Managementulstresului

Stresul este o reactie individuala si rezultatul interactiunii dintre

exigentele mediului pe de o parte si resursele, capacitatile si posibilitatile
individului pe de alta parte. La locul de munca stresul apare atunci cind
exigentele profesionale depasesc resursele de care dispune individul.
Sursele majore ale acestui tip de stres se impart in sapte categorii:
– controlul – acest factor este cel mai stans legat de aparitia stresului. Exista
studii care demonstreaza ca cei ce cred ca au o mare responsabilitate, dar o
putere de decizie redusa la locul de munca, au un risc crescut pentru boli
cardiovasculare si alte afectiuni in care stresul poate fi implicat;
– competenta – teama de a nu se ridica la standardele cerute, de a nu avea o
provocare suficienta sau insecuritatea locului de munca sunt factori declansatori
importanti;
– claritatea – neintelegerea indatoririlor, modul in care acestea se pot schimba
sau care sunt obiectivele departamentului sau organizatiei pentru care lucreaza
contribuie la stres;
– comunicarea – atmosfera tensionata la locul de munca apare de multe ori ca
urmare a lipsei de comunicare care treptat poate amplifica stresul. Incapacitatea
de a isi exprima temerile, frustrarile sau alte emotii pot cauza stres;
– sprijinul – lipsa sprijinului colegilor poate ingreuna rezolvarea unor probleme
la locul de munca;
– importanta – stresul poate apare si ca urmare a faptului ca unele persoane nu
se simt implinite sau mandre de serviciul lor;
– responsabilitati crescute – stresul poate apare si ca urmare a asumarii unor
responsabilitati aditionale.
Dintre cauzele care se regasesc in conditiile de munca se pot aminti:
• Microclimatul de la locul de munca: un microclimat cu prea multa umiditate,
prea cald sau prea racoros, reprezinta un grad crescut de risc pentru aparitia
stresului
• Poluarea aerului de la locul de munca: inhalarea noxelor influenteaza sanatatea
fizica si psihica a organismului
• Zgomotul prea puternic in mediul de munca scade concentarea si auzul
• Factori ce tin de utilajele utilizate si fluxul tehnologic: utilaje neadaptate din
punct de vedere ergonomic, aglomerarea spatiilor, sarcini supradimensioante in

1
raport cu timpul avut de lucru sau prea monotone care induc starea de oboseala,
timp redus pentru refacerea capacitatii fizice si psihice, absenta incaperilor
destinate pentru repaus si odihna, lipsa pauzei de masa, utilizarea neeficienta a
timpului de lucru, etc.
• Comunicarea deficitara dintre superiori si angajati, comunicarea dificila intre
angajati, necunoasterea cu exactitate a cerintelor postului, lipsa ocaziilor de
crestere si promovare in cariera profesionala, lipsa motivarii angajatilor.
• Neefectuarea controlului medical periodic, care ar ajuta la depistarea timpurie
a simptomelor de stres, igiena personala deficitara, care duce la scaderea
imunitatii oganismului si cresterea riscului pentru imbolnaviri.
Dintre cauzele care se regasesc la nivel individual se pot aminti:
• Gandurile irationale pe care le avem despre altii si care influenteaza ulterior
comunicarea noastra
• Lipsa unui control al emotiilor negative (de exemplu: furia)
• Organizarea deficitara a timpului si activitatii in general
• Lipsa solicitarii ajutorului atunci cand sarcinile de munca depasesc
posibilitatile fizice si psihice
• Practicarea unui stil de viata nesanatos, ceea ce duce la o vulnerabilitate a
organismului la stres.

La capitolul SIMPTOME FIZICE, putem aminti:

 cefalee
 hipertensiune
 stare de oboseală, lipsa relaxării
 palpitaţii
 dificultăţi respiratorii
 iritaţii ale pielii
 stare de leşin
 transpiraţie excesivă
 susceptibilitate la alergii
 creştere sau scădere rapidă în greutate
 frecvente răceli, gripe sau alte infecţii minore

2
 Simptome pe plan intelectual

 dificultăţi în luarea deciziilor

 tulburări de memorie
 incapacitate de concentrare
 tulburări ale somnului
 stare de îngrijorare
 lipsă de ordine în gândire
 erori
 intuiţie scăzută
 persistenţa gândirii negative
 gândire pe termen scurt mai mult decât pe termen lung
 decizii pripite
Simptome pe plan emotional
 nervozitate şi iritabilitate
 anxietate, sentiment de insecuritate
 proastă dispoziţie
 sensibilitate mare la critici
 mai multă suspiciune
 deprimare
 sentiment de încordare nervoasă
 mai multă îngrijorare fără motiv
 lipsa entuziasmului
 lipsa simţului umorului
 alienare
 mai puţină satisfacţie în viaţă
 lipsa motivaţiei
 subestimare, pierderea încrederii în sine
 lipsa satisfacţiei în muncă

3
SCHIMBARI DE COMPORTAMENT

 nelinişte, agitaţie
 sociabilitate redusă
 pierderea apetitului sau supraalimentare
 insomnie
 consum mai mare de alcool
 consum mai mare de ţigarete
 continuarea lucrului acasă
 prea preocupat de problemele de serviciu pentru a se relaxa şi a se ocupa de
propria persoană
 tendinţa de a minţi pentru a acoperi greşelile
 comportament necorespunzător (tendinţa de a se certa, abuzuri verbale etc.)
 productivitate redusă
 predispoziţie spre accidente de muncă
 dificultăţi în vorbire ( bâlbâială, tremur al vocii)

Cum controlam stresul? (Indemnuri)

– Renuntati complet la situatia care se dovedeste a fi stresanta. Luati o pauza de
zece minute timp in care puteti face altceva (ascultati muzica, discutati cu un
coleg la o cafea etc.);
– Relaxati-va. Exercitiile de respiratie s-au dovedit benefice in combaterea
stresului. Ca atare, timp de un minut inspirati si expirati mai lent decit este
posibil in mod obisnuit, expirati si inspirati progresiv, cu expirul prelungit,
pentru a permite eliberarea dioxidului de carbon;
– Stabiliti-va prioritatile. Nu va suprasolicitati. Luati fiecare sarcina pe rind sau
rezolvati-le selectiv in functie de prioritati.
– Hraniti-va sanatos. C ind sintem stresati obisnuim sa mincam ceva pe fuga.
Astfel de mincaruri nu au nici o valoare nutritionala. Este necesar sa acumulam
vitamine si substante nutritive fara a dezvolta un comportament alimentar
excentric;
– In afara programului faceti activitati fizice (dimineata, seara sau in timpul
liber). Preocupati-va de activitatile cotidiene (plimbari, intilniri cu prietenii,

4
 excursii la munte etc);
– Cautati ajutor social in problemele cu care va confruntati (sprijinul parintilor,
prietenilor sau, acolo unde problema persista, cautati ajutorul unui specialist)
Managementul stresului este abilitatea individului de a face faţă presiunilor de
zi cu zi. Prin managementul stresului se urmăreşte iniţial identificarea cauzelor
acestor presiuni şi apoi reechilibrarea şi reducerea reacţiei prelungite a corpului
la factorii interni sau externi cauzatori de stres, prin aplicarea unor tehnici
specifice.
Programele de management al stresului, practicate cu succes
în multe organizaţii, implică tehnici prin care se urmăreşte instruirea
personalului pentru a face faţă stresului.
Exerciţiul fizic, meditaţia,
tehnicile de relaxare musculară, controlul reacţiilor fiziologice,
însuşirea gândirii pozitive sunt deosebit de folositoare în atenuarea
acţiunii factorilor de stres.
Hrihoreanu Maria