CUPRINS

Introducere............................................................................................................. 2
Scurt istoric............................................................................................................ 2
Euro – monedă oficială.......................................................................................... 3
Zona Euro .............................................................................................................. 4
Criterii de convergență .......................................................................................... 4
1.stabilitatea preţurilor ....................................................................................... 4
2.finanţele publice: ............................................................................................. 4
3.ratele dobânzii ................................................................................................. 5
4.stabilitatea cursului de schimb ........................................................................ 5
Avantajele aduse de moneda unică europeană ...................................................... 5
1.Stabilitatea schimburilor ................................................................................. 5
2.Eliminarea riscului valutar .............................................................................. 6
3.Eliminarea costurilor de convertibilitate. ........................................................ 6
4.Monedă internaţională. .................................................................................... 6
5.Reducerea ratei dobânzilor. ............................................................................. 6
6.Factor de stabilitate a preţurilor. ..................................................................... 6
7.Facilitatea de comparare a preţurilor. ............................................................. 6
Dezavantajele monedei euro ................................................................................. 7
1. Primul inconvenient al monedei unice ........................................................ 7
a)Simetric ........................................................................................................ 7
b)Asimetric sau specific .................................................................................. 7
2. Al doilea inconvenient ................................................................................. 8
3. Alte inconveniente ....................................................................................... 8
Concluzie ............................................................................................................... 8
Bibliografie .......................................................................................................... 10

1
 Moneda Euro
Introducere
Adoptarea monedei unice în România este un subiect dezbătut intens în
ultima perioadă în plan naţional. Factorii de decizie politică în cooperare cu
factorii din sfera economico-monetară încearcă îndeplinirea tuturor condiţiilor
necesare pentru a adera la Zona euro. În acest context, studierea pregătirii
economiei româneşti pentru intrarea în Uniunea Economică şi Monetară este de
o importanţă majoră, deoarece introducerea monedei unice va produce efecte
asupra întregului mediu economico-social naţional, iar consecinţele se vor
manifesta înainte, dar şi după încheierea procesului propriu-zis de trecere de la
leu la euro.

Scurt istoric
Mecanicmul de formare și evoluție a cursului valutelor convertibile,
constituie unul dintre cele mai complicate și, în același timp, sensibile
mecanisme din ansamblul relațiilor valutare internaționale. În cadrul acestui
mecanism se pot distinge doua laturi: una tehnică, care are în vedere modul
concret prin care se stabilește cursul valutar și o alta a influențelor materiale și
imateriale care determină nivelul și evoluția cursului valutar.1

Numele „euro” a fost adoptat oficial la data de 16 decembrie 1995, iar

moneda însăși a intrat pe piețele internaționale pe 1 ianuarie 1999, astfel,
înlocuind așa numita unitate monetară europeană (ECU-European Currency
Unit), iar apoi, la data de 1 ianuarie 2002, a fost introdusă în circulație, înlocuind
în cele din urmă monedele naționale din Zona euro. „EURO” apare în mod
obiectiv ca o necesitate, altfel spus, ca răspuns la sporirea schimburilor
comerciale intraeuropene.
La aceasta dată, euro a devenit moneda oficială a 11 state europene, și
anume: Franța, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania,
Portugalia, Austria, Irlanda și Finlanda, dar euro nu exista decat sub forma unei
monede virtuale.
În acel moment, monedele naționale ale țărilor participante au încetat să
existe legal, totuși ele au continuat să fie folosite în țările respective, până la

1
Ramona Toma, Euro, monedă unică: între național și internațional, Editura Continent, 2004, pag. 220
2
introducerea noilor bancnote și monede euro. Vechile monede și-au mai păstrat
valoarea legală până la data limită de 28 februarie 2002.2
Simbolul euro a fost inspirat de litera grecească epsilon, ca o reflectare a
faptului că Grecia este leagănul civilizației europene. „E“ este, desigur, și prima
literă din cuvântul „Europa“. Cele două linii orizontale paralele puternic marcate
intenționează să simbolizeze stabilitatea valutei.
Așadar, introducerea euro impune formarea condiției apartenenței
membrilor uniunii monetare la un spațiu monetar unic și îi obligă pe toți
cetățenii să recunoască moneda unică, ca simbol al dreptului de a obține în
schimbul său o parte din bunurile și serviciile oferite spre vânzare în interiorul
Uniunii. Această recunoaștere se dublează cu încrederea colectivă că sistemul
care o introduce are capacitatea de a o garanta și de a o individualiza în raport cu
alte monede. Moneda unică nominalizează spațiul ei de funcționare în concertul
monedelor contemporane, ea dă nume comunității și îi poartă în lume
identitatea.3

Euro – monedă oficială

În prezent, euro este moneda oficială a 19 din cele 28 de state membre ale
Uniunii Europene. Așadar, statele membre participante la euro sunt: Austria,
Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia și
Spania. Aceste țări sunt numite frecvent „Zona euro” sau „Euroland”.
Andorra, Monaco, San Marino și Vatican folosesc de asemenea moneda
euro, deși nu sunt în mod oficial membri euro, și nici membri ai UE. (Au folosit
înainte monede proprii care însă au fost înlocuite prin euro.) Dintre acestea,
Monaco, San Marino și Vatican și-au creat propriile monede, cu propriile
simboluri statale pe revers. Andorra folosește monede franceze și spaniole, de
vreme ce au folosit francul francez și peseta spaniolă drept monede ale sale.
Aceste țări folosesc moneda euro datorită unor înțelegeri cu statele membre UE
(Italia în cazul principatului San Marino și al orașului Vatican, precum și Franța
în cazul principatului Monaco), aprobate de către Consiliul Uniunii Europene.
Muntenegru și Kosovo, care au folosit drept monedă marca germană, au
adoptat de asemenea moneda euro, deși, spre deosebire de cele trei state de mai
sus, nu au intrat în nicio înțelegere legală explicită cu UE care să le permită
acest lucru4.

2
http://www./ECONOMIE-MONETARA-SI-FINANCIAR833.php, 28.01.2019
3
Silași G. Integrarea monetară europeană- între teorie și politică, Editura Orizonturi Universitare,
Timișoara 1998, pag. 6
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Euro 28.01.2019
3
Zona Euro
Zona Euro are o dimensiune politică pronunțată, fiind gândită de fondatori
ca inimă a procesului de integrare europeană. Ea aduce beneficii economice
legate de schimburile comerciale, costurile tranzacțiilor, eliminarea riscului
valutar și, ,,adăpostul” pe care euro îl aduce în raport cu șocurile puternice ce
vin de pe piețele financiare, din economia globală. Dar, totodată Zona Euro
prezintă și riscuri, care au fost subestimate nu de puțini, și care au ieșit eclatant
la lumină după erupția crizei financiare. De aceea, analiza aderării trebuie să le
examineze, pentru ca decizia politică să fie informată și responsabilă.5
România îndeplinește în prezent criteriile oficiale de intrare în zona euro.
În România, stabilitatea macro-economică a fost realizată cu mari eforturi după
anul 2010.

Criterii de convergență
Criteriile de convergență se referă la acele condiții esențiale prin a căror
îndeplinire un stat membru este pregătit să adopte moneda euro și totodată să
asigure că aderarea sa la zona euro nu va cauza riscuri economice pentru statul
membru respectiv sau pentru zona euro în ansamblu.6

Criteriile de convergență (cunoscute drept criteriile de la Maastricht)

permit statelor membre ale Uniunii Europene sa intre în a treia etapa a Uniunii
Economice și Monetare Europene (UME), etapa în care pot adopta moneda
euro.
Cele patru criterii principale se bazează pe Articolul 121(1) din Tratatul
Comunității Europene și se referă la:

1.stabilitatea preţurilor: rata medie a inflaţiei (calculată prin indicele

armonizat al preţurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească
cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetică a
ratelor inflaţiei) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte
stabilitatea preţurilor; în plus, această evoluţie trebuie sa se dovedească a fi
sustenabilă.

2.finanţele publice: poziţia financiară a guvernului trebuie să fie sustenabilă,

aceasta fiind atinsă prin menţinerea unei poziţii bugetare fără atingerea unui
deficit considerat excesiv. În particular:
(i) deficitul bugetar al statului (planificat sau efectiv) nu trebuie sa depăşească 3
la sută din PIB; dacă această valoare este depăşită, deficitul bugetar trebuie să

5
Albu, C., Euro-între dorinta si realitate, Tribuna Economica nr. 42, octombrie 2000, pag. 156
6
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
4
fie redus substanţial şi continuu, către o valoare apropiată de cea de referinţă sau
depăşirea valorii de referinţă trebuie sa fie excepţională şi temporară;
(ii) datoria publică nu trebuie să depăşească 60 la sută din PIB, iar dacă
înregistrează valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ şi să se
apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător.

3.ratele dobânzii: rata medie nominală a dobânzii pe termen lung pe ultimele

12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale pe cea
(respectiv, media aritmetică a ratelor dobânzii pe termen lung) a celor mai
performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor; rata
dobânzii poate fi măsurată pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza
altor valori mobiliare comparabile.

4.stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie să se menţină în

intervalul dintre marjele de fluctuaţie din cadrul mecanismului cursului de
schimb (ERM II), pe o perioadă de cel puţin doi ani, fără tensiuni severe, în
special fără a se proceda din proprie iniţiativă la devalorizarea monedei
naţionale faţă de euro. Noul mecanism al cursului de schimb (ERM II) a înlocuit
ERM în ianuarie 1999 şi are drept scop fixarea monedelor statelor membre care
nu fac parte din zona euro la euro prin stabilirea, de comun acord, a unui curs
central, fix dar ajustabil, faţă de euro şi a unei benzi standard de fluctuaţie de +/-
15%. O bandă mai îngustă de fluctuaţie poate fi stabilită, de comun acord, pe
măsură ce se înregistrează progrese în ceea ce priveşte convergenţa.

Avantajele aduse de moneda unică europeană

Apariţia euro pe plan internaţional este menită să servească la adâncirea

cooperării pe baza apropierii şi convergenţelor în politicile valutare ale
principalilor parteneri mondali. Utilizarea monedei unice euro la nivelul Uniunii
Europene are o serie de avantaje în plan economic şi financiar:

1.Stabilitatea schimburilor
Existenţa euro ca monedă unică europeană conduce la evitarea necesităţii
de schimb a banilor şi a cheltuielilor care însoţesc acest procedeu, cum ar fi:
comisionul bancar, costul cu plata angajaţilor în gestionarea valutei etc.
Aceste costuri sunt diferenţiate pe categorii de operaţiuni dar, oricum, ele
reprezintă un procent însemnat în cadrul societăţilor comerciale cu cifră mică de
afaceri. Cu o monedă unică comună nu vor mai exista fluctuaţii de schimb
riscând să blocheze comerţul intraeuropean cu toate că preţurile interne pot
evolua, după ritmurile diferite ale fiecărei ţări în aşa fel încât puterea de
cumpărare a euro să varieze de la o ţară la alta.

5
 Stabilitatea puterii de cumpărare este un avantaj important, deoarece
conduce în principiu la o creştere a comerţului internaţional, moneda unică
putând conduce la o integrare şi mai puternică a pieţelor şi la o încurajare a
comerţului.
2.Eliminarea riscului valutar
Moneda unică contribuie şi la eliminarea riscului valutar, atacurile
speculative care constrâng o ţară să ridice dobânziile pentru a-şi păstra moneda
naţională fiind eliminată. O dobândă ridicată are un cost deloc de neglijat
de economie: mai puţine investiţii, o rată a şomajului mai ridicată, iar creşterea
economică mai lentă. Doar firmele mari pot – printr-un management de trzorerie
sau prin operaţiuni pe termen – să se protejeze împotriva expunerii la riscul
valutar.
3.Eliminarea costurilor de convertibilitate.
Acest lucru se realizează prin eliminarea costurilor de comision şi de
tranzacţie pentru persoanele fizice şi juridice care întreprind acte şi fapte de
comerţ.
4.Monedă internaţională.
Euro va fi o monedă internaţională importantă, bazată pe existenţa zonei
euro, pe utilizarea acesteia ca monedă de facturare, de operare în euro pe piaţa
financiar bancară, pe stabilitatea şi credibilitatea euro. Implementarea euro ca
monedă unică consolidată prin convergenţa situaţiilor macro+economice şi în
contextul unei discipline economice şi financiare monitorizate Sistemul
European al Băncilor Centrale asigură omogenitatea disciplinară a ratelor
de schimb pe termen scurt, garantând lansarea euro şi la nivel internaţional.
5.Reducerea ratei dobânzilor.
Moneda unică permite o reducere a dobânzilor în Europa, precum şi a
mişcărilor de capital ce decurg de aici. Cu o monedă unică, devalorizarea va fi
practic imposibilă şi prima de risc va dispărea. O altă consecinţă va fi
aceea destimulare a plasamentelor în diferite categorii de titluri în euro, acestea
fiind privite la fel ca plasamentul în exterior.
6.Factor de stabilitate a preţurilor.
Moneda unică elimină costurile provocate de inflaţie, având rolul de
a consolida cursul valutar.
7.Facilitatea de comparare a preţurilor.
Firmele şi persoanele fizice pot mai uşor să compare preţurile în diferite
ţări europene, fără a mai calcula convertibilitatea.
Așadar, putem concluziona că, odată cu introducerea euro, a apărut o nouă
putere economică. Cu cei aproximativ 300 milioane de consumatori, zona euro a

6
devenit cea mai mare piaţă de desfacere din lume, înaintea Statelor Unite (270
de milioane de consumatori) şi Japoniei (127 de milioane de consumatori). Rolul
important al zonei euro rezultă şi din faptul că, în această zonă, puterea de
cumpărare este ridcată, ea fiind depăşită doar de Statele Unite.
De asemenea, 15% din valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor realizate la
nivel mondial provin din zona euro, Statele Unite contribuind cu 20%
la realizarea PIB-ului mondial, iar Japonia cu 7,7%.
În aceste condiţii, zona euro a devenit o a doua regiune economică a
lumii. Totodată, se preconizează că zona euro va deveni cel mai mare producător
mondial şi va deţine cea mai ridicată pondere în comerţul mondial.
Existenţa unei bănci centrale constituie un avantaj, întrucât, prin
independenţa de care dispune în raport cu factorul politic, îşi îndeplineşte
misiunea principală de menţinere a stabilităţii preţurilor.
Prin practicarea unei singure rate de schimb speculaţiile valutare posibile
sunt mai reduse comparativ cu situaţia monedelor naţionale. Astfel, se elimina
exportul efectelor negative ale politicilor economice dintr-o ţară în alta,
cu efecte nedorite asupra şomajului şi inflaţiei7.

Dezavantajele monedei euro

Existenţa monedei unice prezită şi dezavantaje antrenate de pierderea ratei
de schimb şi de absenţa federalismului bugetar.

1. Primul inconvenient al monedei unice

Primul dezavantaj al monedei unice se referă la faptul că argumentele
invocate sunt centrate pe ideea că statele membre nu-şi mai pot regla activitatea
economică şi nu mai pot corija efectele inflaţiei, prin practicarea cursului de
schimb.În literatura de specialitate s-au formulat opinii cu privire la modul de
manifestarea şocurilor produse de cerere sau ofertă, în absenţa ratei de schimb.
Sunt identificate două tipuri de şocuri:

a)Simetric, care se manifestă atunci când preţurile produselor şi factorilor

de producţie sunt afectate identic în toate ţările;
b)Asimetric sau specific, situaţie în care preţurile diferă între regiuni şi
economii.
În cazul şocurilor simetrice rata dobânzii reprezintă împreună cu cursul de
schimb, un instrument care permite realizarea ajustărilor, printre altele precum
politicile bugetare şi salariale. În situaţia şocurilor asimetrice, absorbirea se
poate realiza prin practicarea unor preţuri şi salarii flexibile, dacă zona

7
Moga, M. Integrare monetară europeană. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca (2008), pag. 230
7
monetară este optimală, sau prin utilizarea ratei deschimb dacă zona monetară
nu este optimă.

2. Al doilea inconvenient
Cel de-al doilea inconvenient constă în faptul că în cadrul Uniunii Europene
se practică politici bugetare diferite de la un stat la altul, ceea ce conduce la
inexistenţa unui buget de tip federal care să îndeplinească rolul de stabilizator
în conjuncturi nefavorabile. De exemplu, constituie un inconvenient, practicarea
unei politici monetare comune, centralizate, asociată cu politici bugetare
descentralizate, care antrenează costuri de coordonare şi supraveghere.

3. Alte inconveniente
Pe lângă cele două dezavantaje enumerate mai sus, se regasesc și următoarele
situații:

- dificultatea de a avea o paritate corectă, dar și inexistența posibilității de

a utiliza rata de schimb pentru a micșora efectele negative ale unor
posibile șocuri economice.
- situația în care un stat pierde controlul asupra propriei monede naționale
poate să existe riscul unui dezechilibru economic puternic, cu efecte pe
termen lung pentru toate sectoarele economice din respectivul stat.

Cu toate acestea, toate aceste efecte pot fi eliminate sau măcar atenuate dacă
sincronizarea se face treptat și planificat, astfel încât economia să fie una cât mai
apropiată de cea din statele din zona euro8.

Concluzie
Din cele prezentate mai sus, putem afirma că Uniunea Economică şi
Monetară este cel mai îndrăzneţ proiect al unei Europe unite. Ideea născută după
cel de-al doilea război mondial din dorinţa de a evita alte conflicte s-a bazat
iniţial pe conceptul de cooperare economică, pornindu-se de la premisa că atunci
când mai multe ţări au interese convergente în privinţa bunăstării, ele vor
conlucra pentru atingerea acestui obiectiv. Iniţial această colaborare s-a
desfăşurat în câteva domenii considerate strategice şi doar între câteva ţări
apropiate ca şi dezvoltare economică şi culturală. Odată cu trecerea timpului şi
8
https://jurnaluldeafaceri.ro/trecerea-la-euro-beneficii-si-dezavantaje/ 28.01.2019
8
cooptarea mai multor ţări, sistemul a devenit tot mai complex, iar resursele
necesare pentru echilibrarea acestuia au fost tot mai numeroase. O problemă
capitală a apărut din faptul că fiecare stat folosea politica monetară proprie
pentru atingerea scopurilor economice naţionale, iar aceste măsuri de politică
monetară erau de multe ori implementate fără a ţine seama de efectele negative
care le-ar putea genera asupra celorlalte ţări. S-a înţeles astfel că pentru
atingerea obiectivului final al unei cooperări economice mai strânse între ţări,
acestea sunt nevoite să renunţe la o parte a deciziilor de politică monetară
Politica monetară a Uniunii Europene. Pe perioada mai multor decenii sistemul
monetar european a cunoscut permanente schimbări şi adaptări la diferitele
şocuri apărute, de multe ori aranjamentele existente părând că nu vor rezista.

Adoptarea monedei euro de către România poate constitui o realizare

importantă a ţării noastre, ca urmare a unui proces susţinut care a debutat cu
mulţi ani în urmă. Îndeplinirea criteriilor de convergenţă reală reprezintă o
condiţie capitală pentru un parcurs pozitiv după introducerea monedei euro.

9
Bibliografie

Albu, C., Euro-între dorinta si realitate, Tribuna Economica nr. 42,

octombrie 2000
Chabot, C.N, Euro – moneda europeană, Editura Teora, București,
2000
Dan – Drosu Șaguna Drept Financiar și Fiscal, Editura Oscar Print,
București 1995
Moga, M. Integrare monetară europeană. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca (2008)
Ramona Toma, Euro, monedă unică: între național și internațional,
Editura Continent, 2004
Silași G. Integrarea monetară europeană- între teorie și politică,
Editura Orizonturi Universitare, Timișoara 1998
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
http://www./ECONOMIE-MONETARA-SI-FINANCIAR833.php
https://jurnaluldeafaceri.ro/trecerea-la-euro-beneficii-si-dezavantaje/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Euro

10