ANALIZĂ LINGVISTICĂ

- CONSTANŢA –
2019
 Graiul maramureșean este o ramură principală a adunării de graiuri din Ardeal folosit în regiunea
istorică Maramureș, care a influențat și graiurile din regiunile învecinate. Graiurile maramureșene
sunt graiurile din care este alcătuit subdialectul maramureșean, unul din cele 5 subdialecte de bază
ale dialectului dacoromân: muntean, moldovean, bănățean, crișean și maramureșean. Subdialectul
maramureșean se vorbește exclusiv în Maramureșul istoric, în satele de pe
văile Mara, Cosău, Iza și Vișeu.
Creieri, prin fomele pe care le cunoaşte, crer, creri, crei, clei, conturează două microarii, una
specifică vaii Izei, unde sunt înregistrate variantele crer(225), creri(231,232,233,235), crei(234) şi o
alta, specifică Marei şi Vişeului, clei(221,222,223,224,228,229,230,236,237,238,239, cu l pentru r.
Excepţii fac doar două localităţi de pe Iza, Oneeşti şi Bârsana, situate în zona centrală a Maramureşului,
care cunosc şi ele forma clei .(harta nr. 1).
Situaţia rezultată din dispunerea variantelor crer şi clei, precum şi a palatalizarii consoanei v poate fi
suspnută şi de „reflexul s al labiodentalei f considerat trasatură tipică a subdialectului maramureşean”.
Cuvântul fin (h.223), invocat mereu spre exemplificare, cunoaşte realizarea hin in pct. 227, Săpanţa, şi
sin pe valea Marei, pct. 221, 222, 223, 224, 225, 226, la care se adaugă pct. 229 şi 230 (Oneşti şi
Bârsana). din imediata apropiere, de pe Iza. În celelalte puncte de pe Iza, 231, 232, 234, 235, este
înregistrat cuvântul nepot. Pe valea Vişeului apare, în toate punctele anchetate, tot sin, situaţie identică
cu repartiţia lui crer şi clei. Afirmaţia informatorului din pct. 239, Petrova, „ca tinerii spun sin, iar
batranii fin " (Tratat, p. 327), vine în sprijinul ideii noastre că inovaţiile se răspândesc din zona cea mai
compactă, în cazul de faţă Mara, sau, poate, aici dinspre valea Vişeului, spre celelalte zone.
Pe baza celor consemnate putem trage concluzia că aria cea mai compactă şi cu cele mai substanţiale
particularităţi este valea Marei, cu reflexe in nord-vest spre Săpânţa şi înspre partea inferioară a râului
Iza, localitaţile Onceşti şi Bârsana, cu care contactul era mai lesnicios.
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române întâlnim următoarea explicaţie :
creier sm [At: CORESI, EV. 277/32 / V: cleeri smp, clei smp, cleieri smp, cleri smp, clii smp, ~eer,
~eere snp, ~eeri smp, ~ei smp, ~eiere snp, ~eire snp, ~eirismp, ~el, ~eri smp, criei smp, criel, crier,
crieri smp, criili smp, criiri smp, crili smp, greier, greieri smp / Pl: ~i / E: ml cerebrum] 1 Cea mai
importantă parte a sistemului nervos central la vertebrate, situată în cutia craniană Si: encefal. 2 Organ al
gândirii și conștiinței la om. 3 (Îs) ~ mic Parte a creierului (2) situată în regiunea posterioară și
inferioară Si: cerebel. 4 (Îs) ~ mare Parte a creierului (2) situată în regiunea anterioară și superioară,
formată din două emisfere. 5 (Pfm; îe) A-i zbura cuiva ~ii A-i trage un glonț în cap. 6 (Pop; îs) Pielița
~ului Meninge. 7-8 (Îe) ~ii munților Vârfurile (inaccesibile ale) munților. 9 (Îe) ~ii codrilor Cea mai
ascunsă parte a codrilor. 10 (Pex) Minte. 11 (Pex) Inteligență. 12 (Pex) Judecată. 13 (Pfm; îe) A-și
frământa ~ii A se gândi intens la ceva. 14-19 (Fig) Persoană care (inițiază și) conduce (o afacere) (o
mișcare sau) un complot. 20-23 (Fig) (Inițiator și) conducător (al unui proiect sau) al unei activități
colective. 24 (Pan) Parte groasă a butucului roții, în care se înțepenesc spițele Si: căpățănă
În concluzie subliniem următoarele aspect:
 Nucleu central şi cel mai compact al zonei îl formează valea Marei împreună cu localităţile
Onceşti şi Bârsana şi mai puţin celelalte, care sunt mai fărâmiţate
 Extinderea unor particularităţi peste limitele ariei din care fac parte se exprimă prin fluxul de
populaţie datorat căsătoriei, dar şi prin imitaţie, din dorinţa de a folosi o particularitate
cunoscută ca fiind specific Maramureşului
 Ţinând cont de faptele prezentate, înclinăm să credem că Maramureşul este mai de grabă un
“grai”, cu particularitaţi în toate compartimentele limbii, întocmai ca şi Oaşul , şi nu un
subdialect
Harta nr 1.
 BIBLIOGRAFIE

1. ALRM - Micul dicţionar lingvistic român, serie nouă, vol. I, Bucureşti, Ed. Academiei R.P.R,
1956
2. ALRR – Atlasul lingvistic român pe regiuni, Maramureş, Vol I-IV, Bucureşti, Ed. Academiei
R.S.R, 1969- 1997
3. DLR – Academia Română, Dicţionarul limbii române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1961
4. Frăţilă 1969 – Vasile Frăţilă, Recenzie la ALRR Maramureş, în AUI, Seria Stiinţe Filologice,
VII, 1969
5. www. Google.ro