Furnizor: Casa Corpului Didactic a Municipiului București

Program de formare continuă: EDUCAȚIE INTERCULTURALA PENTRU O ȘCOALĂ NOUĂ

Categoria de program: 3
Tipul programului: program mediu – 60 ore
Forma de invatamant: blended learning:zi + la distanţă

4.2. Parteneriatele cu instituţii şi organisme care au în competenţă aspecte

vulnerabile ale sistemului şi procesului educaţional în domeniul interculturalităţii

2008 - Anul European al Dialogului Intercultural a reprezentat o iniţiativă a Uniunii Europene

prin care se urmărea atingerea unor obiective generale:
1. Promovarea dialogului intercultural ca proces prin care toţi cei care trăiesc în Uniunea
Europeană pot să-şi îmbunătăţească abilitatea de a acţiona într-un mediu cultural din ce în ce
mai complex, atât în ceea ce priveşte relaţiile care se formează între statele membre ale
Uniunii Europene, cât şi în cadrul fiecăruia, din punctul de vedere al coabitării unor persoane
sau grupuri ce au identităţi culturale sau credinţe diferite.
2. Evidenţierea dialogului intercultural ca oportunitate de a contribui şi de a beneficia de
pe urma unei societăţi dinamice şi diverse, nu doar în ceea ce priveşte spaţiul european, ci şi
alte părţi ale lumii.
3. Creşterea nivelului de conştientizare al tuturor locuitorilor din spaţiul Uniunii
Europene şi în special al tinerilor cu privire la importanţa dezvoltării unei cetăţenii europene
active, deschisă contactului cu cei ce provin din afara spaţiului european, cetăţenie ce respectă
diversitatea culturală şi se bazează pe valorile comune ale Uniunii Europene, aşa cum sunt
acestea precizate în Articolul 6 al Tratatului Uniunii Europene şi în Carta Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene.
4. Evidenţierea contribuţiei a diferite culturi şi expresii ale diversităţii culturale la
patrimoniul şi stilul de viaţă al cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene.
Evident este faptul că într-un singur an nu se pot atinge, în mod global şi pe deplin,
toate obiectivele, astfel că demersurile aflate la etapa pilot în 2008 şi în anii următori, se
regăsesc acum printre preocupările continue şi prioritare ale Uniunii Europene. Cu atât mai
mult, cu cât anul 2008 a constituit coagularea bunelor practici şi a semnalat, prin rezultatele
obţinute, calea, procesele şi instituţiile apte să contribuie la coerenţa acţiunilor concertate ale
statelor membre ale Uniunii Europene pentru construcţia comună a spaţiului comunitar
european intercultural.
Privit din această perspectivă adăugăm şi prioritatea europeană a Strategiei Europa
2020 privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi
mediul/energia - care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Statele membre au adoptat
propriile lor obiective naţionale în aceste domenii. Diverse acţiuni la nivel european şi
naţional vin în sprijinul Strategiei.
De asemenea amintim aici prevederile Strategiei cu privire la:
• Promovarea mobilităţii internaţionale în educaţie şi formare
profesională (EFP). În acest scop, statele membre ar trebui să încurajeze în special studenţii şi
profesioniştii să participe la programe de mobilitate, precum şi autorităţile locale şi regionale
şi furnizorii de EFP să elaboreze strategii de internaţionalizare. Învăţarea limbilor străine ar
trebui integrată în programe.
• Promovarea inovaţiei, a creativităţii şi a spiritului antreprenorial,
precum şi utilizarea noilor tehnologii. La nivel naţional, ar trebui încurajate parteneriatele
între furnizorii de EFP, instituţiile de învăţământ superior, centrele de design, de artă, de
cercetare şi de inovaţie. Furnizorii de EFP trebuie să fie dotaţi cu echipamentele necesare în
materie de noi tehnologii. Facilitarea stagiilor practice ar trebui, de asemenea, să încurajeze
promovarea spiritului antreprenorial.
• Asigurarea accesibilităţii EFP pentru toţi, în special prin îmbunătăţirea
contribuţiei la combaterea abandonului şcolar. Ar trebui încurajată participarea persoanelor
 Furnizor: Casa Corpului Didactic a Municipiului București
Program de formare continuă: EDUCAȚIE INTERCULTURALA PENTRU O ȘCOALĂ NOUĂ
Categoria de program: 3
Tipul programului: program mediu – 60 ore
Forma de invatamant: blended learning:zi + la distanţă
slab calificate şi a altor grupuri „de risc” prin servicii de susţinere şi orientare adecvate, prin
utilizarea noilor tehnologii şi a sistemelor de monitorizare existente.
România întreprinde demersuri semnificative pentru a implementa măsuri de
eficientizare şi competitivitate a sectorului EFP în concordanţă cu Strategia Europa 2020. O
serie de instituţii guvernamentale şi organisme neguvernamentale sunt implicate/interesate,
printre altele, de promovarea bunelor practici pentru predarea educaţiei interculturale în
şcoala românească.
Redăm, în acest sens, o listă a câtorva astfel de instituţii şi organisme care se pot
constitui în partenerii dvs. pentru proiectele de interculturalitate:
 Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene - www.eurocult.ro
 Ministerul Culturii şi Cultelor - www.cultura.ro
 Departamentul pentru Relaţii Interetnice, aflat în subordinea Guvernului României
www.dri.gov.ro
 Centrul Educaţia 2000+ - www.cedu.ro
 Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării
Profesionale (ANPCDEFP) – www.anpcdefp.ro
 Institutul Intercultural din Timişoara - www.intercultural.ro
 Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj-Napoca - www.erdc.ro
 Oficiul Român pentru Imigrări - http://aps.mai.gov.ro
 Reprezentanţa Comisiei Europene în România -
http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm
 Biroul de Informare al Parlamentului European în România -
http://www.europarl.europa.eu/bucuresti/
 British Council România - www.britishcouncil.ro
 Fundaţia Pestalozzi - www.pestalozzi.ro
 Romani CRISS - www.romanicriss.org
 Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună” - www.agentiaimpreuna.ro

Pentru organizaţiile neguvernamentale din domeniul promovării

interculturalităţii, se recomandă:
· conceperea de programe şi proiecte de durată, multisectoriale şi de
profunzime, care să susţină şi să faciliteze pătrunderea interculturalităţii, în special în
şcolile multietnice.
· organizarea de grupuri de lucru şi de evenimente de diseminare a practicilor
positive aplicate de alte organizaţii în domeniul promovării interculturalităţii.
· monitorizarea calităţii învăţământului în şcolile multietnice, din punct de
vedere al incluziunii tuturor etniilor.
· formularea de recomandări adresate decidenţilor politici de la nivel local,
judeţean şi central, în scopul îmbunătăţirii măsurilor de promovare a interculturalităţii.
· dezvoltarea de activităţi extraşcolare care promovează în mod real
interculturalitatea.
Pentru donori:
· crearea de programe de finanţare destinate îmbunătăţirii calităţii educaţiei în
şcoli multietnice.
· identificarea de practici pozitive în domeniul promovării interculturalităţii şi
finanţarea replicării acestora la scară largă.
· susţinerea activităţilor extraşcolare care promovează în mod real interculturalitatea.
Furnizor: Casa Corpului Didactic a Municipiului București
Program de formare continuă: EDUCAȚIE INTERCULTURALA PENTRU O ȘCOALĂ NOUĂ
Categoria de program: 3
Tipul programului: program mediu – 60 ore
Forma de invatamant: blended learning:zi + la distanţă

Aplicaţii
1. Lucraţi în echipe
Dezbatere/negociere
La început de an școlar conducerea școlii decide ca la sfârșit de an școlar să
organizeze o excursie din banii care vor rămâne din fondul claselor. Fondul se
realizează prin plata lunară a 10 lei de către fiecare elev. Fondul necheltuit va
acoperi (măcar parțial, în funcție de suma care va rămâne) masa elevilor pe timpul
excursiei. Durata excursiei depinde de banii necheltuiți din fond. Școala cere opinia
elevilor privind următoarea dilemă:
Un meniu costă 10 lei, meniul vegetarian 12 lei. Conducerea știe că există clase în
care mai mulți elevi sunt vegetarieni. Cum să procedeze?
a. Întrucât toți elevii cotizează în mod egal, vor primi aceeași masă.
Vegetarienii pot renunța să consume carnea din mâncarea servită.
b. Vegetarienii să plătească 12 lei lunar în fondul clasei, astfel se poate
asigura meniul vegetarian pentru ei.
c. Vegetarienii beneficiază de meniu specific fără a plăti mai mult în fondul
clasei.
d. Altă propunere:………………………………………………………………
2. Dezbatere/Aprofundare în plen
- Care sunt măsurile luate pentru promovarea egalității de șanse în
școala în care predați?
- Care sunt documentele care fac referire la aceste măsuri?
- În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale egalității de șanse sunt cel
mai frecvent încălcate în procesul educațional românesc? Cum ar putea fi această
problemă ameliorată?
3. Studii de caz
A. Întrebat ce noutăţi a aflat la o formare pe tema educaţiei interculturale,
un cadru didactic povesteşte:
„Despre comunitatea romilor. Eram interesată pentru că eu vin dintr-o
localitate unde erau romi doar pe o străduţă, se numea Ţigănie. Erau foarte
integraţi, îşi găseau de lucru pe la oamenii care făceau grădinărie, în afară de
câţiva muzicanţi care îşi făceau treaba lor. Nu aveam contact cu romi înainte să vin
la Pantelimon. M-am lămurit că au esenţe comune dar şi între ei sunt multe
deosebiri. Există un principiu al pedagogiei care zice să facem învăţământul acesta
după fiecare persoană şi după nivelul clasei. Şi trebuie să cunoşti, nu numai data
naşterii şi din ce familie provine, trebuie să ştii şi cu ce bagaj cultural vine. Dacă
are o tradiţie pe care o moşteneşte, sigur nu o să se schimbe de dragul nostru. Poate
să încerce să se adapteze. Şi am aflat foarte multe lucruri despre treaba asta, şi i-am
admirat pentru cum îşi respectă ei aceste tradiţii, şi am zis că noi suntem mai răi
decât ei, că noi nu suntem nici aşa de credincioşi ca ei, şi nu ţinem aşa de mult la
familie cum ţin ei, nici la tradiţii aşa cum ţin ei, şi am ajuns la nişte paralele foarte
interesante, au fost nişte exerciţii foarte interesante, cu paralele între romi şi
români, ce admirăm la români, ce admirăm la romi, ce nu admirăm la români şi ce
nu admirăm şi nu acceptăm de la romi, şi a fost foarte interesant.”
Interviu responsabil MECTS, noiembrie 2010
B. În ochii mei, „elevii dificili” sunt şi elevii cei mai inspiraţi. Ni se prezintă
cu cele mai mari provocări care există şi, făcând acest lucru, ne forţează să iniţiem
Furnizor: Casa Corpului Didactic a Municipiului București
Program de formare continuă: EDUCAȚIE INTERCULTURALA PENTRU O ȘCOALĂ NOUĂ
Categoria de program: 3
Tipul programului: program mediu – 60 ore
Forma de invatamant: blended learning:zi + la distanţă
un proces de dezvoltare personală şi profesională. Ne împing să reflectăm la ceea ce
facem şi la motivele care ne duc să facem aceste alegeri, precum şi să ne punem
întrebări legate de utilitatea reală a acţiunilor noastre. Aceşti elevi inspiraţi ne
incită să ieşim din zona noastră de confort pentru a încerca noi idei şi pentru a
preda altfel. Ei ne împiedică să ne odihnim pe lauri şi să credem că este acceptabil
să predăm mereu în acelaşi mod, aplicând aceeaşi programă şi adoptând aceeaşi
atitudine an după an. Atunci când vedem în cele din urmă un clic în ei sau când
auzim vorbindu-se de reuşita lor la ani după ne dăm seama că suntem toţi în aceeaşi
barcă. Aceşti elevi au mult să ne înveţe despre valoarea relaţiilor, despre
interdependenţa socială şi despre profunzimea spiritului uman. Ei ne învaţă să
mergem dincolo de aparenţe şi impresii superficiale pe care le avem uneori vizavi de
comportamentul lor, pentru a înţelege modul lor unic de a funcţiona.

4. Dezbatere pe grupe
Întrebat de ce are probleme la şcoală, un elev va aduce un şir întreg de
motive, cum ar fi:
(1) cele care îl privesc pe sine însuşi:
- n-am nici un chef!
- nici înainte nu puteam!
- -sunt mereu atât de obosit!
- asta nu o înţeleg niciodată!
(2) care au legătură cu familia sau prietenii săi:
- -părinţii/educatorii nu au niciodată timp pentru mine!
- -acasă/în centrul de plasament-nimeni nu are timp să mă ajute la
lecţii!
- -am mulţi prieteni care stau mai rău la capitolul ăsta!
- -trebuie să mă antrenez pentru campionatul de fotbal!
(3) care provin din viaţa şcolară de zi cu zi:
- nu mă place profesoara!
- aşa cum explică proful de mate nu poate înţelege nimeni!
- dacă spun ceva greşit, ceilalţi încep să râdă!
- e prea mare gălăgie în clasă!
Desigur că toate afirmaţiile sunt presupuneri şi trebuie privite mai
îndeaproape. Privitor la "premisele personale ale învăţării"ce poate reieşi? Listaţi şi
prezentaţi punctul dvs. de vedere în plen

Răspunsuri posibile şi concluzii: - este posibil ca elevul să nu poată ţine

pasul cu desfăşurarea actuală a cursului pentru că are mari lacune la materia pe care
profesorul o presupune cunoscută;
- partea de materie care tocmai a fost tratată nu-l interesează pe copil, şi
nici chiar un profesor îndrăgit nu-i poate stârni interesul;
- problemele fizice pot diminua atenţia şi concentrarea;
- chiar şi problemele personale - de exemplu, necazuri ȋn dragoste - fac
ca adolescentului să-i fie greu să urmărească orele.