Modelarea problemelor cuplate care includ regimul magnetostatic:

Determinarea forţei de atracţie exercitatǎ de un magnet permanent asupra unei armǎturi

mobile

De considerǎ un magnet permanent înglobat într-un circuit feromagnetic sub formǎ de potcoavǎ.
Magnetul permanent acţioneazǎ asupra unui armǎturi mobile sub formǎ de cilindru, aflatǎ la distanţǎ
de magnetul permanent.
Problema poate fi rezolvatǎ folosind un model tridimensional (3D), modul AC/DC>Statics,
Magnetics> Magnetostatics, No currents(emnc) pentru care necunoscuta este potentialul magnetic
scalar Vm. Datoritǎ simetriei existente se poate modela un sfert din ansamblul real.
Intr-o secţiune bidimensională, geometria are caracteristicile prezentate în Fig. 1.

Fig 1. Geometria folositǎ pentru modelare

Obiectele CO2 si BLK1 pot fi create iniţial folosind o geometrie plană (Fig.2) conform
dimensiunilor din Fig.1 şi ulterior extrudate pe distanta 0.1m.

1
 Fig.2 Geometria plană folosită
Obiectul EXT1 se crează în spaţiul 3D având axa la distanţa 0.3m faţă de magnet şi reprezintă
jumătatea unui obiect compus dintr-un cilindru de raza 0.1m şi înălţime 0.4m şi o sferă cu raza 0.1m
(Fig 3). Intreaga geometrie astfel creată se încadrează într-un paralelipiped cu dimensiunile (5,2,2)
şi cu punctul de referinţă fixat la coordonatele (-2, 0, 0). In acest mod, două dintre feţele
paralelipipedului reprezintă suprafeţe de simetrie pentru geometria studiată.

Obiectele EXT1 si CO2 sunt confeţionate dintr-un material feromagnetic cu permitivitatea relativǎ,
μr=(5000- i*50). Obiectul BLK1 are caracteristicile unui magnet permanent cu magnetizaţie numai
dupa axa x, M=(750000- i*50).

2
Pentru a putea beneficia de valoarea tensorului maxwellian calculatǎ ca o mărime predefinitǎ,
pentru armatura EXT1 se setează în meniul Subdomain Settings>Forces, mǎrimea „arm”

Fig 3 Vedere în spaţiu a geometriei modelului studiat

Condiţiile de frontierǎ trebuie sǎ releve frontierele de simetrie alese: pe frontierele exterioare, cu

excepţia frontierei care conţine planul de simetrie axial, liniile de câmp trebuie sǎ aibǎ numai
componenta tangentialǎ (componenta normală a inducţiei trebuie să fie nulă); pe planul de simetrie
axial dimpotrivǎ, câmpul trebuie sa aibǎ numai componentǎ normalǎ (Vm=0) (Fig.4). Pentru
frontierele interioare ale geometriei se păstrează condiţia de continuitate.

3
 Fig.4 Condiţia de frontieră pentru planul de simetrie al geometriei
Discretizarea domeniului poate fi aleasǎ „fina” cu o dimensiune maximǎ a elementelor în EXT1,
BLK1 si CO2, de 0.025m.
Pentru rezolvarea problemei se alege un solver-ul Gradient conjugat pentru probleme lineare în
regim stationar.

Chestiuni care trebuie studiate:

1. Evaluaţi valorile componentelor tensiunii maxwelliane care actioneazǎ asupra armǎturii
(arm_forcex_emnc, arm_forcey_emnc,arm_forcez_emnc). Determinaţi direcţia vectorului rezultant.
2. Stabiliţi care dintre mǎrimile: permeabilitate magneticǎ sau magnetizaţia magnetului permanent
influenţeazǎ într-o măsurǎ mai mare valoarea tensiunii maxwelliene(exprimaţi rezultatele în unităţi
relative).
3. Evaluaţi variaţia tensiunilor maxwelliene în funcie de distanţa dintre armaturǎ şi magnetul permanent.