Subiecte teoretice

SVC
1. Bobina controlată cu tiristoare din componenţa SVC. Fiind cunoscute componenta
fundamentală a curentului prin bobină
V  2 sin 2 
I L1 ()  1    [2.8]
XL    
şi durata de conducţie
    2
a. Să se deducă expresiile pentru I L () , BLCT () şi QL ()
1

b. Să se reprezinte grafic I L  f ( ) şi caracteristica VL-ILCT

1

c. Să se comenteze efectele modificării unghiului de întârziere la intrarea în conducţie 

şi măsurile pentru reducerea armonicelor

SVC
2. Dispozitivul SVC (CCT+LCT). Caracteristici V-I; domenii de funcţionare; ecuaţii şi
caracteristice ale SVC şi SEE, inclusiv caracteristica mixtă; controlul tensiunii în nodul de
racord în funcţie de sarcina din sistem.

TCSC
3. Compensarea serie a liniilor cu condensatoare cu comutaţie cu tiristoare GTO (GCSC).
sw
GTO

vC
Fiind cunoscută tensiunea la bornele condensatorului C
I
vc (t )  (sin t  sin  ) [3.2]
C
şi amplitudinea componentei fundamentale a tensiunii la bornele condensatorului
( )= 1− − sin 2 [3.3] si
1  2 1 
X C ()  1    sin 2  [3.4]
C    
a. Să se reprezinte grafic VCF(γ)
b. Să se descrie succint modurile de funcţionare ale dispozitivului GCSC (control al
tensiunii VCF(γ) şi control al reactanţei de compensare.
c. Schema de funcţionare a condensatorului serie comutat cu tiristoare (TSSC). Avantaje
faţă de varianta cu comutatoare mecanice.
TCSC
4. Compensarea serie cu condensatoare controlate cu tiristoare (TCSC). Structură, Principiu de
funcţionare având ca suport circuitul paralel L-C.
Fiind cunoscute
X C  X L ( ) 1
X echiv ()   ...   j [3.7, 3.7’]
X L ( )  X C 1
C 
L
 
X L ( )  X L , X L  X L ( )   [3.8]
  2  sin 2
a. Să se reprezinte grafic caracteristica reactanţei XTCSC=f(α)
b. Modurile de funcţionare ale TCSC (tiristoare în conducţie completă, ...)
c. Caracteristici V-I ale TCSC (control tensiune de compensare, control reactanţă de
compensare)
d. Avantaje ale utilizării TCSC în reţelele electrice (control circulaţii puteri etc.)
STATCOM
5. Convertorul VSC monofazat cu două niveluri: configuraţii şi funcţionare (secvenţa de
comutaţie). Să se calculeze tensiunea la ieşirea unei faze (vaM), care conţine n armonice,
folosind dezvoltarea Fourier. Se cunosc expresiile:

a
vaM  a0   VaM ,n sin  n   an  ; VaM ,n  an2  bn2 ;  an  tan 1 n ;
n 1 bn
an  VaM ,n sin  an ; bn  VaM ,n cos  an
2 2 2
1 1 1
a0 
2  vaM d  ; an    vaM cos(n)d  ; bn    vaM sin(n)d 
0 0 0

STATCOM
6. Compensatorul static sincron (STATCOM):
 Definiţie; Structură (Schema simplificată). Caracteristicile V-I şi V-Q. Comparaţie între
STATCOM şi SVC.
 Modelarea STATCOM pentru regimul permanent. De ce STATCOM foloseşte
convertoare multi-puls?

SSSC
7. Compensatorul Static Serie Sincron (SSSC): comparaţie între compensarea clasică a unei
linii de transport prin condensatoare serie şi dispozitivul SSSC; caracteristica P = f(δ). Moduri
de funcţionare. Modelul cu injecţie de putere pentru calculul regimului permanent.

UPFC
8. Dispozitivul UPFC: structură şi principiul de funcţionare. Scheme pentru modele ale UPFC.
Funcţii de bază ale UPFC.

Tehnologii emergente, stocare, productia fara emisii de carbon

9. Tehnologii de stocare a energiei electrice în sistemele electroenergetice [p9-10, 21,23]. De
ce avem nevoie de noi solutii de stocare, obiectivele stocarii de energie electrica. [P11-14].
[p53]

Tehnologii emergente, stocare, productia fara emisii de carbon

10. Aplicaţii ale tehnologiilor de stocare [p15-p20, p24]. Automobile electrice [p25-28] . [p53]

Tehnologii emergente, stocare, productia fara emisii de carbon

11. Productia fara emisii de carbon – de ce e necesara. Situatia actuala a tehnologilor
regenerabile si proiectii de viitor
[p2-7, 29-38] . [p53]

Tehnologii emergente, stocare, productia fara emisii de carbon

12. Provocari ale trecerii spre energetica fara emisii de carbon. [p32-51].[p52-53]
Opinii

1. Opinie: Se considera cazul unui generator sincron conectat printr-o linie de transport (XL)
la un nod de putere infinită. Să se reprezinte caracteristica şi să se stabilească care este
puterea maximă transmisă pe linie.

2. Opinie: Consideraţi „mature şi eficiente” aplicaţiile tehnicilor de I.A. în reţelele electrice?

Exemplificaţi.

3. Opinie: Conceptul de Smart Grid şi principalele obiective ale trecerii către reţelele
inteligente: flexibilitate, accesibilitate, siguranţă şi economicitate. Cum contribuie
dispozitivele FACTS la dezvoltarea reţelelor electrice inteligente?

4. Opinie: Repartiţia circulaţiei de puteri în funcţie de impedanţa liniilor electrice. Factori care
influenţează circulaţia de putere într-un sistem de transport (limite termice, limite de tenisune,
circulaţie în buclă, stabilitate).

5. Opinie: Expertiza umană vs. expertiza artificială bazată pe sisteme expert în energetică.

6. Opinie: Concepte ale dispozitivelor FACTS şi obiectivele utilizării în sisteme

electroenergetice.

7. Opinie: Aplicaţii posibile ale sistemelor expert în sistemele electroenergetice.

8. Opinie: Posibilitatea de creştere a capacităţii de transport a unei LEA cu ajutorul SVC.

9. Opinie: De ce integrarea surselor regenerabile de energie provenite din vânt şi soare

constituie o “provocare” pentru operatorii reţelelor electrice? Comentarii

10. Opinie: De prezentat avantajele solutiilor noi cum ar fi prosumeri, microretele si

transformatoare statice. Comentarii

11. Gradul de maturitate a tehnologiilor specifice resurselor regenerabile si ale stocarii: azi si
viziune in viitor. Comentarii

12. Cum credeti ca va arata domeniul energetic in anul 2050? Comentarii