Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Incendiile de Padure
Incendiile de Padure
1
CARACTERISTICILE FONDULUI FORESTIER AL JUD. SUCEAVA
Situată în nordul tării, în ţinutul Bucovinei, de la râul Siret până la munţii Rodnei şi
Călimani, Direcţia Silvică Suceava, subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, se
întinde pe raza a şapte judeţe (Suceava-343,0mii ha, Bistriţa Năsăud- 0,251 mii ha,
Botoşani-0,017 mii ha, Harghita-4,692mii ha, Iaşi- 0,4mii ha, Maramureş-1,392mii ha,
Neamţ-0,013mii ha).
Organizare administrativă
0 Direcţia Silvice Suceava are în subordine un număr de 24 ocoale silvice, 2
secţii de exploatare a masei lemnoase, o pepinieră şi doua herghelii(2493
ha).
5
În anul 2007, parcul este propus ca sit Natura 2000 de tip SCI (sit de
importanţă comunitară), o zonă care include Parcul Naţional Călimani şi se extinde la
sud şi est de acesta
Cea mai dezvoltată formă de turism în zonele înconjurătoare parcului este
agroturismul care funcţionează atât în cadrul unor asociaţii de turism la nivel
regional şi naţional cât şi la nivel individual. Pe teritoriul parcului cele mai întalnite
activităţi turistice se leagă de drumeţii şi ascensiuni montane precum şi de activităţile
specifice de camping . Activităţile ecoturistice sunt înca într-o fază incipientă.
Cea mai la îndemână metodă de a cunoaşte caracteristicile, structura activităţilor
turistice în Parcul Naţional Călimani este monitorizarea turismului prin sondaje
efectuate pe bază de chestionare. Chestionarele se adresează turiştilor întâlniţi în parc
iar completarea , centralizarea şi interpretarea rezultatelor duc la conturarea imaginii
activităţilor şi facilităţilor turistice din parc şi din comunităţile locale.
a) INCENDIILE DE LITIERA
- sunt incendii care cuprind vegetaţia de pe solul pădurii: arbuşti, muşchi, licheni, ierburi,
boschete, tufisuri, patura moarta,
uscaturile, resturile ramase de la
exploatarea pădurii si partea
inferioara a copciilor.
Incendiile de litiera pot fi:
- lente;
- rapide.
La incendiile de litiera lente
focarul înaintează in mare
măsura in direcţia vântului cu
viteza redusa, flacăra atinge o
înălţime de 0,1m pana la 2-3m.
În cazul incendiului de litiera rapide focul se poate propaga către direcţia vântului
cu viteze care pot atinge pana la 1 km/ora, înălţimea flăcării depăşeste 2m.
6
b) INCENDIUL DE CORONAMENT
- se manifesta la partea superioara a copacilor, când ard coroanele. Incendiul de
coronament in plina dezvoltare are forma unui zid de foc, care înaintează pe deasupra
pădurii sub forma unui val uriaş.
După viteza cu care se manifesta incendiile de coronament pot fi :
- lente;
- rapide;
- violente.
In cazul incendiului lent ,care are loc in partea superioara a copacilor, ard coroanele
acestora. Suprafaţa focului constituie de sus pana jos, un perete de foc care înaintează
relativ încet cu o mica înaintare a focului pe vârfuri si rămâne in urma pe sol.
Incendiul de coronament lent se dezvolta relativ încet. Viteza de înaintare in
direcţia vântului este de pana la 8 km/ora.
La incendiul rapid de coronament ard efectiv coroanele copacilor. Se formează un
val de foc care înaintează rotindu-se parca peste vârfurile copacilor, aruncând înaintea sa
limbi de flăcări care se scurge ca un curent peste coroanele acestora.
Viteza de înaintare in direcţia vântului este de 8-25 km/ora. In cazul incendiului de
coronament violent viteza de înaintare a focului este pe fronturi foarte largi si ajunge la
peste 25 km/ora.
8
- ţigări aruncate la întâmplare;
- arderea rămăşiţelor lemnoase rezultate din parchetele de exploatare;
- crearea de suprafeţe agricole prin arderea sau de îmbunătăţirea păşunilor;
- folosirea armelor de vânătoare sau a artileriei in poligoanele vânătorilor de
munte;
- scântei si cenuşa de la locomotivele folosite in exploatarea forestiera;
- trăsnetul;
- incendieri premeditate.
PRESCURTĂRI UTILIZATE:
ORGANIZAREA INTERVENȚIILOR
10
Atacul frontal consta in aceea ca majoritatea lucrătorilor, utilajelor si
materialelor actioneaza pe direcţia in care înaintează focul.
CONCEPȚIA DE ACȚIUNE
Modalităţi de intervenţie terestră
11
As.A.P. (un șef de echipaj, două binoame de intervenție și un
conducător auto):
- cele 2 binoame (unul de stingere şi unul de asigurare) sunt dotate astfel:
o motopompă transportabilă;
o panglici de furtun (160 – 200 m.);
o mijloace de primă intervenţie
12
- punct întărit având în dotare motopompe şi panglici de furtun, butoaie de 100 -
200 lt. pe raza căruia este arondat ocolul;
- puncte întărite de sprijin din cadrul direcţiei silvice cu motopompe, panglici de
furtun, butoaie pentru executarea releului.
Conducerea forţelor de intervenţie din cadrul direcţiei silvice
- forţele din cadrul districtului sunt conduse de către şeful de district;
- personalul şi forţele din cadrul districtelor sunt conduse de către şeful de ocol
sau responsabilul cu paza şi protecţia;
- punctele întărite sunt coordonate de către directorul direcţiei silvice
alte forţe:
C.L.S.U. - voluntari din cadrul localităţii;
S.V.S.U. – conform organizărilor;
Jandarmeria – plutoane de intervenţie şi asigurare a pazei şi ordinei;
Poliţia – echipaje de dirijare a circulaţiei ţi pentru asigurarea
ordinei;
Operatori economici cu utilaje necesare suportului logistic.
13
14
CREȘTEREA GRADUALĂ A FORȚELOR DE INTERVENȚIE
15
ACTIVITATI CE SE EXECUTA PE ETAPE DE INTERVENTIE
La notificare:
- alertarea fortelor specializate;
- prealarmarea fortelor complementare si auxiliare;
- deplasarea la locul interventiei a fortelor specializate;
- executarea recunoasterii, analiza si evaluarea necesitatii interventiei si a altor forte
si mijloace;
- intrarea in actiune a fortelor, conform planurilor de interventie, de actiune si de
cooperare;
- culegerea de date si informatii care justifica declansarea operatiunilor, fortelor
destinate pentru interventia la incendiul de masa.
16
Pentru stingerea incendiului de amploare:
- se acorda primul ajutor persoanelor afectate in incendiul in masa;
- se concentreaza si organizeaza intrarea in dispozitivele de actiune a fortelor si
mijloacelor stabilite prin planurile de aparare;
- se organizeaza lucrarile necesare in vederea realizarii rezervelor de apa si a
celorlalte categoriii de subsatnte stingatoare necesare in sustinerea actiunii de
interventie;
- se organizeaza si se efectueaza, cu mijloacele aflate la dispozitie, lucrari de limitare a
propagarii incendiilor;
- se asigura conditiile pentru efectuarea manevrelor de forte si mijloace necesare in
vederea desfasurarii actiunii de interventie, in raport cu evolutia situatiei operative;
- se transmit comisiilor de aparare impotriva dezastrelor, superioare ierarhic,
informatii despre situatia creata si despre masurile luate si se formuleaza cereri, in
raport cu evolutia situatiei operative;
- se informeaza populatia despre masurile si comportamentul care trebuiesc
adoptate, in zonele de dezastru.
1. Direcția Silvică:
- coordonează acţiunea de intervenţie
- mobilizează forţe şi mijloce, personal propriu şi din cadrul CLSU
- participă la cercetarea si stabilirea cauzei de incendiu, impreuna cu cadrele ISU,
organele de poliţie şi alţi specialişti;
2. ISU:
- acorda asistenta tehnica de specialitate, fac propuneri si participa la actiunea de
interventie;
17
- cu efectivele din detaşamentele de intervenţie acţionează pentru localizarea şi
lichidarea incendiului;
- ia în subordine SVSU-le chemate în sprijin;
- participă la cercetarea şi stabilirea cauzei de incendiu, împreună cu lucrătorii silvici,
organele de politie şi alţi specialişti;
- echipajele SMURD şi SAJ - acorda primul ajutor medical si transportă victimele la
spital,
- echipaj pirotehnic – sprijină acţiunea de dirijare a persoanelor afectate către
punctele sanitare, respectiv spital, asigura iluminatul dispozitivelor, efectuează
asanarea teritoriului in zona câmpului de muniţie neexploatată;
- echipaj CBRN.
5. Garda de Mediu:
- evalueaza gradul de poluare a zonei in urma incendiului;
18
- stabileste consecintele evenimentului asupra fondului forestier, agentilor economici
si populatiei din zonele limitrofe padurii;
- participa la stabilirea pagubelor materiale.
6. Serviciul de Ambulanța:
- asigura acordarea primului ajutor si transportul victimelor la spital.
ORGANISME DE CONDUCERE
19
- asigura culegerea de informatii si transmiterea fluxului informational din teritoriu
spre comisiile centrale specializate pe incendii in masa;
- formuleaza propuneri cu privire la constituirea si utilizarea rezervelor materiale si a
mijloacelor de interventie, pastrarea, refacerea lor prin aprovizionarea curenta si
dupa caz, clasarea sau casarea la depasirea termenelor de functionare sau
valabilitate, in limita fondurilor anuale alocate in acest scop;
- asigura informarea populatiei asupra iminentei producerii unor incendii in masa,
precum si a masurilor luate pentru limitarea acestora.
- Organizeaza, dupa producerea dezastrelor, echipe de specialisti pentru
inventarierea, expertizarea si evaluarea rapida a efectelor si a pagubelor produse, in
vederea comunicarii acestora comisiilor centrale specializate pe incendii in masa si
iau masuri pentru asigurarea functiilor vitale.
20
- asigura mijloacele tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz
de incendiu, corelat cu natura riscurilor de incendiu, profilul activitatii si marimea
unitatii;
- asigura intocmirea planului de interventie si conditiile pentru ca acesta sa fie
operationale in orice moment;
- asigura si pune in mod gratuit la dispozitia fortelor chemate in ajutor mijloacele
tehnice, echipamentele e protectie individuala, substantele chimice de stingere care
sunt specifice riscurilor care decurg din existenta si functionarea unitatii sale,
precum si medicamentele si antidotul necesare acordarii primului ajutor.
ATENŢIE! În caz de pericol anulează acţiunea şi ordonă retragerea până într-o zonă
sigură pe un alineament pe care adoptă o poziţie defensivă. Sunt anunţaţi toţi membrii
echipelor despre retragere.
22
- ordonă adaptarea dispozitivelor funcţie de situaţiile existente şi previzionate, dar
mai ales funcţie de riscul asupra personalului
- ordonă punctele de refacere a capacităţii de intervenţie şi punctul de prim ajutor
- ordonă crearea rezervei de stingere cu utilaje, materiale, accesorii
- ordonă crearea unor puncte de alimentare suplimentare pe direcţia de propagare
a incendiului
- stabileşte înlocuirea personalului obosit
- stabileşte verificarea permanentă a căilor de atac pentru evitarea surprinderii
personalului
- stabileşte în punctul de comandă zonele sigure de acţiune şi le comunică şefilor
de gardă
- raportează despre evoluţia incendiului eşaloanelor superioare
- solicită sprijin aerian în situaţii limită sau când situaţia impune acest lucru
Funcţie de situaţia creată, personalul silvic din cadrul cantonului acţionează pentru
limitarea şi stingerea incendiului cu mijloace de primă intervenţie. După caz alarmează
personalul ocolului, respectiv forţele I.S.U. şi Comitetele Locale pentru Situaţii de
Urgenţă. Personalul districtului iau primele măsuri de amenajare a locurilor de alimentare
cu ajutorul utilajelor (TAF-uri), crearea fâşiilor de siguranţă pentru limitarea propagării.
Tura de serviciu din cadrul subunităţii de intervenţie, după caz se deplasează cu minim 1
autocamion de intervenţie la pădure, realizând dispozitiv de stingere. Sunt prealarmate
turele libere respectiv celelalte subunităţi despre amploarea incendiului şi implicaţiile
acestuia. În limita posibilităţilor, când deplsarea are loc şi cu o autospecială cu apă, se pot
crea două direcţii de atac intervenindu-se simultan cu apă respectiv cu mijloace de primă
intervenţie.
23
Serviciile voluntare sosite în sprijin, respectiv cetăţenii voluntari, vor primi misiune
de protecţie a zonelor limitrofe zonei incendiate. Sosirea celorlalte gărzi de intervenţie va
duce la crearea sectoarelor de intervenţie care se vor împărţi în sector de stingere,
respectiv sectoare de protecţie şi limitare a propagării.
Autospecialele se vor amplasa, în limita posibilităţilor, având interpusă sursa de apă
între acestea şi incendiu. Motopompele se vor amplasa în zone cât mai apropiate cursului
de apă pentru a se evita pierderile de presiune.
Model de amplasare a forţelor în momentul declanşării incendiului:
200 m.
120 m.
24
160 - 200 m. 160 - 200 m.
SILVIC
MANEVRE OPERAȚIONALE
25
- echipele care transportă dispozitive de intervenţie(role de
furtun în panglică şi traseele acestora);
- zonele unde acţionează forţele de sprijin, serviciile voluntare.
SCHITA
Dispozitive clasice
26
27
Tabel cu ce execută fiecare
2 situaţii
Notă: când tura de serviciu se deplasează împreună cu autocamionul şi autospecială
de stingere seful garzii va conduce echipele şi echipajul de stingere
28
29
SCHIŢA CAND NU AJUNGE DOTAREA CU ACCESORII ŞI SE FOLOSESC
MOTOPOMPE PENTRU RELEU
MODELE DE SCHIŢE
30
Se pot executa diverse prelungiri de dispozitive dar numai după un antrenament
sustinul pe timpul exerciţiilor. Nu se recomandă dispozitive improvizate pe timpul
acţiunilor de intervenţie în zone le incendiate.
Notă: de regulă nu se recomandă realizarea unor dispozitive comune cu personalul
de la silvic.
31
MANEVRE DE ALIMENTARE
SCHITE
32
Notă: Pentru eficienţă se recomandă silvicul şi ISU să participe la stingere, iar
C.L.S.U. prin S.V.S.U. să acţioneze pentru protecţia zonelor limitrofe.
SCHIŢĂ
SCHIŢĂ
33
Protecţia se poate executa realizându-se un releu în zona drumurilor forestiere,
unde permite spaţiul.
Notă: este mult mai sigur un releu de 500m. Decât navetă pe aceeaşi lungime. Este
indicat, într-o zonă sigură, dacă poate ajunge o cisternă să fie stocată apa folosindu-se un
releu de motopompe şi de aici să fie realizată stingerea.
SCHIŢĂ
34
PROTECȚIA PUNCTELOR VULNERABILE
35
Amplasarea are loc astfel încât între motopompe, respectiv autospeciale, şi mai ales
între dispozitivele realizate să nu fie mai mare de 20 – 25 m.
Notă: Se va ţine cont la creşterea graduală de o distanţă de circa 50 – 60m. între
forţele ISU şi silvic, şi ulterior se va intercala câte un serviciu voluntar reducând distanţa la
20 – 25 m.
SCHIŢĂ
36
Manevre ofensive:
- vor fi adoptate în situaţiile în care există siguranţa lucrului cu apă;
- de asemenea este optimă manevra ofensivă când relieful
permite deplasarea în zonă a personalului de intervenţie pentru a se realiza un
dispozitiv circular;
- atacul incendiului se va produce progresiv şi simultan de echipele, echipajele de
intervenţie pentru a nu fi învăluiţi militarii;
SCHIŢĂ
37
manevra ofensivă va fi precedată obligatoriu de protecţia zonelor pentru a nu
surprinde personalul;
se recomandă, pentru manevrele ofensive, crearea unei rezerve de utilaje,
forţe pentru a putea interveni în locaţiile cu probleme;
în permanenţă se va ţine cont de posibilităţile de retragere a forţelor,
ţinându-se cont de izbucnirea unui vânt puternic, schimbarea propagării,
ajungerea într-o zonă foarte accidentată sau întâmpinarea unei mari cantităţi
de material;
se impune pentru salvarea unor obiective importante, grupuri de persoane
etc.
MASURI PRINCIPALE DE PROTECTIE A PERSONALULUI DESTINAT
INTERVENTIEI
38
- asigurarea si amenajarea adaposturilor pentru animalele evacuate;
- asigurarea pazei;
- finantarea actiunilor de evacuare;
- punerea in aplicare a masurilor logistice (echipament, hrana, apa potabila);
- prevenirea panicii si masuri de asistenta psihologica;
- monitorizarea permanenta a fenomenului si a altor factori de risc si prevenirea
aparitiei unor efecte complementare (explozii, scurtcircuite, intoxicari);
- intreruperea alimentarii cu energie elctrica, gaze naturale si alti combustibili si
evacuarea substantelor toxice industriale, ingrasamintelor chimice si a aaltor
elemente si mijloace explozive;
- asigurarea fluentei circulatiei, cu prioritate pentru mijloacele de interventie pe caile
de comunicatie catre raionul de distrugeri.
AUTOPROTECŢIA PERSONALULUI
39
anticiparea dezvoltării incendiului
asigurarea unei rezerve de apă
regruparea forţelor spate în spate şi menţinerea refulării apei
refularea apei de la autospeciale aflate pe poziţie ofensivă
utilizarea prelatelor ignifuge de protecţie
solicitarea sprijinului aerian pentru limitarea radiaţiei termice în
zonă
pervenirea panicii în rândul personalului
menţinerea contactului radio cu punctul de comandă sau între
membrii echipelor
AUTODEFENSIVA
- este dispozitivul adoptat de echipă, gardă cu accesorii sau doar de amplasament, în
scopul protejării fortelor de intervenţie în faţa unui risc imediat
- aceasta se realizează prin:
- refacerea dispozitivelor pe poziţii sigure de lucru;
- menţinerea forţelor în acţiune şi asigurarea unor noi posibilităţi
de manevră;
- Sefii de gardă adoptă dispozitiv defensiv în orice situţie de moment de risc
crescut pentru personal indicând operatiunile şi activităţile ce garantează
securitatea acestuia;
- se stabileşte un semnal acustic de retragere pe care îl poate auzi tot
personalul;
- dispozitivul ulterior se comunică în timp operativ personalului.
SCHITA CU ALINIAMENTUL
40
- regruparea fortelor pe aliniamente sigure se face doar cu asigurarea alimentărilor
la sursa de apă
- protecţia autospecialelor , camioanelor prin deplasarea acestora în zone sigure
SCHITA cu retragerea
41
DE REŢINUT:
- retragerea se poarte executa prin crearea unui dispozitiv în
formă de triunghi cu vârful înainte cu baza de sprijin la sursa
de apă
- pe versant acesta se poate realiza şi cu menţinerea poziţiei
când există siguranţa că focul nu poate *sări* peste personal
- în caz contrar retragerea se execută până la sursa de apă
SCHIŢA TRIUNGHI
IMPORTANT
Autoprotecţia se poate executa şi cu un aliniament liniar pe o latură când
propagarea incendiului se face pe o lungime apreciabilă
SCHITA
42
După caz protecţia se va realiza funcţie de configuraţie şi peste sursa de apă dacă se
află pe flancul opus
43