Curs 1-Dermatologie

Pielea=cuttis = invelis extern al corpului ce separa mediul intern de cel extern

= bariera semipermeabila care se autoreproduce
- Organ cutanat format din cel putin 2 tesuturi principale
Arsurile >40%-> risc fatal
Functii piele : termoreglare, excretie, fct imunologica, comunicare socio-sexuala
Macroscopic:
1. Culoare data de cantitatea si tipulde melanina,cantitatea de caroten, vascularizatie, grosime, conc de
oxihemoglobina din sange sau gradul de dispersie al luminii
2. Spurafata usor catifelata
Putem observa mici adancituri care se intretaie-> mici arii rectangulare= caroiajul normal al pielii. Acolo unde se
intretaie 2 santuri se gasesc orificiile gl sudoripare si orificiile pilosebacee
La nivelul palmelor si plantelor se observa santuri denumite dermatoglife care au determinism genetic, strict
individual
La nivelul incheieturilor exista pliuri
Pe suprafata pielii exista un film hidrolipidic cu pH usor acid 3.5-4 care difera in functie de localizare, de ex. cel
inghinal e diferit de cel de pe fata. Acest film descompune diversele substante care ajung la nivelul pielii de ex
parfumurile. De aceea parfumurile se simt diferit.
!Suprafata pielii= 1.5-1.7m2 la un om de 70kg
Pielea= 15% din greutatea corpului
Grosime= 0.1mm-2-3mm (plante 5-6mm, pleoape 0,2-0,5)

Microscopic- din exterior spre interior straturi:

1.epiderm
2.derm
3.hipoderm
Epiderm= epiteliu pluristratificat keratinizant autoregenerabil, care acopera intreaga suprafata a corpului, iar la
nivelul orificiilor se continua cu epiteliu nekeratinizant (in mod patologic, destul de rar exista keratina la acel nivel)
Celula principala care formeaza acest epiteliu este keratinocitul= celula mare, poliedrica, care este asezata pe mb.
bazala.
Histologic, functional se diferentiaza mai multe straturi ale acestui epiteliu stratificat.
1.Stratul bazal format dintr-un singur rand de keratinocite poliedrice, mari, cu axul mare orientat perpendicular pe
mb. bazala, cu metabolism active. Printer acestea se gasesc: melanocyte, cel Langerhans sic el merkel
- keratinocitele stratului bazal au o mare putere de diviziune (mai este denumit si strat germinativ)
-celulele sunt ancorate intre ele si de mb bazala
2. Stratul malpighian= spinos 6-20 randuri de celule mari(keratinocyte), active metabolic, mai aplatizate, 50%din
grosimea epidermului, denumire data de aspectul legaturilor intracelulare (ca niste spini)
3. Stratul granular- 3-6 randuri de keratinocyte, cu forma romboida turtita cu diametrul mare parallel cu membrana
bazala, 10% din grosimea epidermului, numeroase organite citoplasmatice cu metabolism activ
4. Stratul lucidum, strat de tranzitie, nu este intotdeauna observabil, cel picnotice si anucleate cu o activitatea
enzimatica intensa. Pana la stratul lucidum avem celule inca in viata. Celula moare odata cu disparitia nucleului.
5.Stratul cornos ultimul strat al epidermului, 4-15 straturi de celule anucleate pline cu keratina; reprezinta o bariera
proteica si lipidica intercelulara

Pentru a ajunge la stratul cornos keratinocitul bazal are nevoie de 14 zile, ca sa treaca de stratul cornos si sa
descuameze are nevoie de alte 14 zile. Deci 28 de zile in total= proces de diferentiere terminala!!!examen
Se numeste diferentiere pt ca apar o serie de organite noi si terminal pt ca celulele care ajung sa-si piarda nucleul nu
se divid, ci se transforma. In psoriazis acest proces are 4-5 zile.
Malpighi a observat spinii din acel strat. Acei spini sunt de fapt desmozomi= legaturi intercelulare. Legatura se face
prin urmatoarea structura:
- Cate o placa proteica hiperdensa
- Lanturi de keratina care inconjoara nucleul sa prinda aceasta placa desmozomala
- Placile se leaga una de alta
Proteine de adeziune: integrine, cathegrine, desmogleina

Pe parcursul procesului de diferentiere terminala, in stratul spinos apar o serie de proteine: involucrina, filagrina,
envoplakina, proteine bogate in cisteina. Toate f importante in fiziopatologie.
Cele mai importante sunt involucrina si filagrina care apar sub forma de precursori profilagrina si proinvolucrina si o
enzima numita transglutaminaza si apare tot sub forma de precursor.
In stratul granular, aceste proteine prin intermediul transglutaminazei (devin insolubile) formeaza invelisul cornificat
cutanat care are rol de protective mecanica si chimica
Mai apar granule de keratohialina- formeaza keratina care va elimina nucleul si corpi lamelari= structuri care contin
diverse lichide, in special ceramide.(Cremele contin ceramide pt ca pot intra in spatiul intercelular si ajuta produsul sa
patrunda.)

Alte tipuri de legaturi: gap, tight. Gap sunt ca niste mici gauri, formate de un lant proteic, care permit trecerea dintr o
celula in alta, iar cele tight sunt stranse.

In stratul cornos nu mai avem nicio structura proteica, dar mai gasim un usor metabolism la suprafata celulelor
cornoase. La suprafata lor exista stratul lipidic, fosfolipide, colesterol, sebum, ceramide.

In stratul bazal avem si alte tipuri de celule:

a. Melanocitul= celula pigmentara care produce melanina, dopamina??, IL-1,3,6, TNF sub atenta supraveghere
a MSH (melanotropina)
- Se gaseste in epiderm in stratul bazal si in derm formeaza cuiburi = expresia leziunilor pigmentare, dar si
la nivelul foliculului pilos la niv bulbului si tecii ext
- Nu prezinta desmozomi sau tonofilamente, se ataseaza de membrana bazala prin hemidesmozomi (care
nu au placa desmozomala)
- Melanocitul formeaza niste organite= melanozomi in care se gaseste melanina care este trimisa la alte
celule din jur prin prelungiri. 1 melanocit la 7-10 celule
- Melanina protejeaza keratinocitul si nucleul lui de radiatia UV (Melanomul= unul dintre cele mai grave
cancere= proliferarea melanocitelor)
- Melanocitele pot ajunge rareori in stratul malpighian
b. Celula Merkel= rol de receptor mecanic, localizate in epiderm si foliculii pilosi ( Exista cancer produs de
aceasta celula, dar apare extrem de rar)
c. Celula Langherhans- nu apartine pielii
- Apartine sistemului imun= celula profesionista prezentatoare de antigen
- Radiatiile uv in exces pot distruge aceste cellule; proliferarea maligna= histiocitoza X
d. Celula T dendritic- are functie asemanatoare cu Langerhans dar sunt implicate si in procesele reparatorii
epiteliale si in activarea antimicrobiana a epiteliului prin producer de defensina.

Keratinocitul este o celula foarte activa metabolic exprima numerosi receptori pt citokine si produce la randul ei
citokine
Citokinele- substante cu molecula mica, care se leaga de R si induc un semnal. Reteaua de citokine este foarte greu
de modelat.
Keratinocitul produce IL-1, IL-3,IL-4, IL-6, IL-10, IL-17, IL- 12-23, TNF= factor de necroza ai tumorilou, interferon, GM-
CSF, defensine, diversi factori de crestere endoteliali/ epiteliali/ ai fibroblastelor
Keratinocitele nu se inmultesc prin diviziune. Ele au un ciclu de viata diferit:
- 40% au un ciclu de viata lent,
- 40% au un ciclu de viata normal- accelerat
- 20% au un ciclu de viata intermediar
Histologic ele sunt la fel, functional nu sunt la fel. Celulele cu ciclu de viata lent au fost identificate drept celule stem.
Celulele stem: o celula normala se divide in 2 celule fiice identice, celula stem se divide asimetric- intro celula stem si
o celulacare intra in procesul de diferentiere terminala care ramane pe stratul bazal. Celulele stem au o capacitate de
multiplicare uriasa.O gastrula poate reface intreg organismul. Gastrula are celule stem multipotente, care incep sa
formeze organele si devin pluripotente si ajung sa fie unipotente. In fiecare organ exista celule stem unipotente care
refac organul respectiv.
Keratinocitele se inmultesc prin celulele stem. Celulele stem se gasesc in epiteliu ca si celelalte keranocite sau in
regiunea nisei din preajma glandei pilosebacee. In zona nisei se gasesc atat celule epiteliale stem cat si celule
melanocitare stem. Intr-o plaga mare cu lipsa de substanta, celulele stem se mobilizeaza si ajung sa umple plaga.
Celulei ii e greu sa migreze din marginea plagii spre mijlocul ei din cauza desmozomilor, asa ca devine din celula
epiteliala celula mezenchimala si se poate deplasa mai repede= tranzitie epiteliala mezenchimala

Dermul= tesut conjunctiv clasic

- bine vasc, realizeaza si nutritia epidermului
- prin diversi fact chimici poate controla si modela comportamentul cel epiteliale
Pt ca mb bazala nu e dreapta dermul se imparte in:
1. Derm papilar- sub cupola- sediu al numeroaselor procese patologice, 1/10 din grosime, fibroblaste mai
dense cu o capacitate de proliferare mai mare, vascularizatie de tip terminal= arteriola se vascularizeaza cu
venula
2. Derm propriu-zis/ profund (reticular)= situat intre zona plexurilor vasc si zona de transit spre hypoderm,
dermil subpapilar este format din fibrocite, fibroblaste, fb de colagen secretate de fibroblaste si substanta
fundamentala, acid hialuronic, fibre elastice, fibre de reticulina
Acest tesut conjunctiv se poate organiza mai mult functional decat histologic in jurul unei tumori si creeaza un
microambient peritumoral, care ajuta tumora sa supravietuiasca mecanismelor de aparare si tratamentului: un
limfocit T citotoxic care vine la acest mictoambient isi schimba functia, un macrofag care vine la microambient sa
secrete citokine anti-tumorale este facut sa secrete citokine pro-tumorale.

Hipoderm - unde incep nodulii grasosi, are mai putine fb de colagen

-ofera suportul mecanic peste care este asezat dermul
-despartiti prin septuri conjunctive, acesti noduli grasosi formeaza limita intre derm si hipoderm
-Celulele care formeaza hipodermul au caracter de celule stem

Anexele pelii:
1.Firul de par
- papilla dermica este inconjurata de o invaginare epiteliala respectiv bulbul care se continua cu portiunea situate in
int tegumentului: radacina – zona de regenerare, inglobata de un sac conjunctivo-fibros= folicul pilos
- portiunea libera= tija – deasupra epidermului, cu cellule anucleate, complet keratinizate
- in sectiune radacina prezinta : medulara, corticala, cuticula firului de par (cel cu mase mari de keratina in int), teaca
epiteliala interna- formata din cuticula, stratul Huxley si startul Henle, teaca epiteliala externa- straturi care
inconjoara foliculul pilos si se continua cu epidermal
Foliculul pilos are o evolutie ciclica(la soareci) : anagen= atunci creste tija, catagen= stagnare, telogen= ultima faza,
bulbul este repigmentat
Foliculul pilos are o glanda sebacee, care hraneste acest folicul pilos. Regiunea Nisei- contine celule stem
2.Unghia= lama cornoasa si o zona matriceala de crestere
- acopera fata dorsala a ultimei falange, cu rol de protective a acesteia
- Nu avem foarte mult tesut de tip conjunctiv sub unghie, lama cornoasa este pusa aproape pe periost,
- bogata vascularizatie, bogata inervatie
- Zona cornoasa este formata din lama unghiala, care este formata din corpul unghial (portiunea vizibila a lamei
unghiale) si radacina (portiunea cuprinsa sub repliul unghial care se termina printr-o cuticula )
- Unghiile au o crestere constanta, influentata mai ales de de starea generala a organismului

Glandele sudoripare “distribuite pe toata suprafata corpului= holocrine- nu se rup cand elimina secretia. Secretia
poate ajunge pana la 2-3 litri, f important in excretie”
Gl sudoripare
1. Ecrine- pe intreaga suprafata a corpului, in cond fiziologice1l/24h, in cond de effort sau temp ridicata 10l,
lichid 94%apa, se deschid la supr pielii printr-un orificiu independent de foliculul pilos
2. Apocrine- in axila, zona inghinala, perineala, anala si zona areolei mamare , canalul secretor se deschide in
partea superioara a unui folicul pilos sau in apropierea acestuia ; secretie mai vascoasa, tulbure, cu un pH
mai alcalin
“Exista alte glande care au secretia mai groasa si atunci se rupe celula in momentul secretiei.”

Glandele sebacee- glande acinoase holocrine, se deschid la niv foliculului pilos, secretie continua 2-4g/24h de sebum
(95%din stratul lepidic de la niv supr pielii), lipsesc pe palme si plante si au o densitate maxima in pielea capului,
frunte, obraji, presternal, interscapular etc, stimulate de h androgeni si inhibate de estrogeni

Melanina e de 2 tipuri:
-eumelanina- la bruneti
-feomelanina-la blonzi
Majoritatea dintre noi avem o combinatie intre cele doua

Keratina= proteina cu o structura extrem de complexa. Exista mai multe tipuri de keratina care se schimba in functie
de stratul epitelial:
-in stratul bazal- keratina 5-14 actioneaza din interior si tine keratinocitele in stratul bazal
-in stratul spinos- keratina 1-10 le da drumul
Mai exista si o alta proteina= beta1 integrina, care mentine celulele stem in stadiul de nediferentiere
Keratina poate fi acida/bazica, tare- in par si unghii/ moale/ care se inmoaie la caldura sau apa si care isi revine apoi.
Principala functie a pielii este cea de bariera mecanica, fizica, chimica, biologica. Substantele- elecrolitii nu trec prin
stratul de keratina, ci trec doar printre celulele de keratina, este semipermeabila pt apa. In anumite conditii
patologice isi pierde functia.
Pielea mai are rol si in excretie si socio-sexuala.