Sunteți pe pagina 1din 58

Funded by the

DAPHNE III Programme


of the European Union

Acţiune împotriva comportamentului agresiv


Ziua 2 Workshopul Liderilor Şcolii AAB
Bine aţi venit!

“Pacea nu se traduce prin absenţa conflictului, ci prin


existenţa unor soluţii creative de a răspunde la conflict.”
Dorothy Thompson

This publication has been produced with the financial support of the DAPHNE III Programme of the European Union. The contents of this
publication are the sole responsibility of Action Anti Bullying and can in no way be taken to reflect the views of the European Commission
2.2

Scopurile urmărite pentru cea de-


de-a doua zi
1. Gândirea unor strategii şi politici pentru crearea unui mediu non-
violent în şcoli
2. Tactici de conducere şi cele mai potrivite metode abordate de liderii
programelor anti-bullying
3. Calităţile unui bun lider şi manager al programului anti-bullying
4. Încurajarea iniţiativelor anti-bullying din partea celorlalţi prin
implicarea lor în procesul de conducere al programului. Câteva
caracteristici ale unui stil de conducere motivat de schimbare
5. Importanţa introducerii educaţiei emoţionale şi sociale (SEL) în
curriculum şcolii
6. Modul în care abilităţile sociale şi emoţionale pot fi învăţate şi
asimilate de elevi printr-un curricumul formal şi informal
7. Structura unui program SEL, pricipalele sale rezultate şi strategiile
eficiente de învăţare şi influenţare a elevilor

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.3

Primul scenariu – Cum transformăm mediu


şcolar şi cel din jurul şcolii într-
într-un mediu sigur
Carlo este un elev de gimnaziu. În drum spre şcoală, el este agresat de
un grup de elevi mai mari. În fiecare zi, aceştia ţipă la el şi îl poreclesc.
De curând, l-au încolţit şi i-au luat banii de buzunar. Apoi, l-au
ameninţat cu bătaia dacă va îndrăzni să spună cuiva cele întâmplate.
Prietenii apropiaţi ai lui Carlo ştiu de această situaţie, dar, cum şi ei
sunt speriaţi, le e frică să spună cuiva.
În timpul lecţiilor, Carlo a devenit tăcut şi retras şi nu ştie de unde ar
putea primi ajutor sau la cine să apeleze.
Ce s-ar putea face pentru Carlo şi pentru alţi elevi în situaţia lui ca să
se simtă în siguranţă când vin sau pleacă de la şoală?

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.4

Ce ar putea face şcoala?


1. Să monteze camere video pentru a spori siguranţa şcolii şi a mediului
din jurul acesteia.
2. Să raporteze poliţiei această problemă, deoarece şcoala nu este
responsabilă şi nici nu are autoritate asupra zonelor care o înconjoară.
3. Să pună la dispoziţia copiilor agresaţi ajutor psihologic.
4. Să ţină o şedinţă pentru părinţi în care să fie discutate metode de a ajuta
copiii şi de a implementa, prin implicarea părinţilor, un sistem de
supraveghere a copiilor pentru prinderea şi pedepsirea găştilor care îi
ameninţă.
5. Să asigure supravegherea şcolii şi a mediului din jur de către un adult
sau un elev mai mare, să îi înveţe pe profesorii să facă faţă
comportamentului de tip bullying şi să le spună despre persoane la care
pot apela atunci când nu se simt în siguranţă.
6. Să revizuiască planul de acţiune al şcolii prin includerea unor sancţiuni
mai dure aplicate agresorilor.
Vă rugăm să discutaţi aceste opţiuni înainte să o alegeţi pe cea mai
bună.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.5

Cea mai bună opţiune?


Opţiunea 5 ar putea fi cea mai bună
Supravegherea eficientă a şcolii şi a mediului din jur de către un adult sau
un elev mai mare, împreună cu informarea elevilor asupra modul în care
pot face faţă comportamentului agresiv şi asupra persoanelor cărore se
pot adresa, reprezintă varianta cea mai bună pentru siguranţa elevilor.
Este important atât să ne adresăm victimelor, cât şi să le insuflăm
martorilor un sentiment de siguranţă şi să îi învăţăm să colaboreze pentru
a se proteja împotriva agresiunilor.
Pentru siguranţa copiilor trebuie împărţite zonele din şcoală şi din jurul
şcolii care vor fi supravegheate, iar pentru această acţiune este nevoie de
participarea părinţilor.
Unde este necesar, supravegherea ar putea fi realizată de alţi adulţi –
poliţia sau alţi membri ai comunităţii, inclusiv părinţi.
O parte importantă a acestei acţiuni este stabilirea unei relaţii bazate pe
încredere între personalul şcolii şi elevi, astfel încât aceştia din urmă să
ştie că există mereu un adult la care pot apela.
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
Cum putem preveni agresiunil
agresiunile viitoare?
1. Să încredinţăm unui adult sau elev mai mare supravegherea şcolii
şi a zonelor din jurul ei.
2. Să educăm atât victimele, cât şi martorii să răspundă la bullying şi
să prevină reapariţia acestui tip de comportament.
3. Să consolidăm relaţii strânse între membrii personalului şi elevi,
astfel încât elevii să se adreseze cu încredere personalului, atunci
când se simt ameninţaţi.
4. Să montăm sisteme concrete de protecţie, cum ar fi porţi sau
camere de supraveghere. Aceste măsuri ar putea preveni
agresiunile, dar, totodată, ar putea muta locul de desfăşurare al
acestora către zone mai puţin securizate.
5. Să realizăm un sondaj pentru identificarea zonelor cu cel mai înalt
grad de risc.
6. Să cooperăm cu Departamentul de Poliţie şi să îi ajutăm în luarea
unor măsuri atunci când se încalcă legea.
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655 2.6
2.7

S-a întâmplat o minune!


Vă treziţi de dimineaţă şi observaţi că în şcoala dumneavoastră
predomină convivençia
• Ce valori de bază ar fi aplicate în şcoală?
• Ce ar face membrii comunităţii şcolare, cum şi-ar vorbi şi cum ar
relaţiona unii cu ceilalţi?
• Cum ar fi organizată şcoala în domenii-cheie, precum curriculum,
asistenţa elevilor, spaţiul din jur – interior şi exterior?
Discută răspunsurile la aceste întrebări cu un partener.

“Pacea nu se traduce prin absenţa conflictului, ci prin existenţa


unor soluţii creative de a răspunde la conflict.”
Dorothy Thompson
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.8

O şcoală în care predomină convivençia


Sunteţi invitat să cugetaţi asupra răspunsurilor la
întrebările din slideul anterior. Ce cuvinte-cheie
sau sintagme ar surprinde cel mai bine modul în
care oamenii interacţionează într-o şcoală în care
predomină convivençia?
Noi toţi ...
Vă rugăm să scrieţi pe o foaie de flip chart
cuvintele pe care le-aţi folosi pentru a completa
această propoziţie – cât mai multe cuvinte diferite.
Toţi membrii grupului ar trebui să noteze în acelaşi
timp, în linişte.
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.9

Conceperea unei practici de diminuare a violenţei


şi de promovare a convivençiei în şcoli
Vă rugăm să vă împărţiţi în 3 grupuri. Folosind informaţiile de
pe foaia 1.3, definiţi principalele aspecte care stau la baza
unei practici de reducere a fenomenului bullying şi a altor
forme de violenţă şi care fundamentează un mediu
predominat de convivençia.
Pregătiţi o prezentare de 5 minute în care să explicaţi
elementele importante ale acestei practici.
Grupul 1 se va adresa personalului şcolii
Grupul 2 se va adresa elevilor
Grupul 3 se va adresa părinţilor şi membrilor comunităţii

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.10

Promovarea şi monitorizarea practicii

Lucraţi în grupe de câte 3 pentru a discuta pe scurt


modul în care practica anti-bullying în şcoli ar fi:
a) comunicată tuturor beneficiarilor
b) monitorizată

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.11

Clasificarea stilurilor de conducere conform lui


Goleman

1. Coercitiv
2. Autoritar
3. Colegial
4. Democratic
5. Organizator
6. Sfătuitor

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.12

Stiluri de conducere
1. Vă rugăm să lucraţi în grupuri de câte 3.
2. Prima persoană îşi spune povestea (nu mai mult de
2 minute).
3. Ceilalţi ascultă, fără a interveni.
4. Apoi merg şi etichetează pe foaia de hârtie stilurile
de conducere despre care persoana a vorbit.
5. Sunt discutate apoi motivele pentru care ceilalţi au
etichetat stilul de conducere într-un anumit mod.
6. Activitatea se repetă, astfel încât toată lumea să-şi
spună povestea.
Acestei activităţi îi sunt dedicate 10 minute.
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.13

Stiluri de conducere - Concluzii


• Nu xistă stiluri „bune” sau „rele”, fiecare este
potrivit în funcţie de context.
• Pentru a fi eficient, un lider trebuie să-şi adapteze
stilul de conducere situaţiei concrete.
• Liderii buni folosesc o varietate largă de stiluri.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.14

Calităţile unui lider bun


• Vă rugăm să notaţi, împreună cu partenerul
dumneavoastră, calităţile (abilităţile,
competenţele sau caracteristicile) unui bun lider
şi manager.
• Vă rugăm să fiţi cât mai concret.
Aveţi 5 minute pentru această actvitate.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.15

Calităţile unui bun lider al şcolii AAB


Sunteţi invitat să vă gândiţi care dintre calităţile
listate sunt cele mai importante în conducerea şi
gestionarea unui program anti-bullying care
promovează convivençia în şcoli.
Aveţi 10 minute pentru această activitate.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.16

Calităţile unui bun lider al şcolii AAB


• Vă rugăm să schimbaţi şi să comparaţi listele cu
celelalte persoane de la masă.
• Sunteţi invitaţi să vă gândiţi dacă aţi schimba
ceva în lista dumneavoastră.

În grup, pe un flip chart, vă rugăm să întocmiţi o


listă a celor mai importante 10 calităţi ale unui bun
lider de şcoală AAB.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.17

Calităţile unui bun lider al şcolii AAB


Concluzii
• Astăzi am adunat liste impresionante ale
calităţilor liderilor.
• Este puţin probabil ca un singur lider să aibă
toate aceste calităţi în mod egal – fiecare dintre
noi avem puncte forte şi slăbiciuni.
• Acesta reprezintă un motiv pentru care
conducerea unui program de reducere a violenţei
în şcoli ar trebui delegată mai multor persoane.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.18

Abilităţi de conducere pe care le-


le-am folosit
astăzi
1. Transmiterea clară şi minuţioasă a prezentărilor
2. Ascultarea activă şi feed-backului din partea
dumneavoastră
3. Identificarea punctelor importante dintr-o
prezentare, activitate sau discuţie
4. Organizarea optimă şi încadrarea în timp
Care dintre aceste calităţi vi se pare cea mai
importantă şi de ce?

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.19

Stadiile tranziţiei

Adaptată din Adams (1976) Integrarea


RILE OBSERVATE

Negarea

Conştientizarea Căutarea
unui sens
Şocul
STĂRILE

Experimentarea

Începutul tranziţiei
Acceptarea

TIMP

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.20

Reacţiile la schimbare
1. Şocul: reacţiile iniţiale la auzul veştilor despre schimbare.
2. Negarea: încercarea de a evita inevitabilul.
3. Conştientizarea: prima fază a acceptării necesităţii unei schimbări şi
a rolului jucat în cadrul acestei tranziţii.
4. Acceptarea: faptului că vechile obiceiuri se vor schimba.
5. Experimentarea: testarea unor noi metode de a acţiona.
6. Căutarea unui sens: atribuirea unui sens situaţiei noi.
7. Integrarea: noile modalităţi de lucru sunt acceptate şi folosite.
Gândiţi-vă la o schimbare care a avut loc cu succes şi la care aţi luat
parte.
Ce v-a ajutat să depăşiţi şocul şi faza negării, pentru a trece la
conştientizare şi acceptare, apoi la experimentare, căutarea unui sens
şi integrarea schimbării?

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.21

Scenariul 2 – Politici, strategii şi lidership


Câţiva profesori îl informează pe director că se înregistrează o creştere
a comportamentelor de tip bullying printre elevi.
Prin intermediul unui panou informativ, directorul anunţă elevii că
şcoala nu tolerează conduitele agresive şi că regulile şcolii prevăd
faptul că orice elev care este prins că se bate sau că este agresiv va fi
pedepsit.
Pentru o perioadă scurtă, ocurenţa fenomenului bullying descreşte, dar,
după o lună, personalul raportează că este mai rău ca oricând.
Ce acţiuni ar putea fi benefice pe termen lung în încercarea de a
reduce fenomenul bullying şi alte forme de comportament violent
printre elevi?

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.22

Ce ar putea face directorul?


1. Să îndrume elevii care se comportă violent sau care sunt victimele violenţei
către serviciile de consiliere psihologică şi orientare.
2. Să petreacă mai mult timp supraveghind personal şcoala şi să le spună
membrilor personalului să trimită orice elev agresiv în biroul directorului
pentru a fi pedepsit.
3. Să întărească politica toleranţei zero, să sporească gravitatea pedepselor şi
să pună în vigoare un sistem de recompense şi premii pentru elevii care
ajută la prevenirea fenomenului bullying.
4. Să adune idei şi păreri de la elevi şi să le folosească pentru a stabili noi
reguli îmbunătăţite, pe care să le publice apoi extensiv în şcoală.
5. Să pună bazele unei echipe anti-bullying şi să înceapă prin revizuirea
politicilor şi a strategiilor legate de reducerea fenomenului bullying şi a altor
forme de violenţă, înainte ca echipa să treacă la aplicarea strategiei.
Vă rugăm să discutaţi aceste opţiuni înainte de a o alege pe cea mai bună.
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.23

Cea mai bună opţiune?


Opţiunea 5 ar putea fi cea mai bună pentru început.
Să pună bazele unei echipe anti-bullying şi să înceapă prin revizuirea
politicilor şi a strategiilor legate de reducerea fenomenului bullying şi a
altor forme de violenţă, înainte ca echipa să treacă la aplicarea strategiei.
Prin delegarea conducerii tuturor activităţilor din şcoală, aceasta este
opţiunea cu cel mai mare potenţial de succes pe termen lung.
Politicile de toleranţă zero sunt rareori eficiente, întrucât ele sunt în
principal defensive şi punitive. Acestea nu elimină cauza problemei.
Sursele autorităţii, precum directorul şcolar, distribuie autoritatea odată cu
delegarea conducerii şi, procedând astfel, le dau celorlalţi puterea de a
acţiona împotriva comportamentului de tip bullying şi a altor forme de
violenţă.
Este mai probabil să aibă loc o diminuare a violenţei dacă toţi beneficiarii
(administratori, părinţi, profesori, elevi etc.) lucrează în echipă. Dacă
începe prin a stabili politici şi stategii, echipa anti-bullying poate fi apoi
implicată în conducerea şi susţinerea unor strategii care vizează cauzele
comportamentului de tip bullying şi a altor forme de violenţă.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.24

Cum am putea preveni reapariţia situaţiei


problematice?
1. Implicaţi întreaga şcoală în acordul asupra politici şi a strategiei
concepute de echipa anti-bullying. Publicaţi extensiv politica,
incluzând părinţii/gardienii.
2. Creaţi un plan de acţiune cu echipa anti-bullying pentru a
implementa politica, punând accent pe acţiunile pozitive de
îndepărtare a cauzelor fenomenului bullying şi a celorlalte forme de
violenţă.
3. În planul de acţiune, subliniaţi existenţa unor recompense pentru
comportamentele pro-sociale şi îmbunătăţirea continuă a acelor
conduite care ajută la diminuarea violenţei.
4. Lucraţi cu echipa anti-bullying pentru a atribui roluri şi
responsabilităţi fiecărui membru al comunităţii şcolare în
desfăşurarea planului de acţiune.
5. Monitorizaţi şi revizuiţi politica, strategia şi planul de acţiune la
intervale regulate şi consolidaţi aspectele particulare ale planului
care dau roade.
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.25

Abordări centrate pe găsirea unor soluţii


Preluate din lucrările unui psihiatru, Steve de
Shazer.
În mod tradiţional, terapeuţii au căutat cauzele
problemelor,
DAR
înţelegerea cauzei unei probleme ar putea fi un
demers lipsit de utilitate în rezolvarea acesteia.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.26

Ce putem învăţa din terapia centrată pe soluţii

Adulţii şi copiii care întâmpină probleme primesc cel


mai mult ajutor atunci când:
• vorbesc despre viitor, şi nu despre trecut
• descriu ceea ce vor să facă în viaţă
• descoperă situaţii în care au reuşit
• se concentrează pe aspectele care pot fi schimbate
• se concentrează pe un comportament care nu
creează probleme, pe abilităţile şi calităţile personale
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.27

Întrebări care vizează probleme şi soluţiile acestora


Probleme Soluţii
Cu ce te pot ajuta? Cum vei şti că situaţia se
Îmi poţi spune despre îmbunătăţeşte?
problema apărută? Ce ţi-ar plăcea să schimbi?
Îmi poţi da detalii? Care este principalul aspect asupra
Ce legătură există între căruia vrei să te concentrezi?
această situaţie şi Putem să descoperim excepţii de la
întâmplările din trecut? această situaţie problematică?
Care sunt barierele care Cum va arăta viitorul fără această
împiedică depăşirea problemă?
problemei? Cum ne putem folosi abilităţile şi
Cât de gravă este problema? calităţile?
Ce efect are asupra Am obţinut destul pentru a fi
celorlalţi? mulţumiţi?

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.28

Folosirea Întrebării Minune


Ce problemă credeţi că veţi întâmpina în
dezvoltarea unui program anti-bullying în situaţia
dumneavoastră?
Vă rugăm să discutaţi cu un partener. Fiecare
dintre dumneavoastră scrieţi un comentariu scurt
în legătură cu problema pe care o expune
interlocutorul.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.29

Minunile se întâmplă
În timp ce dormiţi liniştit în patul dumneavoastră diseară, un
miracol are loc şi toate problemele dispar.
Când vă veţi trezi mâine de dimineaţă:
1. Ce va fi schimbat?
2. Cum veţi şti că ceva s-a schimbat?
3. Ce veţi observa prima oară?
4. Cine va mai observa?
5. Cum veţi şti că ceilalţi au observat schimbarea?
6. Ce s-ar putea întâmpla?
7. Ce semne vi s-au arătat deja?
Vă rugăm să discutaţi aceste întrebări cu interlocutorul
dumneavoastră – 5 minute fiecare.
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.30

Utilitatea răspunsurilor la Întrebarea Minune

Acum ştiţi ce trebuie schimbat, cum veţi începe?

Ce veţi face pentru a determina o mică


îmbunătăţire?

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.31

Măsurarea
Vă rugăm să lucraţi cu un alt interlocutor.
Gândiţi-vă la o problemă pe care o aveţi în momentul
de faţă. Povestiţi-o pe scurt partenerului.

Pe o scală de la 0 la 10, unde aţi situa-o?


0 reprezintă o problemă foarte gravă
10 nu reprezintă nicio problemă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
O PROBLEMĂ GRAVĂ NICIO PROBLEMĂ

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.32

Întrebări pe baza rezultatelor


Acum discutaţi cu partenerul dumneavoastră
• Ce diferenţe aţi sesiza dacă, data viitoare când aţi
măsura problema, gravitatea acesteia ar urca două
puncte pe scală?
• Cum aţi explica această îndepărtare de punctul 0?
• De ce nu aţi măsurat intensitatea problemei cu un
punct în minus?
• Ce se va schimba când scorul se va îndrepta către
10?
• Cine va sesiza diferenţa?
• Ce ar trebui să se întâmple ca scorul să crească cu
1-2 puncte?
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.33

Găsirea excepţiilor
Chiar şi cea mai dificilă problemă are excepţii
• Ce spuneţi de momentele când problema nu există?
• Dar atunci când întâmpinaţi mai puţin situaţia dificilă?
• Care sunt momentele când vă deranjează cel mai
puţin?
• Când rezistaţi impulsului de a ....?
• Ce faceţi diferit în acele momente?
• Cum era viaţa dumneavoastră înainte să apară
această situaţie?
• Există oameni care vă ajută mai mult decât alţii sau
care reuşesc să gestioneze mai bine situaţia?
• Exită în viaţa dumneavoastră o persoană care
apreciază ceea ce faceţi?
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.34

Alte abordări centrate pe găsirea soluţiei


• Fixarea unui scop – Ce vreţi să faceţi?
• O zi bună – Cum ştiţi că aveţi o zi bună?
• Găsirea excepţiilor – Povestiţi despre momentele când
problema nu există.
• Regăsirea forţei interioare – Când aţi întâlnit acest tip de
problemă în trecut, cum aţi reuşit să o depăşiţi?
• Angajament – Ce v-ar mulţumi?
• Părerea celorlalţi – Unde ar spune prietenii că sunteţi
astăzi?
• Gestionare – Cum acţionaţi ca să împiedicaţi agravarea
situaţiei?
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.35

Folosirea tehnicilor centrate pe soluţii

Ce abordare centrată pe soluţie aţi folosi în


următoarea situaţie?

Un profesor vă spune că întâmpină dificultăţi la o


clasă. Trebuie să ţipe tot timpul pentru a menţine
liniştea. Vă cere ajutorul.

(Vezi Ghidul Şcolar al Acţiunii Anti-bullying,


secţiunea 4.6.4 pentru o listă a tehnicilor centrate pe
soluţie)
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.36

Abordări centrate pe soluţie


soluţie
„Nu putem rezolva problemele folosindu-ne de
acelaşi tip de gândire pe care l-am avut atunci
când le-am creat.”

Albert Einstein

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.37

O definiţie a educaţiei sociale şi emoţionale


• Educaţia socială şi emoţională (SEL) este un proces de dobândire a
valorilor, atitudinilor, competenţelor, cunoştinţelor şi abilităţilor sociale şi
emoţionale, definitorii pentru eficienţa, starea de bine şi succesul în viaţă.
• Aceste valori includ autocunoaşterea, alfabetizarea emoţională,
optimismul, perseverenţa, motivaţia, empatia, abilităţile sociale şi
interpersonale, comunicarea eficientă, stima de sine, încrederea în
forţele proprii, respectul şi stăpânirea de sine.
• Aceste calităţi ne dau posibilitatea să avem grijă de noi şi de ceilalţi, să
ne exprimăm şi să ne gestionăm emoţiile în mod pozitiv, să luăm decizii
responsabile, să fixăm şi să atingem scopuri, să învăţăm, să legăm relaţii
benefice, să rezolvăm problemele în mod echitabil, să colaborăm, să
facem faţă stresului, să ne asumăm obligaţii, să trecem cu bine de
provocările vieţii, să fim fericiţi şi împliniţi. Ele ne protejează de
conduitele care ameninţă starea de bine a indivizilor şi a comunităţilor.
• SEL este garantată printr-o instruire sistematică abilităţilor, împreună cu
experienţe pozitive repetate, într-un mediu care alimentează aceste
calităţi.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.38

Aspectele educaţiei sociale şi emoţionale,


conform lui Goleman

Cele cinci aspecte ale educaţiei emoţionale sunt:


• autocunoaşterea
• gestionarea emoţiilor
• motivaţia
• empatia
• abilităţile sociale

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.39

Rezultatele unui program SEL


Conştientizarea şi Gestionarea:
valorizarea:

sinelui propriu sinelui propriu


a celorlalţi a relaţiilor
importanţei de a a rolului asumat în
aparţine unor grupuri cadrul grupurilor

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.40

Exemple de rezultate ale educaţiei


Autocontrolul
elevii din şcoală:
• îşi pot controla pornirile şi
gândesc înainte de a
acţiona
• beneficiază de strategii de
autocalmare atunci când au
nevoie
• posedă o gamă largă de
strategii pentru diminuarea
grijilor şi a sentimentelor
negative, inclusiv a furiei
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.41

Exemple de rezultate ale educaţiei

Asumarea rolurilor
în cadrul grupurilor
elevii din şcoală lucrează
bine în grupuri

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.42

Patru elemente de bază ale SEL


• Un climat pozitiv al
Starea de bine şi
convivençiei sănătatea
• Un personal şcolar care emoţională a
Un climat pozitiv
personalului
posedă abilităţi SEL şi al convivençiei
Inflenţarea tinerilor
care modelează de către membrii
personalului
abilităţile tinerilor
• Un curriculum structurat Un curriculum
pentru transmiterea structurat pentru
transmiterea Reîntărirea
acestor abilităţi abilităţilor abilităţilor SEL prin
emoţionale şi
• Reîntărirea şi sociale (SEL)
curriculum

celebrarea acestor
abilităţi în orice domeniu
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.43

SEL creşte precum un iceberg

Un program organizat pentru dezvoltarea


abilităţilor elevilor

Reîntărirea prin curriculum

Abilităţile şi calităţile profesorilor care


devin modele pentru elevi
UN CLIMAT
ARMONIOS

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.44

Structura SEL

Pentru elevii care au în


Politici şi special nevoie de SEL Implicarea
Lucrul individual
practici familiei şi a
Pentru elevii care au nevoie de un plus
promovate de ajutor în dezvoltarea abilităţilor comunităţii
în întreaga emoţionale şi sociale şi pentru familiile
acestora
locale
şcoală. Lucrul în grupuri mici

Pentru toţi elevii


Educarea abilităţilor sociale şi emoţionale cu reîntărirea lor
prin curriculum
Un mediu de învăţare sigur care promovează convivençia
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.45

SEL poate diminua ocurenţa comportamentului


de tip bullying
• Elevii care afişează conduite agresive posedă, de
obicei, o bună cunoaştere a jocurilor interpersonale.
• Aceştia nu au nevoie să înveţe abilităţi sociale.
• Dar ei se folosesc de calităţile lor pentru a obţine o
recompensă socială sau materială pentru sine, pe
seama celorlalţi. Această mentalitate trebuie
corectată.
• SEL poate crea un climat pozitiv în care
comportamentul de tip bullying devine inacceptabil,
iar recompensele privind statutul social primite de
agresori se diminuează.
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.46

Aşa cum ştie orice profesor, copiii au nevoie să


se simtă în siguranţă în mediul şcolar pentru a
învăţa.
Hellaby, L. ‘Walking
‘Walking the Talk…’ 2004

Oamenii care sunt fericiţi şi se simt în siguranţă


asimilează informaţiile eficient şi le folosesc cu
succes.
Goleman, D. Emotional Intelligence 1995

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.47

Un etos pozitiv al convivençiei

Starea de bine şi
Principalele caracteristici ale Un climat pozitiv al sănătatea
convivençiei emoţională a
etosului: personalului
Inflenţarea tinerilor
Relaţiile interpersonale de către membrii
personalului
Limbajul
Climatul
Un curriculum
fizic structurat pentru
Reîntărirea
transmiterea
social abilităţilor
abilităţilor SEL prin
curriculum
emoţional emoţionale şi sociale
(SEL)

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.48

Crearea unui mediu educaţional sigur

Cercetările arată că un stil de predare autoritar


este esenţial pentru dezvoltarea unui climat
încurajator în clasă şi pentru prevenirea
comportamentului de tip bullying.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.49

Un etos positiv – Relaţiile interpersonale


Calitatea relaţiei elev-profesor a
fost identificată drept unul dintre
cei mai importanţi factori care
Un etos pozitiv al influenţează rezultatele învăţării.
convivençiei (Cornelius-White (2007),Hatie (2009),Rowe (2001)

Relaţiile
interpersonale Pe oameni nu-i
Limbajul interesează cât de
Climatul
multe ştii, până nu
află cât de mult îşi
pasă...
John C. Maxwell
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.50

Un etos positiv - Limbajul


Cuvintele pot răni sau pot
vindeca şi durează doar
câteva secunde pentru a
demonstra această realitate
Un etos pozitiv al neurologică.
convivençiei Newberg & Waldman (2102)

Relaţiile interpersonale
Un zâmbet cald
Limbajul
este limbajul
Climatul
universal al
blândeţii.
William A. Ward

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.51

Un etos positiv - Climatul

Un etos pozitiv al Fizic – ex. locuri de joacă


convivençiei sigure şi atractive
Relaţiile interpersonale Social – ex. locuri în care
Limbajul elevii să stea şi să vorbească
Climatul Emoţional – ex. afişe care
valorizează munca elevilor

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.52

Educarea personalului
Starea de bine şi
Felul în care copiii sunt
sănătatea emoţională
a personalului trataţi de către adulţi şi
Un climat pozitiv al Inflenţarea tinerilor de tovarăşi reprezintă
convivençiei către membrii aproape sigur cea mai
personalului
puternică influenţă care va
modela felul în care ei îi
tratează pe ceilalţi şi
Un curriculum
respectul pe care îl vor
structurat pentru avea faţă de sine.
Reîntărirea
transmiterea Jim Rose
abilităţilor SEL prin
abilităţilor
curriculum
emoţionale şi sociale
(SEL)

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.53

Educarea personalului
Ce îi învăţăm pe elevi...
Dacă nu modelezi ceea
Nu lăsa furia să te controleze
ce încerci să educi, nu
Fii conştient de motivele furiei educi deloc.
Recunoaşte semnalele furiei
Calmează-te
Nu agrava situaţia prin Nu te îngrijora că nu par a
auzi un cuvânt din ce le
ridicarea tonului, apropierea spui, fă-ţi griji că urmăresc
intimidantă de celălalt, limbajul îndeaproape tot ceea ce
nonverbal agresiv, întreruperi, faci!
refuzul de a asculta...

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.54

Educarea personalului

Membrii personalului nu pot constitui modele decât


dacă propria lor stare de bine emoţională este
îngrijită şi propriile lor abilităţi sociale şi emoţionale
sunt bine consolidate.

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.55

Modelarea abilităţilor SEL


Aveţi la dispoziţie 10 minute
Sunteţi invitaţi să discutaţi metode prin care
poate fi sporită starea de bine şi sănătatea
emoţională a membrilor personalului.
Vă rugăm sa alegeţi o metodă şi să vă pregătiţi
pentru a o descrie întregului grup.
Puteţi face acest lucru în orice mod doriţi –
vorbind, cântând, dansând, desenând sau
jucând anumite roluri.
Aveţi la dispoziţie 2 minute pentru a vă prezenta
idea.
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.56

Un curriculum SEL organizat


Un curriculum
structurat pentru
transmiterea
Un climat pozitiv al abilităţilor emoţionale
convivençiei şi sociale (SEL)
Materiale care Starea de bine şi
se pot folosi cu sănătatea emoţională
a personalului
toate grupele
de vârstă
Inflenţarea tinerilor Reîntărirea abilităţilor
de către membrii SEL prin curriculum
personalului

Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.32

Reîntărirea rezultatelor obţinute prin curriculum


Oportunităţi de reîntărire
Starea de bine şi
• Întruniri prin care ideile
sănătatea
emoţională a
să fie transmise în
Un climat pozitiv personalului întreaga şcoală
al convivençiei Inflenţarea • În timpul orelor, prin
tinerilor de către curriculum
membrii
personalului
• Postere şi afişe prin
şcoală
Un curriculum • În pauzele de joacă şi de
structurat pentru
transmiterea
masă
abilităţilor Reîntărirea • În perioadele din afara
emoţionale şi abilităţilor SEL prin programului şcolar
sociale (SEL) curriculum
• Activităţi de familie pe
care să le aducă acasă
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655
2.58

Rezultatele învăţării pentru ziua a doua


1. Abordarea unor politici şi strategii pentru crearea unui mediu
non-violent în şcoală
2. Stiluri de conducere şi cel mai potrivit stil de conducere
pentru liderii programelor anti-bullying
3. Calităţile unui bun lider şi manager şi un program anti-
bullying
4. Încurajarea iniţiativelor anti-bullying din partea celorlalţi prin
implicarea lor în procesul de conducere al programului.
Câteva aspecte ale conducerii centrată pe schimbare
5. Importanţa includerii educaţiei sociale şi emoţionale în
întregul curriculum şcolar
6. Felul în care abilităţile sociale şi emoţionale pot fi educate şi
asimilate de elevi prin intermediul unui curriculum formal şi
informal
7. Structura unui program SEL, principalele sale rezultate şi
stategiile eficiente de predare şi învăţare
Funded by the
DAPHNE III Programme
of the European Union
Project n° JUST/2013/DAP/AG/5655