Praznicul Înălţării la cer a Domnului, numit în popor şi Ispas
cade totdeauna în Joia săptămânii a şaşea după Paşti, adică la 40 de zile
după Înviere, când Domnul s-a înălţat la cer. Este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, despre care amintesc Constituţiile Apostolice. Conform credinţei populare, Ispas este personajul mitic care a asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la Domnul. Din ziua de Paşti şi până în ziua de Ispas, oamenii salută spunând „Hristos a înviat!” şi li se răspunde cu „Adevărat c-a înviat!”, iar în ziua Înălţării Domnului se salută cu „Hristos s-a înălţat!” şi se răspunde cu „Adevărat că s-a înălţat!”. După ziua de Ispas se salută obişnuit.
Obs. Odata cu Înălţarea Domnului, sărbătorim şi Ziua Eroilor,
aducându-ne aminte cu această ocazie de toţi cei care şi-au dat viaţa pentru credinţă şi adevăr, pentru libertate şi dreptate.
1 Tradiţii şi obiceiuri la Înălţarea Domnului - Ispasul
Obiceiurile din această zi au semnificaţii speciale, chiar magice.
Credincioşii se încing cu foi de nuc la brâu, pentru că şi Hristos şi-a pus când s-a înălţat. Se crede că cine moare de Ispas ajunge în cer. Pentru că poporul nostru este fundamental un popor agrar, dar şi crescător de animale, este important ca fiecare credinţă sau superstiţie să fie strâns legată de activitatea sa. Astfel, la Ispas, vitele se bat cu leuştean, ca să se îngraşe. De asemenea, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar: "Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!". În ziua de Ispas, nu se dă foc şi sare din casă; foc, pentru că tot anul vei avea huit, iar sare, pentru că vacile nu vor avea smântână. Ce se seamănă după Ispas nu rodeşte. În ziua de Înalţarea Domnului, femeile care au în familie morţi împart azime calde, ceapă verde şi rachiu pentru sufletele morţilor, crezându- se că în acea zi se înalţă sufletele lor la cer şi să aibă merinde de drum. Femeile împart laptele dulce fiert cu păsat, iar cei care primesc trebuie să dea şi ei la rândul lor un buchet de mături de pe câmp. În această zi este şi Paştele Cailor: numai în această zi se satură şi caii o dată pe an şi dorm un ceas pentru că aşa au fost blestemaţi de Maica Domnului.