Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Unele organizaţii culturale s-au adaptat la aceste schimbări, găsind abordări noi şi
creative de a-şi împacheta şi vinde produsul cultural, reuşind să atragă consumatorii de cultură.
Acestea sunt organizaţiile culturale care au înţeles că noul mediu extern le pune faţă în faţă cu
noi realităţi (Kolb, 2005, p. 20):
arta nu mai este tratată ca având dreptul sacru la susţinere publică;
cei ce se ocupă de marketingul cultural nu mai pot presupune că ştiu ce îşi doresc
consumatorii doar din experienţa lor culturală;
consumatorii, trăind într-un mediu multicultural, îşi vor dori mai multe combinaţii de
forme de artă, precum şi noi metode de distribuire a lor;
directorii de marketing din organizaţiile culturale trebuie să ”vândă” produsul unui
segment de piaţă specific şi să asigure consumatorilor multiple avantaje (însă fără a
depăşi bugetul sau timpul disponibil al clienţilor).
Pentru ca marketingul sa aibă succes, organizaţia trebuie să se realinieze acum la nivelul
de parteneriat egal, unde nevoile şi aşteptările consumatorilor sunt luate în serios. Această nouă
relaţie poate fi reprezentată grafic printr-un triunghi (figura 1), organizaţia culturală şi publicul
având o importanţă egală, fiind în relaţie de intercomunicare.
Produsul cultural
Organizaţia Consumatorul
culturală de cultură
Comunicare
Referințe bibliografice:
1. Kolb, B. M. (2005). Marketing for cultural organizations, 2nd edition, Thomson
Learning, London.
2. Corboș, R.A., Popescu, R.I. (2013). Competitivitatea organizațiilor culturale în
contextul dezvoltării urbane, Editura ASE, București