Universitatea ”Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice

Master: APIE

Eseu

Combaterea fraudei și protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene

Masterand: Grigoraș Alberto

2016

Este necesara protejarea intereselor financiare ale UE deoarece este un element-cheie al agendei
politice pentru consolidarea și creșterea încrederii cetățenilor și asigurarea faptului lupta in potriva
fraudelor reprezinta o prioritate menita sa consolideze increderea comerciantilor din Uniune.
Tratatul de la Lisabona a consolidat în mod substanțial instrumentele de protejare a intereselor
financiare ale Uniunii, obligând atât Uniunea, cât și statele membre să combată toate formele de
activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, trebuie
urmărită și controlată activitatea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și sprijinită
atunci când este cazul, trebuie combătute fraudele și neregularitățile si, introduse măsuri de
prevenire a acestora și de urmărire în justiție și consolidată protejarea strictă a intereselor financiare
ale Uniunii, sprijinindu-se pe acțiunile procurorului european în acest domeniu.

Introducere

La nivelul Uniunii, se impune examinarea fraudelor și a neregulilor în procesul de execuție a bugetului

Uniunii, adoptarea unor măsuri menite să prevină și să asigure urmărirea în justiție a acestor cazuri,
precum și protejarea intereselor financiare ale Uniunii în general. În decembrie 1995, Parlamentul și-
a exercitat pentru prima dată dreptul conferit prin tratat de a crea o comisie de anchetă și de a
investiga acuzații de fraudă și de administrare defectuoasă sub regimul de tranzit comunitar.
Recomandările comisiei de anchetă s-au bucurat atunci de un sprijin considerabil.

Cheltuielile operaționale din cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), al Fondului
european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și al fondurilor structurale sunt, de asemenea,
controlate în primă instanță de către autoritățile din statele membreÎn ultimii ani, textele legislative
și recomandările în materie de fraudă și protejare a intereselor Uniunii au devenit mai numeroase,
ceea ce exprimă deopotrivă necesitatea de acțiuni eficace la nivelul Uniunii, în contextul unei situații
de urgență, și atenția acordată de către legislatorul european nedumeririlor și îngrijorărilor
cetățenilor cu privire la cheltuirea banilor publici. Comisia estimează că frauda fiscală, în toate
formele sale, se ridică la 1 000 de miliarde EUR în Uniunea Europeană, respectiv 2 000 EUR pe
cetățean Prin aceste texte se are în vedere mai ales îmbunătățirea funcționării OLAF și consolidarea
garanțiilor procedurale în cadrul investigațiilor, printr-o abordare treptată menită să însoțească
crearea unui Parchet European și reformarea Eurojust. o mai bună protecție a intereselor financiare
ale Uniunii, dar și asigurarea protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene prin dreptul penal
și anchete administrative, prin intermediul unei politici integrate de protejare a banilor publici și al
strategiei antifraudă a Comisiei . Patru alte comunicări importante au fost publicate în 2012 și 2013 în
ceea ce privește un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii
fiscal.

Masuri de combatere a fraudei luate de catre OLAF

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este responsabil cu desfășurarea de investigații în mod
independent de Comisie. Rolul său este de a proteja interesele financiare ale Uniunii, având
responsabilitatea de a combate fraudele comise în detrimentul fondurilor europene în toate
instituțiile și de a coordona organele responsabile din statele membre. În temeiul regulamentelor
privind investigațiile efectuate de OLAF, la 25 mai 1999, Parlamentul, Consiliul și Comisia au semnat
un acord interinstituțional privind investigațiile interne. Acordul stipulează faptul că fiecare instituție
trebuie să stabilească norme interne comune menite să asigure o bună desfășurare a investigațiilor
OLAF.

O parte dintre aceste norme, acum incluse în Statutul funcționarilor Uniunii Europene, obligă
personalul să coopereze cu OLAF și prevăd o anumită protecție a membrilor personalului care divulgă
informații cu privire la posibile cazuri de fraudă sau corupție. O reformă a OLAF a fost avută în vedere
încă din 2003.

După aproape zece ani de dezbateri și negocieri, diferitele părți care participă la trilog (Parlamentul,
Consiliul și Comisia) au ajuns la un compromis ce reprezintă un progres remarcabil și susceptibil de a
garanta eficacitatea, eficiența și răspunderea OLAF, conservându-i totodată independența în materie
de anchete.

In Romania fraudele vamale sunt in stransa legatura cu evaziunea

Infractionalitatea din domeniul evaziunii fiscale inregistreaza cea mai mare pondere in criminalitatea
economico-financiara, iar, fraudele vamale se afla intr-o stransa legatura cu evaziunea fiscala,
constituind in continuare o sursa principala de finantare a economiei subterane, afirma Politia.

Pe tot parcursul anului 2015 se desfasoara, sub directa coordonare a Directiei de Investigare a
Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, in toate judetele, actiuni concertate
pentru prevenirea si combaterea criminalitatii economico-financiare.
In primele cinci luni ale anului 2015 , structurile specializate ale Politiei Romane au constatat peste
5.900 de infractiuni de evaziune fiscala, inregistrandu-se o crestere de 28,69 la suta fata de perioada
similara a anului 2009. Peste 4.700 de persoane (cu 29,21 la suta mai multe fata de cinci luni 2009)
sunt suspectate de comiterea acestor infractiuni.

Politia Romana a solutionat, in perioada analizata, 1.324 de dosare penale prin propunere de
trimitere in judecata, pentru savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala, cu 69,25 la suta mai multe
ca in primele cinci luni 2009.

Frauda vamala a constituit si constituie o activitate extrem de profitabila pentru elementele

infractoare, atentia principala fiind indreptata spre obtinerea de capital negrevat de taxe si impozite,
subliniaza Politia. Activitatile desfasurate de catre structurile Politiei Romane in primele cinci luni ale
anului 2015, au dus la constatarea a 1467 de infractiuni in domeniul vamal, reprezentand un plus de
5,66 la suta fata de cinci luni 2013. De asemenea, au fost aplicate 295 de sanctiuni contraventionale,
in cuantum de peste 400.000 de lei, si s-au ridicat in vederea confiscarii bunuri in valoare de peste
300.000 de lei.

Astfel se desprind urmatoarele tendinte ale fenomenului infractional in domeniu: formarea unor
retele infractionale internationale, ca urmare a discrepantei de preturi dintre Romania pe de-o parte
si tarile UE si intre Romania si tarile limitrofe nemembre UE (in special traficul de tigari); accentuarea
exporturilor ilegale de tigari catre tarile din comunitatea europeana,