d 10
b
a
clat = clat (individual) pentru 10  d 15 (6.8)
b
a
interpolare liniar pentru 10 d d 15
b
unde clat (individual) = clat are valorile date în Tabelul 6.3 i numrul lui Strouhal este determinat
cu relaiile:
§a· a
St 0,1  0,085 ˜ log ¨ ¸ pentru 1 d d 9
© ¹
b b
a
St = 0,18 pentru ! 9
b

- Pentru cilindri cuplai:

clat = Kiv . clat (individual) pentru 1,0 d a/b d 3,0 (6.9)

unde Kiv este factorul de interferen pentru desprinderea vârtejurilor (indicat în Tabelul 6.6)
în funcie de numrul lui Strouhal i numrul lui Scruton.

99
138

Tabel 6.6 Date pentru estimarea rspunsului perpendicular pe direcia vântului pentru cilindri
cuplai dispui în linie sau grupai [3]

2 ˜ G s ¦ m i, y
Numrul lui Scruton, Sc
Cilindri cuplai U ˜ b2
a/b = 1 a/b  2

Kiv = 1,5 Kiv = 1,5

Kiv = 4,8 Kiv = 3,0

Kiv = 4,8 Kiv = 3,0

Interpolare liniar

Valori inverse ale numrului lui Strouhal pentru cilindri cuplai dispui
în linie sau grupai

100
 139

ANEXA A (normativ) ZONAREA AC IUNII VÂNTULUI ÎN ROMÂNIA

Analiza statistic efectuat pentru zonarea hazardului natural din vânt în România a avut ca
date de intrare valorile maxime anuale ale vitezei vântului la 10 m deasupra terenului,
msurate în peste 140 de staii meteorologice ale Administratiei Naionale de Meteorologie
pân în anul 2005. Rezultatele analizei statistice sunt valorile caracteristice (de referin) ale
vitezei vântului cu IMR = 50 ani, calculate în repartiia Gumbel pentru maxime.
Pentru determinarea valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului au fost prelucrate
valorile de referin ale vitezei vântului la amplasamentele staiilor meteorologice de la care
s-au obinut înregistrri.
Datele din harta de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului pentru
altitudini mai mici sau egale cu 1000 m (Figura 2.1) reprezint presiuni dinamice mediate pe
10 minute i având un interval mediu de recuren de 50 ani, în conformitate cu prevederile
SR EN 1991-1-4.
În tabelul A.1 sunt prezentate valorile de referin ale presiunii dinamice a vântului pentru
337 de localiti urbane din România, amplasate la altitudini mai mici sau egale cu 1000 m.
Valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului pentru un amplasament aflat la o
altitudine z mai mare ca 1000 m se poate determina cu relaia:
q b,z !1000m c z !1000m ˜ q b (A.1)

unde :
q b, z !1000m - este valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului pentru un
amplasament aflat la o altitudine z mai mare ca 1000 m;
qb - este valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului în
amplasament din harta de zonare prezentat în Figura 2.1;
cz>1000m - este factorul de altitudine ce se poate determina, aproximativ, cu
relaia:

§ z ·
c z !1000m 1  1,6 ˜ ¨  1¸ (A.2)
© 1000 ¹
Pentru amplasamente aflate la altitudini mai mari de 1000 m i în zonele cu o expunere
special la vânt (sud-vestul Banatului), se recomand obinerea de date primare de la ANM i
consultarea instituiilor de specialitate din domeniul construciilor pentru analiza acestor date.

Valoarea de referin a vitezei vântului cu un interval mediu de recuren de 50 ani pentru un

amplasament situat la o altitudine mai mic sau egal cu 1000m se determin pe baza valorii
de referin a presiunii dinamice a vântului corespunztoare amplasamentului (vezi harta de
zonare din Figura 2.1 i datele din Tabelul A.1) i se calculeaz cu relaia:

101
140

2 ˜ qb
vb 1,6 ˜ qb (A.3)
U
unde  este densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3, i qb este valoarea de referin a presiunii
dinamice a vântului msurat în Pa (1 kPa=1000 Pa).
Valorile caracteristice ale vitezelor vântului definite cu un interval mediu de recuren de 100
ani i 10 ani se pot calcula simplificat în funcie de valoarea caracteristic a vitezei vântului
pentru un interval mediu de recuren de 50 ani, cu urmtoarele relaii:
vb , IMR
# 1,10
100 ani
(A.4)
vb, IMR 50 ani

v b, IMR
# 0,75
10 ani
(A.5)
v b, IMR 50 ani

Valorile caracteristice ale presiunilor dinamice ale vântului definite cu interval mediu de
recuren de 100 ani i 10 ani se pot calcula simplificat în funcie de valoarea caracteristic a
presiunii dinamice a vântului cu un interval mediu de recuren de 50 ani, cu urmtoarele
relaii:
q b, IMR
# 1,15
100 ani
(A.6)
q b, IMR 50 ani

q b, IMR
# 0,65
10 ani
(A.7)
q b, IMR 50 ani

102
 141

Tabelul A.1 Valorile de referin ale presiunii dinamice a vântului pentru 337 de localiti urbane din
România
qb, kPa
Nr. Localitate Jude
(IMR=50 ani)
1 Abrud ALBA 0,4
2 Adamclisi CONSTANA 0,5
3 Adjud VRANCEA 0,6
4 Agnita SIBIU 0,4
5 Aiud ALBA 0,4
6 ALBA IULIA ALBA 0,4
7 Aled BIHOR 0,5
8 ALEXANDRIA TELEORMAN 0,7
9 Amara IALOMIA 0,6
10 Anina CARA-SEVERIN 0,7
11 Aninoasa HUNEDOARA 0,4
12 ARAD ARAD 0,5
13 Ardud SATU MARE 0,4
14 Avrmeni BOTOANI 0,7
15 Avrig SIBIU 0,6
16 Azuga PRAHOVA 0,6
17 Babadag TULCEA 0,6
18 BACU BACU 0,6
19 Baia de Aram MEHEDINI 0,4
20 Baia de Arie ALBA 0,4
21 BAIA MARE MARAMURE 0,6
22 Baia Sprie MARAMURE 0,6
23 Bal DOLJ 0,5
24 Banloc TIMI 0,7
25 Baraolt COVASNA 0,6
26 Basarabi CONSTANA 0,5
27 Bicoi PRAHOVA 0,4
28 Bbeni VÂLCEA 0,4
29 Bile Govora VÂLCEA 0,4
30 Bile Herculane CARA-SEVERIN 0,6
31 Bile Olneti VÂLCEA 0,4
32 Bile Tunad HARGHITA 0,6
33 Bileti DOLJ 0,4
34 Blan HARGHITA 0,6

103
142

qb, kPa
Nr. Localitate Jude
(IMR=50 ani)
35 Blceti VÂLCEA 0,5
36 Bneasa CONSTANA 0,6
37 Bârlad VASLUI 0,6
38 Bechet DOLJ 0,4
39 Beclean BISTRIA NSUD 0,4
40 Beiu BIHOR 0,5
41 Berbeti VÂLCEA 0,4
42 Bereti GALAI 0,6
43 Bicaz NEAM 0,4
44 BISTRIA BISTRIA NSUD 0,4
45 Blaj ALBA 0,6
46 Boca CARA-SEVERIN 0,7
47 Boldeti-Sceni PRAHOVA 0,4
48 Bolintin-Vale GIURGIU 0,5
49 Borod BIHOR 0,5
50 Borsec HARGHITA 0,4
51 Bora MARAMURE 0,4
52 BOTOANI BOTOANI 0,7
53 Brad HUNEDOARA 0,4
54 Bragadiru ILFOV 0,5
55 BRAOV BRAOV 0,6
56 BRILA BRILA 0,6
57 Breaza PRAHOVA 0,4
58 Brezoi VÂLCEA 0,4
59 Broteni SUCEAVA 0,4
60 Bucecea BOTOANI 0,7
61 BUCURETI BUCURETI 0,5
62 Budeti CLRAI 0,4
63 Buftea ILFOV 0,5
64 Buhui BACU 0,6
65 Bumbeti-Jiu GORJ 0,4
66 Buteni PRAHOVA 0,6
67 BUZU BUZU 0,7
68 Buzia TIMI 0,6
69 Cajvana SUCEAVA 0,6
70 Calafat DOLJ 0,4

104
 143

qb, kPa
Nr. Localitate Jude
(IMR=50 ani)
71 Caracal OLT 0,7
72 Caransebe CARA-SEVERIN 0,6
73 Carei SATU MARE 0,4
74 Cavnic MARAMURE 0,6
75 Clan HUNEDOARA 0,4
76 CLRAI CLRAI 0,6
77 Climneti VÂLCEA 0,4
78 Czneti IALOMIA 0,6
79 Câmpia Turzii CLUJ 0,4
80 Câmpeni ALBA 0,4
81 Câmpina PRAHOVA 0,4
82 Câmpulung ARGE 0,4
83 Câmpulung Moldovenesc SUCEAVA 0,6
84 Ceahlu NEAM 0,4
85 Cehu Silvaniei SLAJ 0,4
86 Cernavod CONSTANA 0,5
87 Chiineu-Cri ARAD 0,6
88 Chitila ILFOV 0,5
89 Ciacova TIMI 0,7
90 Cisndie SIBIU 0,6
91 CLUJ-NAPOCA CLUJ 0,5
92 Codlea BRAOV 0,6
93 Colibai ARGES 0,5
94 Comarnic PRAHOVA 0,4
95 Comneti BACU 0,6
96 CONSTANA CONSTANA 0,5
97 Copa Mic SIBIU 0,4
98 Corabia OLT 0,5
99 Corugea TULCEA 0,5
100 Costeti ARGE 0,5
101 Cotnari IAI 0,7
102 Covasna COVASNA 0,7
103 CRAIOVA DOLJ 0,5
104 Cristuru Secuiesc HARGHITA 0,4
105 Cugir ALBA 0,4
106 Curtea de Arge ARGE 0,4

105
144

qb, kPa
Nr. Localitate Jude
(IMR=50 ani)
107 Curtici ARAD 0,6
108 Darabani BOTOANI 0,7
109 Dbuleni DOLJ 0,5
110 Drmneti BACU 0,6
111 Dej CLUJ 0,4
112 Deta TIMI 0,7
113 DEVA HUNEDOARA 0,4
114 Dolhasca SUCEAVA 0,6
115 Dorohoi BOTOANI 0,7
116 Dragomireti MARAMURE 0,4
117 Drgani VÂLCEA 0,5
118 Drgneti-Olt OLT 0,7
119 DROBETA TURNU SEVERIN MEHEDINI 0,6
120 Dumbrveni SIBIU 0,4
121 Eforie Nord CONSTANA 0,5
122 Eforie Sud CONSTANA 0,5
123 Fgra BRAOV 0,4
124 Fget TIMI 0,4
125 Flticeni SUCEAVA 0,6
126 Furei BRILA 0,6
127 Feteti IALOMIA 0,6
128 Fieni DÂMBOVIA 0,4
129 Fierbini-Târg IALOMIA 0,4
130 Filiai DOLJ 0,4
131 Flmânzi BOTOANI 0,7
132 FOCANI VRANCEA 0,6
133 Fundulea CLRAI 0,4
134 Frasin SUCEAVA 0,6
135 GALAI GALAI 0,6
136 Geti DÂMBOVIA 0,5
137 Gtaia TIMI 0,7
138 Geoagiu HUNEDOARA 0,4
139 Gheorgheni HARGHITA 0,4
140 Gherla CLUJ 0,4
141 Ghimbav BRAOV 0,6
142 GIURGIU GIURGIU 0,5

106
 145

qb, kPa
Nr. Localitate Jude
(IMR=50 ani)
143 Grivia IALOMIA 0,6
144 Gurahon ARAD 0,4
145 Gura Humorului SUCEAVA 0,6
146 Haeg HUNEDOARA 0,4
147 Hârlu IAI 0,7
148 Hârova CONSTANA 0,6
149 Holod BIHOR 0,6
150 Horezu GORJ 0,4
151 Huedin CLUJ 0,5
152 Hunedoara HUNEDOARA 0,4
153 Hui VASLUI 0,7
154 Ianca BRILA 0,6
155 IAI IAI 0,7
156 Iernut MURE 0,4
157 Ineu ARAD 0,5
158 Isaccea TULCEA 0,6
159 Însurei BRILA 0,6
160 Întorsura Buzului COVASNA 0,6
161 Jimbolia TIMI 0,4
162 Jibou SLAJ 0,4
163 Jurilovca TULCEA 0,6
164 Lehliu Gar CLRAI 0,6
165 Lipova ARAD 0,4
166 Liteni SUCEAVA 0,6
167 Livada SATU MARE 0,6
168 Ludu MURE 0,4
169 Lugoj TIMI 0,4
170 Lupeni HUNEDOARA 0,4
171 Mangalia CONSTANA 0,5
172 Marghita BIHOR 0,5
173 Mcin TULCEA 0,6
174 Mgurele ILFOV 0,5
175 Mreti VRANCEA 0,6
176 Medgidia CONSTANA 0,5
177 Media SIBIU 0,4
178 MIERCUREA CIUC HARGHITA 0,6

107
146

qb, kPa
Nr. Localitate Jude
(IMR=50 ani)
179 Miercurea Nirajului MURE 0,4
180 Miercurea Sibiului SIBIU 0,6
181 Mihileti GIURGIU 0,5
182 Milisui SUCEAVA 0,6
183 Mizil PRAHOVA 0,6
184 Moineti BACU 0,6
185 Moldova Nou CARA-SEVERIN 0,7
186 Moneasa ARAD 0,4
187 Moreni DÂMBOVIA 0,4
188 Motru GORJ 0,4
189 Murgeni VASLUI 0,6
190 Ndlac ARAD 0,4
191 Nsud BISTRIA NSUD 0,4
192 Nvodari CONSTANA 0,5
193 Negreti VASLUI 0,7
194 Negreti Oa SATU MARE 0,6
195 Negru Vod CONSTANA 0,5
196 Nehoiu BUZU 0,6
197 Novaci GORJ 0,4
198 Nucet BIHOR 0,4
199 Ocna Mure ALBA 0,4
200 Ocna Sibiului SIBIU 0,6
201 Ocnele Mari VÂLCEA 0,4
202 Odobeti VRANCEA 0,6
203 Odorheiul Secuiesc HARGHITA 0,4
204 Oltenia CLRAI 0,4
205 Oneti BACU 0,6
206 ORADEA BIHOR 0,5
207 Oravia CARA-SEVERIN 0,7
208 Ortie HUNEDOARA 0,4
209 Orova MEHEDINI 0,6
210 Otopeni ILFOV 0,5
211 Oelu Rou CARA-SEVERIN 0,4
212 Ovidiu CONSTANA 0,5
213 Panciu VRANCEA 0,6
214 Pantelimon ILFOV 0,5

108
 147

qb, kPa
Nr. Localitate Jude
(IMR=50 ani)
215 Pacani IAI 0,7
216 Ptârlagele BUZU 0,6
217 Pâncota ARAD 0,5
218 Pecica ARAD 0,5
219 Petrila HUNEDOARA 0,4
220 Petroani HUNEDOARA 0,4
221 PIATRA NEAM NEAM 0,6
222 Piatra Olt DOLJ 0,7
223 PITETI ARGE 0,5
224 PLOIETI PRAHOVA 0,4
225 Plopeni PRAHOVA 0,6
226 Podu Iloaiei IAI 0,7
227 Pogoanele BUZU 0,7
228 Popeti Leordeni ILFOV 0,5
229 Potcoava OLT 0,5
230 Predeal BRAOV 0,6
231 Pucioasa DÂMBOVIA 0,4
232 Rcari DÂMBOVIA 0,5
233 Rdui SUCEAVA 0,6
234 Ruseni BOTOANI 0,7
235 Râmnicu Srat BUZU 0,6
236 RÂMNICU VÂLCEA VÂLCEA 0,4
237 Rânov BRAOV 0,6
238 Reca TIMI 0,4
239 Reghin MURE 0,4
240 REIA CARA-SEVERIN 0,7
241 Roman NEAM 0,7
242 Roiori de Vede TELEORMAN 0,7
243 Rovinari GORJ 0,4
244 Roznov NEAM 0,6
245 Rupea BRAOV 0,4
246 Salcea SUCEAVA 0,6
247 Salonta BIHOR 0,6
248 Sântana ARAD 0,6
249 SATU MARE SATU MARE 0,4
250 Scele BRAOV 0,6

109
148

qb, kPa
Nr. Localitate Jude
(IMR=50 ani)
251 Scuieni BIHOR 0,5
252 Slite SIBIU 0,6
253 Slitea de Sus MARAMURE 0,4
254 Srmau MURE 0,4
255 Svârin ARAD 0,4
256 Sveni BOTOANI 0,7
257 Sângeorz Bi BISTRIA NSUD 0,4
258 Sângeorgiu de Pdure MURE 0,4
259 Sânnicolau Mare TIMI 0,4
260 Scorniceti OLT 0,5
261 Sebe ALBA 0,4
262 Sebi ARAD 0,4
263 Seini MARAMURE 0,6
264 Segarcea DOLJ 0,5
265 SFÂNTU GHEORGHE COVASNA 0,6
266 Sf. Gheorghe TULCEA 0,6
267 SIBIU SIBIU 0,6
268 Sighetul Marmaiei MARAMURE 0,6
269 Sighioara MURE 0,4
270 Simeria HUNEDOARA 0,4
271 Sinaia PRAHOVA 0,4
272 Siret SUCEAVA 0,6
273 SLATINA OLT 0,5
274 Slnic Moldova BACU 0,7
275 Slnic Prahova PRAHOVA 0,6
276 SLOBOZIA IALOMIA 0,6
277 Solca SUCEAVA 0,6
278 Sovata MURE 0,4
279 Stei BIHOR 0,5
280 Strehaia MEHEDINI 0,4
281 SUCEAVA SUCEAVA 0,6
282 Sulina TULCEA 0,6
283 imleul Silvaniei SLAJ 0,4
284 omcua Mare MARAMURE 0,4
285 tefneti ARGE 0,5
286 tefneti BOTOANI 0,7

110
 149

qb, kPa
Nr. Localitate Jude
(IMR=50 ani)
287 Tlmaciu SIBIU 0,6
288 Tsnad SATU MARE 0,4
289 Tuii Magheru MARAMURE 0,6
290 TÂRGOVITE DÂMBOVIA 0,4
291 Târgu Bujor GALAI 0,6
292 Târgu Crbuneti GORJ 0,4
293 Târgu Frumos IAI 0,7
294 TÂRGU JIU GORJ 0,4
295 Târgu Lpu MARAMURE 0,4
296 TÂRGU MURE MURE 0,4
297 Târgu Ocna BACU 0,6
298 Târgu Neam NEAM 0,6
299 Târgu Secuiesc COVASNA 0,7
300 Târnveni MURE 0,4
301 Techirghiol CONSTANA 0,5
302 Tecuci GALAI 0,6
303 Teiu ALBA 0,4
304 Tismana GORJ 0,4
305 Titu DÂMBOVIA 0,5
306 TIMIOARA TIMI 0,6
307 Toplia HARGHITA 0,4
308 Topoloveni ARGE 0,5
309 Turceni GORJ 0,4
310 Turnu Mgurele TELEORMAN 0,5
311 TULCEA TULCEA 0,6
312 Turda CLUJ 0,4
313 Tunad HARGHITA 0,6
314 ndrei IALOMIA 0,6
315 icleni GORJ 0,4
316 Ulmeni MARAMURE 0,4
317 Ungheni MURE 0,4
318 Uricani GORJ 0,4
319 Urlai PRAHOVA 0,6
320 Urziceni IALOMIA 0,6
321 Valea lui Mihai BIHOR 0,4
322 VASLUI VASLUI 0,7

111
150

qb, kPa
Nr. Localitate Jude
(IMR=50 ani)
323 Vacu BIHOR 0,4
324 Vatra Dornei SUCEAVA 0,4
325 Vlenii de Munte PRAHOVA 0,6
326 Vânju Mare MEHEDINI 0,6
327 Vicovu de Sus SUCEAVA 0,6
328 Victoria BRAOV 0,4
329 Videle TELEORMAN 0,5
330 Vieu de Sus MARAMURE 0,4
331 Vlhia HARGHITA 0,4
332 Voluntari ILFOV 0,5
333 Vulcani HUNEDOARA 0,4
334 ZALU SLAJ 0,4
335 Zrneti BRAOV 0,4
336 Zimnicea TELEORMAN 0,7
337 Zlatna ALBA 0,4

112
 151

ANEXA B (normativ) EFECTELE TERENULUI

B.1 Tranzi ia între categoriile de rugozitate 0, I, II, III i IV

(1) Determinarea valorilor vitezei vântului pentru proiectare trebuie s ia în considerare

tranziia între categoriile de teren corespunztoare diferitelor rugoziti (vezi Tabelul 2.1) .
(2) Dac amplasamentul cldirii sau structurii este situat în apropierea unei zone în care are
loc schimbarea de rugozitate a terenului la o distan mai mic de:
- 2 km fa de terenul de categoria 0
- 1 km fa de terenul de categoriile I, II i III,
atunci se va folosi categoria de teren mai putin rugoas situat în vecintatea
amplasamentului.
(3) Dac nu sunt îndeplinite condiiile de la (2) sau dac zonele de schimbare de rugozitate
reprezint mai putin de 10% din suprafaa considerat aplicând distanele de la punctul (2),
atunci categoria de rugozitate a terenului este cea din amplasamentul construciei.

B.2 Calculul numeric al factorului orografic

(1) Pentru dealurile i falezele izolate, vitezele vântului se modific în funcie de panta,  a
H
versantului perpendicular pe direcia vântului ( ) , unde înlimea H i lungimea Lu sunt
Lu
definite în Figura B.1).

vm  z  - viteza medie la înlimea z deasupra terenului

vm,plat  z  - viteza medie la înlimea z deasupra terenului plat
vm  z  vm  z 
co - factorul orografic
vm,plat  z 
v m,plat z 

v m,plat z 

113
152 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 704 bis/15.X.2012

(2) Valorile coeficientului orografic se determin în funcie de viteza vântului la baza

versantului i se calculeaz cu relaia:
­1, pentru  d 0,05
°
c0 ®1  2 ˜ s ˜ , pentru 0,05   d 0,3 (B.1)
°1  0,6 ˜ s, pentru  ! 0,3
¯

unde:
s este factorul de locaie obinut din Figura B.2 sau Figura B.3;
 este panta versantului din amonte, H/Lu, în direcia vântului (vezi Figura B.2 i
Figura B.3).
(3) Cea mai mare cretere a vitezelor vântului are loc în apropierea vârfului pantei.
(4) Efectele orografice se vor lua în considerare în urmtoarele situaii:
a) pentru amplasamente situate pe panta din amonte a dealurilor, coamelor i falezelor,
acolo unde 0,05 <  d 0,3 i x d Lu/2;
b) pentru amplasamente situate pe panta din aval a dealurilor i coamelor, acolo unde
 < 0,3 i x < Ld / 2, sau acolo unde  t 0,3 i x < 1,6 H;
c) pentru amplasamente situate pe panta din aval a falezelor i pantelor abrupte, acolo
unde  < 0,3 i x < Le / 2, sau acolo unde  t 0,3 i x < 5 H;
în care (vezi Fig. B.2 i B.3):
Le este lungimea efectiv a versantului din amonte, data în Tabelul B.1;

Lu este lungimea real a versantului din amonte în direcia vântului;

Ld este lungimea real a versantului neexpus (aval) aciunii vântului;

H este înlimea efectiv a dealului, coamei, falezei etc.;

x este distana pe orizontal de la amplasament la vârful crestei;
z este distana pe vertical de la nivelul terenului la amplasamentul considerat.

Tabel B.1 Valori ale lungimii efective, Le [3]

Tipul pantei ( = H / Lu)

Panta moderat (0,05 <  d 0,3) Panta abrupt ( > 0,3)
Le = Lu Le = H / 0,3

114
 153

creast
panta din aval < 0,05
vânt amplasament

Figura B.2 Factorul s pentru faleze i pante abrupte [3]

creast

vânt amplasament

panta din aval < 0,05

Figura B.3 – Factorul s pentru dealuri i coame [3]

(4) În vi, dac nu se atept o cretere a vitezei, co(z) poate fi luat egal cu 1,0.

115
154

B.3 Cldiri i/sau structuri învecinate

(1) Dac o cldire/structur este de dou ori mai înalt decât înlimea medie, hmed a
cldirilor/structurilor învecinate, atunci valorile de vârf ale vitezei i presiunii dinamice a
vântului, vp i qp, pentru oricare structura învecinat se vor considera la înlimea zn
(considerând ze = zn) deasupra solului, determinat cu relaia:

­ 1
° 2 r, daca x d r
°
° 1 ª §¨ 2 ˜ h jmare · º
¸ ˜ x  r », daca r  x  2r
zn ® « r  ¨1  ¸ (B.2)
° 2 «¬ © r ¹ »¼
° hmic , daca x t 2r
°
¯

unde raza r este:

­ hmare , daca hmare d 2 ˜ d mare

r ® (B.3)
¯2 ˜ d mare , daca himare ! 2 ˜ d mare

Înlimea construciei învecinate cu regim mai mic de înlime hmic, raza r, distana x i
dimensiunile dmica i dmare sunt artate în Figura B.4. Sporirea vitezei i a presiunii dinamice a
vântului poate fi ignorat când hmic depete jumtate din înlimea hmare a cldirii înalte. În
acest caz zn=hmic.

dmare

dmare
dmic
dmic
hmare
z
hmed

hmic,1

Figura B.4 Influena cldirii înalte asupra a dou cldiri învecinate (1 i 2) [3]

116
 155

B.4 Înl imea de deplasare a planului de cot zero

(1) Pentru cldirile amplasate pe teren categoria IV, vecintatea cldirilor i alte obstacole fac
ca profilul vitezelor i al presiunilor vitezelor vântului s se modifice. Aceast modificare se
manifest ca i cum nivelul terenului (planul de cota zero) se ridic la o înlime, hdepl, numit
înlime de deplasare a planului de cot zero i care poate fi determinat cu relaia (B.4) (vezi
Figura B.5).:

­min>0,8 ˜ hmed , 0,6 ˜ h @, daca x d 2 ˜ hmed

°
hdepl ®min>1,2 ˜ hmed  0,2 ˜ x , 0,6 ˜ h@, daca 2 ˜ hmed  x  6 ˜ hmed (B.4)
° 0, daca x t 6 ˜ hmed
¯

Înlimea z din relaiile de calcul al valorilor medii ale vitezei (2.3) i presiunii dinamice a
vântului (2.7) este înlocuit cu o înlime efectiv, (z - hdepl). În acest caz profilul factorului
de expunere (vezi Figura 2.1) este deplasat în sus cu înlimea hdepl.

(2) În lipsa unor informaii mai exacte, pentru teren categoria IV, hmed = 15 m.

6hmed
2hmed

hmed hdepl
hdepl

Figura B.5 Înlimea obstacolului i distana din amonte [3]

117
156

ANEXA C (informativ) CARACTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR

C.1 Generalit i

(1) Metodele de calcul recomandate în aceasta anex au la baz ipoteza c structurile se

comport în domeniul liniar elastic.
(2) Proprietile dinamice ale structurilor se vor evalua pe baze teoretice i/sau experimentale
prin aplicarea metodelor din dinamica structurilor.
(3) Într-o prim aproximaie, proprietile dinamice ale structurilor (frecvenele proprii,
vectorii proprii, masele echivalente i decrementul logaritmic al amortizrii) pot fi evaluate
simplificat cu relaiile date în C.2 ... C.6.

C.2 Frecven a proprie fundamental

(1) Pentru structuri încastrate la baz sau de tip consol cu o mas ataat la captul liber se
poate folosi relaia (C.1) pentru calculul frecvenei proprii fundamentale, n1:
1 g
n1 ˜ (C.1)
2 ˜S x1

unde
g este acceleraia gravitaional, egal cu 9,81 m/s2;
x1 este deplasarea maxim produs de greutatea proprie aplicat pe direcia de vibraie,
în [m].
(2) Frecvena proprie fundamental n1 pentru cldiri multietajate expuse aciunii vântului
poate fi estimat cu relaia:
55
n1 [Hz] pentru cldiri de beton armat (C.2a)
h
si
40
n1 [Hz] pentru cldiri cu structura metalic (C.2b)
h
unde h este înlimea cldirii, în [m].
(3) Frecvena fundamental de încovoiere, n1 pentru couri poate fi estimat cu relaia:

H1 ˜ b Ws
n1 2
˜ [Hz] (C.3)
hef Wt

118
 157

cu
h2
hef h1  (C.4)
3
unde
b este diametrul coului la vârf, [m];
hef este înlimea efectiva a coului, [m] ; h1 i h2 sunt date în Figura C.1;

Ws este greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea coului;

Wt este greutatea total a coului;

1 este egal cu 1000 pentru couri metalice, i 700 pentru couri de beton armat i de
zidrie.

Nota. h3 = h1/3, vezi pct. C.4 (2).

Figura C.1 Parametri geometrici pentru couri [3]

(4) Frecvena proprie fundamental de ovalizare, n1,o a peretelui cilindrilor lungi (couri), fr
inele de rigidizare, poate fi calculat cu relaia:

t3 ˜ E
0,492 ˜
n1,o
 
P s ˜ 1 Q 2 ˜ b 4
(C.5)

unde
E este modulul lui Young, în [N/m2];
t este grosimea peretelui cilindrului, în [m];
Q este coeficientul lui Poisson;

Ps este masa pe unitatea de arie a peretelui cilindrului, în [kg/m2];

b este diametrul cilindrului, în [m].

119
158

Inelele de rigidizare mresc frecvena de ovalizare.

C.3 Vectorul propriu fundamental

(1) Pentru cldiri, turnuri i couri, modelate ca structuri în consol încastrate la baz,
vectorul propriu fundamental de încovoiere, 1(z) (vezi Figura C.2) poate fi aproximat cu o
relaie de forma:
]
§z·
) 1 z  ¨ ¸ (C.6)
©h¹
unde
 = 0,6 pentru structuri zvelte în cadre cu perei neportani;
 = 1,0 pentru cldiri cu nucleu central i stâlpi perimetrali sau cldiri cu stâlpi i
contravântuiri verticale;
 = 1,5 pentru cldiri cu nucleu central de beton armat;
 = 2,0 pentru couri i turnuri;
 = 2,5 pentru turnuri metalice cu zbrele.

(2) Vectorul propriu fundamental de încovoiere în plan vertical, 1(s) pentru structuri i
elemente structurale simplu rezemate i încastrate poate fi aproximat aa cum este indicat în
Tabelul C.1.

1.0 z/h

0.8

0.6

0.4
 = 2,5
 = 2,0
0.2  = 1,5
 = 1,0
) 1(z)
 = 0,6
0.0
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0

Figura C.2 Vectorul propriu fundamental de incovoiere pentru cldiri, turnuri i couri

120
 159

Tabelul C.1 Vectorul propriu fundamental de încovoiere în plan vertical pentru structuri i
elemente structurale simplu rezemate i încastrate [3]

Schema static Vectorul propriu 1(s)

§ s·
sin ¨ S ˜ ¸
© "¹

1 § s ·º
˜ «1  cos ¨ 2 ˜ S ˜ ¸ »
2 ¬ © " ¹¼

C.4 Masa echivalent

(1) Masa echivalent pe unitate de lungime, me pentru modul fundamental de vibraie este
dat de relaia:
l

³ ms  ˜ ) s ds
2
1
0
me l
(C.7)
³ ) s ds
2
1
0

unde
m este masa construciei pe unitatea de lungime;
" este înlimea sau deschiderea structurii sau a elementului structural.
(2) Pentru structuri în consol cu o distribuie variabil a masei, me poate fi aproximat prin
valoarea medie a lui m în treimea superioar a structurii, h3 (vezi Figura C.1).
(3) Pentru structuri rezemate la ambele capete, cu deschiderea ", cu o distribuie variabil a
masei, me poate fi aproximat prin valoarea medie a lui m pe o lungime de "/3 centrat fa de
punctul pe structur pentru care valoarea (s) este maxim (vezi Tabelul C.1).

C.5 Decrementul logaritmic al amortizrii

(1) Decrementul logaritmic al amortizrii,  pentru modul fundamental de vibraie este

estimat cu relaia:

G Gs  Ga  Gd (C.8)

121
160

unde
 s este decrementul logaritmic al amortizrii structurale;

 a este decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice pentru modul fundamental;

 d este decrementul logaritmic al amortizrii produse de dispozitive speciale (mase

acordate, amortizori cu lichid etc.), dac este cazul.
(2) În Tabelul C.2 sunt date valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizrii
structurale,  s.

(3) Decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice,  a pentru modul fundamental de

încovoiere produs de vibraiile în direcia vântului este estimat cu relaia:
c f ˜ U ˜ b ˜ vm  z s 
Ga (C.9)
2 ˜ n1 ˜ me

unde:
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru aciunea vântului pe direcie
longitudinal
 este densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3;
b este limea structurii;
vm(zs) este viteza medie a vântului pentru z = zs (vezi pct. 2.3 (2));
zs este înlimea de referin;
n1 este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului;
me este masa echivalent pe unitate de lungime a structurii, determinata cu relaia
(C.7).

Tabel C.2 Valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizrii structurale , s

pentru modul propriu fundamental de vibraie [3]

Decrementul
logaritmic al
Tip de structur
amortizrii
structurale, s
Cldiri cu structura de beton armat 0,10
Cldiri cu structura de oel 0,05
Structuri mixte beton + oel 0,08
Turnuri i couri de beton armat 0,03
Couri metalice sudate necptuite, fr izolaie termic exterioar 0,012
Couri metalice sudate necptuite, cu izolaie termic exterioar 0,020

122
 161

h/b < 18 0,020

Couri metalice cu un strat de cptueal i cu
20  h/b < 24 0,040
izolaie termic exterioar a
h/b  26 0,014
h/b < 18 0,020
Couri metalice cu mai multe straturi de
20  h/b < 24 0,040
cptueal i cu izolaie termic exterioar a
h/b  26 0,025
Couri metalice cu cptueal de crmid 0,070
Couri metalice cu cptueal torcretat 0,030
Couri cuplate necptuite 0,015
Couri metalice necptuite ancorate cu cabluri 0,04
Poduri metalice sudate 0,02
i turnuri metalice cu
cu buloane de înalt rezisten 0,03
zbrele
cu buloane obinuite 0,05
Poduri mixte 0,04
pretensionate nefisurate 0,04
Poduri de beton
fisurate 0,10
Poduri de lemn 0,06 - 0,12
Poduri din aliaje de aluminiu 0,02
Poduri din fibr de sticl i plastic (compozite) 0,04 - 0,08
cu cabluri paralele 0,006
Cabluri
cu toroane 0,020
a Pentru valori intermediare h/b este permis interpolarea liniar.

(5) În cazul în care structura este echipat cu dispozitive disipative speciale, se vor folosi
metode teoretice sau experimentale adecvate pentru determinarea valorii d.

C.6 Caracteristici dinamice ale structurilor de poduri

(1) Frecvena fundamental de încovoiere pe direcie vertical, n1,B a unui pod cu tablier cu
inima plin sau chesonat poate fi determinat, în mod aproximativ, cu relaia:

K2 E ˜ Ib
n1, B ˜ (C.10)
2 ˜S ˜ L2
m
unde
L este lungimea deschiderii principale, în [m];
E este modulul lui Young, în [N/m2] ;
Ib este momentul de inerie al ariei seciunii transversale, pentru încovoiere pe
direcie vertical, calculat la mijlocul deschiderii, în [m4];

123
162

m este masa pe unitate de lungime a seciunii transversale la mijlocul deschiderii

(evaluat pentru încrcri permanente), în [kg/m];
K este un factor adimensional ce depinde de deschideri, dupa cum urmeaz:
- Pentru poduri cu o singur deschidere:
K= dac este simpl rezemare; sau
K = 3,9 dac este încastrare la un capat i liber la celalalt capat; sau
K = 4,7 dac este încastrare la ambele capete;
- Pentru poduri cu dou deschideri continue:
K se obine din Figura C.3, folosind curba aplicabil podurilor cu dou
deschideri; L1 este lungimea deschiderii laterale i L  L1;
- Pentru poduri cu trei deschideri continue:
K se obine din Figura C.3, folosind curba aplicabil podurilor cu trei
deschideri; unde
L1 este lungimea celei mai mari deschideri laterale;
L2 este lungimea celeilalte deschideri laterale i L  L1  L2;

Aceasta se aplic i podurilor cu trei deschideri cu deschiderea central în

consol/suspendat.
Dac L1 > L, atunci K poate fi obinut din curba aplicabil podurilor cu dou deschideri,
neglijând deschiderea lateral cea mai scurt i considerând deschiderea lateral cea mai
lung ca deschidere principal a unui pod echivalent cu dou deschideri.
- Pentru poduri simetrice cu patru deschideri continue (poduri simetrice fa de reazemul
central), K poate fi obinut din curba aplicabil podurilor cu dou deschideri din
Figura C.3, considerând fiecare jumtate a podului ca un pod echivalent cu dou
deschideri.
- Pentru poduri nesimetrice cu patru deschideri continue sau pentru poduri cu mai mult de
patru deschideri continue, K poate fi obinut din curba aplicabil podurilor cu trei
deschideri din Figura C.3, considerând cea mai mare deschidere interioar ca deschidere
principal.
EIb
NOT. Dac valoarea în reazeme este mai mare decât dublul valorii la mijlocul
m
deschiderii, sau este mai mic decât 80% din valoarea de la mijlocul deschiderii, atunci
relaia (C.10) va fi folosit doar pentru obinerea unor valori foarte aproximative.
(2) Frecvena fundamental de torsiune a podurilor cu tablier cu inima plin este egal cu
frecvena fundamental de încovoiere calculat cu relaia (C.10), cu condiia ca valoarea
medie a momentului de inerie longitudinal la încovoiere pe unitate de lime s fie cel puin
egal cu de 100 de ori valoarea medie a momentului de inerie transversal la încovoiere pe
unitate de lungime.

124
 163

(3) Frecvena fundamental de torsiune a podurilor cu tablier chesonat poate fi determinat

aproximativ cu relaia:

n1,T n1, B ˜ P1 ˜ P2  P3  (C.11)

cu

m ˜ b2
P1 (C.12)
Ip

P2
¦r 2
j ˜Ij
(C.13)
b ˜Ip
2

L2 ˜ ¦ J j
P3 (C.14)
2 ˜ K ˜ b 2 ˜ I p ˜ 1  Q 

unde
n1,B este frecvena fundamental de încovoiere, în Hz;
b este limea total a podului;
m este masa pe unitate de lungime, definit la C.4;
Q este coeficientul lui Poisson pentru materialul tablierului;
rj este distana de la axa elementului de cheson j la axa podului;

Ij este momentul de inerie masic pe unitate de lungime a elementului de cheson j

pentru încovoiere în plan vertical la mijlocul deschiderii, cu considerarea unei
limi efective a tablierului;
Ip este momentul de inerie masic pe unitate de lungime a seciunii transversale la
mijlocul deschiderii. Acesta este dat de relaia:
md ˜ b 2
Ip
12

 ¦ I pj  m j ˜ r j2  (C.15)

unde
md este masa pe unitate de lungime doar a tablierului (fr chesoane), la mijlocul
deschiderii;
Ipj este momentul de inerie masic al elementului de cheson j la mijlocul deschiderii;

mj este masa pe unitate de lungime a elementului de cheson j la mijlocul deschiderii,

fr a considera partea asociat de tablier;
Jj este constanta de torsiune a elementului de cheson j la mijlocul deschiderii; aceasta
este dat de relaia:

125
164

4 ˜ A j2
Jj (C.16)
ds
³ t

unde
Aj este aria golului delimitat de cheson la mijlocul deschiderii;

ds
³ t
este integrala pe perimetrul chesonului a raportului lungime/grosime pentru

fiecare latur a chesonului la mijlocul deschiderii.

NOT. Aplicarea relaiei (C.16) la poduri cu mai multe chesoane al cror raport de form în
plan (= deschidere / lime) este mai mare ca 6 produce o scdere neglijabil a preciziei de
evaluare a constantei de torsiune.
(4) Vectorul propriu fundamental de încovoiere în plan vertical, 1(s) pentru poduri poate fi
estimat aa cum este indicat în Tabelul C.1.
(5) Valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizrii structurale, S pentru
poduri sunt date n Tabelul C.2.
(6) Decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice, a pentru modul fundamental de
încovoiere produs de vibraiile în direcia vântului este estimat cu relaia (C.9).
(7) În cazul în care structura podului este echipat cu dispozitive disipative speciale, se vor
folosi metode teoretice sau experimentale adecvate pentru determinarea valorii d.

126
 165

Poduri cu trei deschideri

Poduri cu dou deschideri

Figura C.3 Factorul K folosit în calculul frecvenei fundamentale de încovoiere [3]

127
166

ANEXA D (normativ) AC IUNEA VÂNTULUI ASUPRA PODURILOR

D.1 Elemente generale

(1) Prevederile acestei anexe se pot aplica doar podurilor cu înlime constant i cu seciuni
transversale ca în Figura D.1, alctuite dintr-un tablier cu una sau mai multe deschideri.

deschis sau închis

Zbrele sau
plac Zbrele sau
plac

Figura D.1 Exemple de seciuni transversale ale tablierelor uzuale [3]

128
 167

(2) Forele exercitate de vânt pe tabliere sunt detaliate în D.2 i D.3. Forele exercitate de vânt
pe pile sunt tratate în D.4. Forele exercitate separat de aciunea vântului pe diferite pri ale
podului trebuie s fie considerate simultan dac efectul lor este mai defavorabil.
(3) Aciunea vântului pe poduri produce fore în direciile x, y i z aa cum este indicat în
Figura D.2, unde:
direcia x este direcia paralel cu limea tablierului, perpendicular pe deschidere
direcia y este direcia în lungul deschiderii
direcia z este direcia perpendicular pe tablier.
Forele produse în direciile x i y sunt datorate aciunii vântului pe diferite direcii i, în mod
normal, ele nu sunt simultane. Forele produse în direcia z pot fi rezultatul aciunii vântului
pe mai multe direcii; dac ele sunt defavorabile i semnificative, trebuie luate în considerare
concomitent cu forele produse în oricare alt direcie.
NOT. Urmtoarele notaii sunt utilizate pentru poduri (a se vedea figura D.2):
L lungimea în direcia y
b limea în direcia x
d înlimea în direcia z
Pentru unele prevederi din aceast anex, valorile atribuite lui L, b i d sunt definite cu mai
mult acuratee. Atunci când se face referire la Capitolele 3 i 5, este necesar readaptarea
notaiilor aplicabile lui b i lui d.

Direcia
vântului

Figura D.2 Direciile aciunii vântului pe poduri [3]

(4) Atunci când traficul auto este considerat a fi simultan cu vântul (vezi A2.2.1 i A2.2.2 în
Anexa A2 din SR EN 1990:2004/A1:2006) valoarea de combinaie \Fwk a aciunii vântului
asupra podului i asupra autovehiculelor trebuie sa fie limitat la o valoare Fw* determinat
prin înlocuirea valorii vb cu valoarea vb*. Valoarea este vb*= 23 m/s.

129
168

(5) Atunci când traficul feroviar este considerat a fi simultan cu vântul (vezi A2.2.1 i A2.2.4
în Anexa A2 din SR EN 1990:2004/A1:2006) valoarea de combinaie \ Fwk a aciunii
vântului asupra podului i asupra trenurilor trebuie sa fie limitat la o valoare Fw** determinat
prin înlocuirea vb cu valoarea vb**. Valoarea este vb**= 25 m/s.

D.2 Alegerea procedeului de calcul al rspunsului la ac iunea vântului

(1) Se va evalua necesitatea utilizarii unei metode de calcul al rspunsului dinamic în cazul
podurilor. Metoda de calcul dinamic nu este în general necesar pentru tablierele podurilor
rutiere i feroviare normale cu deschidere mai mic de 40m. Pentru aceast clasificare, poduri
normale pot fi considerate podurile din oel, beton, aluminiu sau lemn, inclusiv podurile
compozite (mixte), i a cror form uzual a seciunii transversale este descris în Figura D.1.
(2) Dac nu este necesar o metod de calcul a rspunsului dinamic, valoarea coeficientului
de rspuns dinamic, cd poate fi luat egala cu 1.

D.3 Coeficien i aerodinamici de for 

(1) Atunci când este necesar, se vor determina coeficienii aerodinamici de for pentru
parapetele i suporii de semnalizare de pe poduri. În acest caz se recomand folosirea
prevederilor de la 4.4.

D.3.1 Coeficienii aerodinamici de for pe direcia x (metoda general)

(1) Coeficienii aerodinamici de for pentru aciunea vântului pe tblierele podurilor în
direcia x se determin cu relaia:
cf,x = cfx,0 (D.1)

unde:
cfx,0 este coeficientul aerodinamic de for în cazul în care nu exist curgere liber a
aerului la capete (vezi 4.13).
(2) Pentru podurile normale (definite la D.2.1), cfx,0 poate fi luat egal cu 1,3. Alternativ, cfx,0
poate fi luat conform Figurii D.3 în care sunt artate câteva cazuri uzuale pentru stabilirea
valorilor Aref,x i dtot.
(3) Atunci când unghiul de înclinare al aciunii vântului depete 10°, coeficientul
aerodinamic de for poate fi obinut prin studii speciale. Acest unghi de inclinare poate fi
datorat declivitatii terenului în direcia de aciune a vântului.

130
 169

(4) În cazul în care dou tabliere, în general asemanatoare, sunt situate la acelai nivel i
separate transversal printr-un spatiu ce nu depaete 1 m, fora pe structura expus aciunii
vântului poate fi calculat ca pentru o structur individual. În alte cazuri trebuie s se acorde
o atenie special interaciunii vânt-structur.

Tipuri de poduri

Grinzi cu zabrele
separate
Faza de construcie, parapete cu suprafa
deschis (mai mult de 50% ) i bariere de
securitate cu suprafaa deschis
Parapete, bariere anti-zgomot, bariere de
siguran i pentru trafic cu suprafaa plin

Figura D.3 Coeficient aerodinamic de for pentru poduri, cfx,0 [3]

(5) Acolo unde faa expus aciunii vântului este înclinat (vezi Figura D.4), coeficientul
aerodinamic de for cfx,0 poate fi redus cu 0,5% pentru fiecare grad de înclinare, D1 de la
direcia vertical, dar reducerea este limitat la maximum 30%. Aceast reducere nu se aplic
valorii Fw, definit la D.3.2.

131
170

Figura D.4 Tablierul unui pod ce prezint o faa înclinat expus aciunii vântului [3]

(6) Atunci când tablierul podului este înclinat pe direcie transversal, cfx,0 poate crete cu 3%
pentru fiecare grad de înclinare, dar nu mai mult de 25%.
(7) Ariile de referin, Aref,x pentru combinaiile de încrcri fr încrcarea din trafic vor fi
definite dup cum urmeaz:
a) pentru tabliere cu grinzi cu inima plin, Aref,x este suma (vezi Figura D.5 i Tabelul
D.1):
1) ariilor suprafeelor expuse ale grinzii principale
2) ariilor suprafeelor acelor pri ale grinzilor principale situate sub nivelul
primei grinzi
3) ariilor suprafeelor corniei, trotuarului sau cii ferate pe prism de piatr spart
situate deasupra nivelului grinzii principale
4) ariilor expuse ale dispozitivelor de securitate cu suprafaa plin sau a
barierelor anti-zgomot, acolo unde este relevant, situate deasupra nivelului
suprafeei descrise la 3) sau, în absena unor astfel de echipamente, 0,3m
pentru fiecare parapet sau barier cu suprafaa deschis.
b) pentru tabliere cu grinzi cu zbrele, Aref,x este suma:
1) ariilor frontale ale unei cornie, trotuar sau linie de cale ferat pe prism de
piatr spart
2) ariilor acelor suprafee pline ale grinzilor principale cu zbrele, în elevaie
situate deasupra sau dedesubtul suprafeelor descrise la 1).
3) ariilor frontale ale dispozitivelor de securitate cu suprafaa plin, acolo unde
este relevant, situate deasupra suprafeei descrise la 1) sau, în absena unor
astfel de dispozitive, 0,3m pentru fiecare parapet sau barier cu suprafaa
deschis.
Totui, aria total de referin nu va depi aria obinut prin considerarea unei
grinzi cu inima plin plane echivalente având aceeai înlime total, incluzând
toate prile ce se proiecteaz.

132
 171

c) pentru tabliere compuse din mai multe grinzi în timpul execuiei, înainte de amplasarea
plcii cii de rulare, Aref,x este suprafata expus a dou grinzi principale.
Parapet, barier anti-
zgomot sau
barier de securitate
Parapet cu cu suprafaa plin
suprafaa Bariera de securitate
deschis cu suprafaa deschis

Figura D.5 Înlimea ce trebuie utilizat pentru determinarea [3]Aref,x [3]

Tabel D.1 – Înlimea dtot ce trebuie utilizat pentru determinarea Aref,x [3]

Dispozitive de protecie pe osea pe o parte pe dou pri

Parapet sau barier de securitate cu suprafaa
d + 0,3 m d + 0,6 m
deschis
Parapet sau barier de securitate cu suprafaa d + d1 d + 2 d1
plin
Parapet i barier de securitate cu suprafaa
d + 0,6 m d + 1,2 m
deschis

(8) Ariile de referin, Aref,x pentru combinaiile de încrcri cu încrcarea din trafic trebuie
considerate aa cum se prezint la (4), cu urmtoarele modificri. În locul suprafeelor
descrise mai sus în paragrafele (a) 3) i 4) i (b) 3), urmtoarele trebuie luate în considerare
atunci când sunt mai mari:
a) pentru poduri rutiere, aria suprafeei obinute considerând o înlime de 2 m deasupra
nivelului cii de rulare, pe lungimea cea mai defavorabil, independent de poziia încrcrilor
verticale din trafic;
b) pentru poduri de cale ferat, aria suprafeei obinute considerând o înlime de 4 m
deasupra nivelului superior al inelor, pe toat lungimea podului.
(9) Înlimea de referin, ze, poate fi considerat ca distana de la cel mai de jos nivel al
terenului pan la centrul de greutate al tablierului podului, fr luarea în considerare a
celorlalte pri (de exemplu parapete), ale suprafeelor de referin.
(10) Efectele presiunii vântului datorate vehiculelor în micare nu fac obiectul acestui cod.
Pentru efectele vântului produse de trecerea trenurilor a se vedea SR EN 1991-2.

133
172

D.3.2 Forele din vânt pe tablierele podurilor pe direcia x – Metoda simplificat

(1) Acolo unde nu este necesar s se utilizeze o metod de calcul dinamic al rspunsului,
fora produs de aciunea vântului pe direcia x poate fi obinut utilizând relaia:
1
Fw ˜ U ˜ vb2 ˜ C ˜ Aref,x (D.2)
2
unde:
vb este viteza de referin a vântului
C este factorul de încrcare pentru aciunea vântului. C = ce cf,x, unde ce este factorul de
expunere i cf,x este dat în D.3.1(1); valorile pentru C sunt prezentate în Tabelul D.2

Aref,x este aria de referin indicat în D.3.1

U este densitatea aerului

Tabelul D.2 — Valorile factorului de încrcare, C [3]

b/dtot ze  20 m ze = 50 m
d 0,5 6,7 8,3
t 4,0 3,6 4,5
Valorile din tabel sunt determinate pe baza urmtoarelor ipoteze:
- Teren categoria II;
- Coeficientul aerodinamic de fort cfx,0 în conformitate cu 4.3.1 (1) ;
- co = 1,0 ;
- kl = 1,0.
Pentru valori intermediare ale b/dtot, i ze se poate folosi interpolarea liniar.

D.3.3 Forele din vânt pe tablierele podurilor pe direcia z

(1) În cazul aciunii vântului asupra tablierelor podurilor pe direcia z, coeficienii
aerodinamici de for cf,z trebuie definii atât în sens ascendent, cât i descendent (coeficieni
de portan). Coeficienii cf,z nu trebuie folosii pentru analiza vibraiilor verticale ale
tablierelor podurilor.
(2) În absena testelor realizate în tunele aerodinamice (de vânt), valoarea recomandat cf,z
poate fi luat egal cu ± 0.9. Aceast valoare ia în considerare, în mod global, influena unei
eventuale pante transversale a tablierului, a unei declivitai a terenului i a fluctuaiilor
unghiului de inciden a vântului fa de tablier, datorate turbulenelor.
(3) Alternativ, cf,z poate fi evaluat cu ajutorul Figurii D.6. În aceast situaie:
- înlimea dtot poate fi limitat la înlimea tablierului, neinându-se cont de trafic ori de
echipamentele montate pe pod;

134
 173

- pentru un teren plat orizontal, unghiul D al vântului cu orizontal poate fi considerat egal cu
r5° datorit turbulenelor. Aceast recomandare este valabil i în cazul terenurilor denivelate
acolo unde tablierul podului se afl la o înlime de cel puin 30m deasupra terenului.

Eînclinarea tablierului fa de orizontal (supraînlare)

Dunghiul aciunii vântului cu orizontala

Figura D.6 Coeficientul aerodinamic de for, cf,z pentru poduri cu pant transversal [3]

(4) Forele din vânt pe tablierele podurilor pe direcia z pot avea efecte semnificative doar
dac sunt de acelai ordin de mrime cu forele verticale produse de aciunile permanente.
(5) Aria de referin Aref,z este egal cu (vezi Figura D.2):

Aref,z = b . L (D.3)

(6) Nu va fi considerat factorul efectului de capt (vezi Capitolul 4).

(7) Înlimea de referin este aceeai ca i pentru cf,x (vezi D.3.1(6)).
(8) Excentricitatea forei pe direcia x poate fi luat ca e = b/5.

D.3.4 Forele din vânt pe tablierele podurilor pe direcia y

(1) Dac este necesar, se vor lua în considerare forele longitudinale ale vântului pe direcia y.

135
174

Valorile pentru forele longitudinale ale vântului pe direcia y sunt:

- pentru podurile cu grinzi cu inim plin, 25% din forele din vânt de pe direcia x;
- pentru podurile cu grinzi cu zbrele, 50% din forele din vânt de pe direcia x.

D.4 Pilele podurilor

D.4.1 Direciile vântului i situaii de proiectare

(1) Pentru evaluarea aciunii vântului pe tablierele podului i pe pilele ce le susin trebuie
identificat cea mai defavorabil direcie a vântului pe întreaga structur pentru efectul
considerat.
(2) Se vor efectua calcule separate ale aciunii vântului în cazul situaiilor de proiectare
tranzitorii în timpul fazelor de construcie când nu este posibil transmiterea pe orizontal sau
redistribuirea aciunii vântului de la tablier. Dac în timpul unor astfel de faze pilele susin
pri de tablier sau de eafodaj în consol, trebuie luat în considerare o posibil asimetrie a
aciunii vântului pe astfel de elemente. Pentru valorile caracteristice din timpul situaiilor de
proiectare tranzitorii, a se vedea SR EN 1991-1-6, i pentru eafodaje, a se vedea 4.11.

D.4.2 Efectul vântului pe pilele podurilor

(1) Efectul vântului pe pilele podurilor trebuie evaluat utilizând formatul general definit în
cod. Pentru încrcrile globale se vor considera prevederile punctelor 4.6, 4.8 sau 4.9.2.
(2) Pentru tratarea cazurilor de încrcare nesimetrice, se recomand neluarea în considerare a
încrcrii de proiectare din aciunea vântului pe acele pri ale structurii pe care produce
efecte favorabile.