VIRGIL PATRASCU Sef lucriri, Seful Disciplinei Dermatologie Facultatea de medicina, UMF Craiova Medic primar dermatolog, doctor in medicin& BOLI DERMATOLOGICE ST BOLI SEXUAL-TRANSMISIBILE DIAGNOSTIC, TRATAMENT Editia a II-a Editura SITECH Craiova, 2006Cuvéint inainte Morbiditatea ridicata prin bolile de piele si descoperirile din ultimele decenii in domeniul Dermatologiei au facut ca aceasta specialitate sd ocupe un loc de prim plan in randul specialitajilor medicale. Pielea reprezinté fajada monumentald a corpului uman i, totodata, este element de seductie. Totusi, marea suprafaji a pielii si mai ales situatia sa externa de organ de legdturd fntre organism si mediul inconjurdtor, explicd frecvenja ridicaté a manifestarilor morbide cutanate. De altfel, aproximativ 15% din bolnavii care se prezinté la cabinetul medicului de familie au o afecfiune cutanata. In general, bolile dermatologice nu pun in joc prognosticul vital, dar au impact asupra stdrii psihologice a bolnavului. in raport cu gradul de percepere din partea acestuia, dar si a celor din jur, ele creeazd probleme relationale. Apdrute in prima parte @ viefii, anumite dermatoze cronice (ex. dermatita atopicd, psoriazisul etc.) pot avea serioase consecinfe asupra dezvoltdrii psiho-sociale ulterioare. Bolile dermatologice sunt de cele mai multe ori sursé de disconfort si neliniste pentru bolnav si, uneori, induc un sentiment de culpabilitate in relatia cu cei apropiati. Amintind ca imaginea corporala are influenfa neta asupra calitdfii viefii, nu vrem decdt s& relevaim complexitatea actului terapeutic dermatologic. Fiind accesibild privirii, orice suferinfa cutanata este observatd usor de specialist i, uneori, alarmeazét bolnavul si impresionaezi pe cei din jur. Rezultatele terapeutice sunt usor de judecat. Totusi, vindecarea acestor bolnavi cere daruire din partea personalului medical, pentru care aptitudinile profesionale dermatologice sunt deosebit de importante. Cel ce ingrijeste bolnavul cu afectiuni cutanate trebuie sd aiba rabdare, pasiune pentru ceea ce face, si manifeste infelegere fata de cel in suferinfa. Modelarea unei asemenea inclinafii se face in timp. Sper ca aceasta carte sd reprezinte 0 sursd de informare rapida pentru cel care, in practica medicald, este confruntat cu 0 anumita patologie cutanata. Bfortul pentru aparitia lucrarii de fajd ar fi fost impovardtor daca nu ar fi existat deosebité apreciere din partea colegilor care au consultat editia din 1999 a carfii ,,Boli dermatologice $i boli sexual — transmisibile; diagnostic, tratament”. Prin prezenta lucrare am dorit aducerea la zi a celor mai frecvente boli dermatologice, care, de altfel, au faicut obiectul edifiei precedente. AutorulCUPRINS Cuvant inainte 1. Embriologia organului cutanat 2. Structura si funcfiile piel 2.1, Anatomia macroscopica a pielii 2.2. Structura microscopica a pielii 2.2.1. Epidermal 2.2.2. Joncfiunea dermo — epidermicé 2.2.3. Dermul 2.2.3, Hipodermul 2.3. Anexele pielit 2.3.1. Glandele pielii 2.3.2. Firul de pir 2.3.3. Unghiile 2.4, Funefiile pielii 2.4.1. Keratinogeneza 2.4.2. Melanogeneza 2.4.3. Formarea filmului hidrolipidic 2.4.4, Funcfia secretorie 2.4.5. Pilogeneza 2.4.6. Funcfia de termoreglare 2.4.7. Funcfia neuroexteroceptoare 2.4.8. Functia neurovasomotorie 2.4.9. Functia metabolicé 2.4.10. Functia de rezisten{&, elasticitate gi plasticitate 2.4.11. Funcfia endocrind 2.4.12, Functia psihosociala 2.4.13. Functia imunologica 3. Diagnosticul afectiunilor cutanate ~ date generale 3.1. Anamneza 3.2. Examenul clinic 3.2.1, Modificari ale coloratiei pielii 3.2.2, Leziuni cu continut solid 3.2.3. Leziuni cu continut lichid 3.2.4. Leziuni prin solufii de continuitate 3.2.5. Leziuni formate prin depozitarea pe suprafata Pielii a celulelor stratului comos, a secretiilor sau a fesuturilor necrozate 3.2.6. Sechele cutanate 3.3. Investigafii paraclinice 1s 16 16 16 16 20 21 22 23 23 25 25 25 27 30 30 31 33 33 34 34 35 35 35 35 36 36 40 41 43 4s 45 46