Sunteți pe pagina 1din 3

MODULUL VI

NOŢIUNI DE STABILITATE ELASTICĂ, COMPORTAREA STRUCTURILOR,


STABILITATEA STATICĂ A BARELOR ZVELTE, FLAMBAJ EXCENTRIC,
FLAMBAJUL BARELOR CU VARIAŢIA SECŢIUNII ÎN TREPTE, FLAMBAJ LATERAL,
SOLICITĂRI DATORATE FORŢELOR DE INERŢIE, SOLICITĂRI DINAMICE PRIN ŞOC,
METODA Ψ PENTRU CALCULUL LA ŞOC

CUPRINS – MODULUL VI
INTRODUCERE...........................................................................................................................
COMPETENŢE ALE MODULULUI - OBIECTIVE.........................................................................

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VI.1 ....................................................................................................


NOŢIUNI DE STABILITATE ELASTICĂ. COMPORTAREA STRUCTURILOR ŞI METODE DE
CALCUL. STABILITATEA STATICĂ A BARELOR ZVELTE (RELAŢIA LUI EULER). TIPURI DE
PROBLEME LA FLAMBAJ ŞI REZOLVAREA LOR. FORME RAŢIONALE DE SECŢIUNE ALE
BARELOR COMPRIMATE. FLAMBAJUL STÂLPILOR METALICI COMPUŞI
REZUMAT........................................................................................................................................
TEST PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTIINŢELOR.....................................................................

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VI.2 .....................................................................................................


FLAMBAJUL BARELOR FORMATE DIN REGIUNI DE RIGIDITĂŢI DIFERITE. FLAMBAJ
EXCENTRIC. COMPRESIUNE CU ÎNCOVOIERE (FLAMBAJ). COMPRESIUNE CU ÎNCOVOIERE
(DATĂ DE 2 FORŢE CONCEMTRATE PERPENDICULARE PE BARĂ). COMPRESIUNE CU
ÎNCOVOIERE DATORATĂ UNUI CUPLU CONCENTRAT. EFECTELE ÎNCOVOIERII INIŢIALE
ASUPRA DEFORMAŢIILOR GRINZII COMPRIMATE. METODA ENERGETICĂ DE CALCUL A
FORŢEI CRITICE DE FLAMBAJ – METODA TIMOSHENKO. FLAMBAJUL LATERAL AL
GRINZILOR
REZUMAT .........................................................................................................................................
TEST PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTIINŢELOR ........................................................................

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VI.3 .........................................................................................................


SOLICITĂRI DATORATE FORŢELOR DE INERŢIE. MIŞCARE DE TRANSLAŢIE (CABLU DE
ASCENSOR). CALCULUL APROXIMATIV AL VOLANTULUI. MIŞCARE DE ROTAŢIE (BARĂ
ROTITOARE). CALCULUL BIELEI MOTOARE SOLICITATE LA ÎNCOVOIERE DE FORŢELE DE
INERŢIE
REZUMAT ..........................................................................................................................................
TEST PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTIINŢELOR .........................................................................

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VI.4 ..........................................................................................................


CALCULUL SOLICITĂRILOR PRIN ŞOC FOLOSIND LEGEA CONSERVĂRII ENERGIEI.
TRACŢIUNE CU ŞOC. COMPRESIUNE CU ŞOC. ÎNCOVOIERE CU ŞOC. TORSIUNE CU ŞOC.
CALCULUL COEFICIENTULUI DINAMIC Ψ.
REZUMAT ..........................................................................................................................................
TEST PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTIINŢELOR .........................................................................

124
INTRODUCERE MODULUL VI

Comportarea unei structuri este total cunoscută dacă pe baza curbei încărcare –
deformaţie sunt studiate trei secvențe principale: comportare precritică, comportare critică şi
comportare postcritică (fig. 16.1).
Unităţile de învăţare din acest modul se ocupă în special cu determinarea încărcării ce
conduce la pierderea stabilităţii. Încărcarea corespunzătoare „comportării critice”, a schimbării
naturii echilibrului este numită încărcare critică.
Concret, se va studia stabilitatea statică a barelor zvelte – flambaj. Pentru calcul se
menține ”ipoteza micilor deformații”, numai că ecuațiile de echilibru se scriu pe forma deformată a
barei; se zice că se fac calcule de ordinul 2. Teoria de ordinul 2 poate fi liniarizată (ea ține cont de
neliniaritatea statică a problemei), prin utilizarea expresiei aproximative a fibrei medii deformate.
Constantele de integrare se determină din condiţii de legătură. Valoarea forţei critice de flambaj Fcr
(relaţia lui Euler) şi valoarea coeficientului de zvelteță, indică graniţa stabilităţii barelor drepte şi
modul de rezolvare a problemelor (flambaj elastic, flambaj elasto – plastic, relaţia lui Euler sau
relaţiile Tetmayer – Iaşinski, etc.). Se face un studiu al încărcării critice pentru diferite încărcări de
compresiune, compresiune cu încovoiere, flambaj excentric, influenţa unei încovoieri inițiale a
grinzii comprimate şi flambajul lateral al grinzilor.
Se face un studiu al solicitărilor datorate forţelor de inerţie. Acestea fac parte din solicitările
dinamice, ele datorându-se mişcării cu acceleraţie constantă (sau cu variaţii mici ale acceleraţiei).
Forţele de inerţie sunt de sens contrar acceleraţiei şi sunt date de produsul masă – acceleraţie.
Rezolvarea acestor probleme se bazează pe principiul lui d’Alembert; în ecuaţiile de echilibru static
ce pot fi scrise la un moment dat unei structuri în mişcare, pe lângă încărcarea exterioară şi
reacţiunile din legături se ţine cont şi de forţele de inerţie. Se fac studii pe exemple concrete,
exemple care arată cum se calculează forţa de inerţie în diferite situaţii – exemple ale practicii
inginereşti.
Tot din categoria solicitărilor dinamice cu șoc – aplicarea sarcinii la valoarea ei maximă (de
lucru), într-un interval de timp foarte scurt. Cele mai întâlnite cazuri de şoc: căderea unui corp pe o
structură sau creşterea rapidă a presiunii exercitate de un corp asupra altui corp. Şocul este însoţit
de două stări distinct:
- stare locală de solicitare, caracterizată de tensiuni foarte mari şi de deformaţii locale mari
(de cele mai multe ori ”remanente”;
- starea generală de solicitare, datorată propagării şocului în toată masa corpului lovit. Sunt
tratate probleme de şoc cu referire la toate solicitările simple, dar şi la solicitări compuse.
Calculele se fac atât pe baza legii conservării energiei dar şi cu metoda aproximativă
(practică inginerească), denumită şi metoda multiplicatorului de impact Ψ. Se rezolvă atât
probleme static determinate dar şi static nedeterminate.

125
COMPETENŢELE MODULULUI – OBIECTIVE

- Prezentarea noţiunilor de stabilitate. Modul cum se produce schimbarea naturii echilibrului


şi cauzele care stau la baza schimbării. Se prezintă teoremele stabilităţii, teoremele lui
Thompson (1970):
1. O curbă primară iniţial stabilă ce creşte monoton cu încărcarea nu poate să devină instabilă
fără să se intersecteze cu o altă curbă, numită secundară, distinctă de cea primară.
2. O curbă primară iniţial stabilă, ce creşte monoton cu încărcarea, nu poate să aibă în
punctul critic un echilibru instabil decât dacă în apropierea ei există o altă curbă de echilibru
(care poate să fie în continuarea curbei primare sau să se intersecteze cu ea), la valori ale
încărcării mai mici decât cele critice.
- Studiul stabilităţii statice a barelor zvelte, flambajul barelor drepte – relația lui Euler. Studiul
de cazuri concrete foarte des întâlnite în practica inginerească;
- Introducerea noţiunilor de tensiune critică de compresiune – flambaj şi de coeficient de
zvelteță λ. Se precizează graniţele dintre compresiune – flambaj elastic – flambaj elasto-
plastic şi modul de rezolvare a problemelor pentru cele trei situații;
- Introducerea noţiunii de solicitare dinamică; clasificare şi calcule; solicitări datorate forţelor
de inerţie, solicitări dinamice cu şoc, solicitări variabile periodic;
- Rezolvarea de cazuri concrete; atât solicitări la piese în mişcare – forţe de inerţie dar şi
solicitări datorate şocului;
- Exemple: mişcare de translaţie, mişcare de rotaţie, tracţiune cu şoc, compresiune cu şoc,
încovoiere cu şoc, torsiune cu şoc, încovoiere şi torsiune cu şoc.
- Rezolvarea unor structuri static nedeterminate, solicitate la ”şoc” (cădere liberă a unor
greutăţi).

126