Planificare Romana, Clasa A VIII-A

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Şcoala Gimnazială Nr.
1 Bălnaca
LICEUL TEHNOLOGIC NR.1 ȘUNCUIUȘ Disciplina: Limba şi literatura română
str. Avram Iancu nr. 425 Editura Humanitas
tel.0259-444046, fax 0259-444004 Nr. de ore/săptămână: 4
email: grupind_suncuius@yahoo.com Profesor: Tonț Anamaria Bianca
AVIZ
DIRECTOR, RESPONSABIL COMISIE METODICĂ,
LAZĂU DUMITRU-SEVERUS ____________________ STRATON RADU ______________________
CLASA A VIII-A
COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
VALORI ŞI ATITUDINI
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi
limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bălnaca
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate
1.1 înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral, sesizând -cuvinte-cheie într-un mesaj oral;
progresia şi coerenţa ideilor exprimate monologul: texte narative, descriptive, informative, argumentative; dialoguri pe diverse teme;
1.2 sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele -elemente nonverbale care însoţesc mesajele orale; rolul folosirii elementelor nonverbale în
nonverbale (gest, mimică etc.) într-un text oral comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje
într-un spectacol de teatru;
1.3 sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul -cuvântul şi contextul; sensul propriu şi sensul figurat; greşeli lexicale în comunicare;
mesajului ascultat construcţii pleonastice şi atracţia paronimică; sinonimele, antonimele, omonimele, cuvinte
polisemantice;
-vocabularul fundamental şi masa vocabularului; mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a
vocabularului; familia de cuvinte; împrumuturi lexicale, neologisme sesizate în mesajele orale
ascultate;
-*prefixoidele, *sufixoidele
1.4 sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj -abateri de la normele limbii literare; particularităţile vorbirii regionale; identificarea
ascultat categoriilor gramaticale învăţate; observarea relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o
frază, în funcţie de intenţionalitatea comunicării;
-sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă, subiectul şi
propoziţia subordonată subiectivă, atributul şi propoziţia subordonată atributivă, complementul
direct şi propoziţia subordonată completivă directă, complementul indirect şi propoziţia
subordonată completivă indirectă, complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de
cauză, de scop; propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop,
condiţională, concesivă, consecutivă);
1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui -ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă; ierarhizarea ideilor receptate;
comportament comunicativ adecvat receptarea şi reţinerea ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog;
-conştientizarea poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog; sesizarea inventarului de
probleme, de idei, de cuvinte într-un dialog;
-*acte de vorbire.
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată -monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ;
2
-formularea ideilor pornind de la o temă dată; construirea unei expuneri în care să-şi exprime
opinia despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte 1de vedere personale într-un dialog;
structurarea unui dialog pe o temă dată; caracterizarea unui personaj, rezumarea; prezentarea
unor trăsături ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile şi speciile studiate; prezentarea
unor produse realizate individual sau în echipă; dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt într-
o secvenţă textuală orală; argumentarea orală a unor puncte de vedere;
2.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un -sens propriu şi sens figurat, sensul propriu de bază şi sensurile secundare; sinonime,
mesaj oral antonime, omonime, cuvinte polisemantice; utilizarea corectă a neologismelor în contexte
diverse; corectarea construcţiilor pleonastice; corectarea greşelilor determinate de atracţia
paronimică;
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale -enunţul, fraza; relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze, în
proprii funcţie de intenţionalitatea comunicării; rolul elementelor de legătură în frază; contragerea
unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de
propoziţie în propoziţiile corespunzătoare;
2.4 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale -prezentarea orală pe o temă dată, în funcţie de situaţia de comunicare; *îmbinarea elementelor
în cadrul mesajului oral verbale, nonverbale şi paraverbale în monolog şi dialog; *acte de vorbire;
2.5 captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul -situaţia de comunicare monologată şi dialogată; prezentarea orală, cu folosirea unor tehnici
de prezentare a mesajului variate de captare şi menţinere a atenţiei publicului / interlocutorilor (introducere în temă prin
propunerea unei idei surprinzătoare, menţinerea contactului vizual cu interlocutorii,
sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente); *acte de vorbire.
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind -structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre
de la cerinţe date personaje; structura textelor lirice, eul liric;
-moduri de expunere; ordinea logică şi cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text;
procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria, repetiţia fonetică/
aliteraţia, metaforă, hiperbolă, epitet, comparaţie, repetiţie, enumeraţie, antiteză); sensul
figurat al unor cuvinte într-un context dat; versificaţia (măsura, rima, piciorul metric, ritmul,
versul, strofa; versul liber*);
-trăsăturile specifice celor trei genuri (epic, liric şi dramatic) în opere literare studiate sau în
texte la prima vedere; opera dramatică: trăsături generale; specii literare obligatorii: balada
populară, romanul (fragment); *scrieri SF;
3
-texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii); texte nonliterare
(texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă);
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a -corectitudinea şi expresivitatea părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat; rolul
mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un
semantice studiate text dat; cuvinte şi construcţii incidente; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor şi
al neologismelor; cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin conversiune; categorii
semantice studiate; *valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar; elemente de
limbă şi de stil în textul literar; figurile de stil, versificaţia;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului, familia de cuvinte; prefixoidele*,
sufixoidele*; mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, -elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă
exprimându-şi impresiile şi preferinţele de ele;
cartea-obiect cultural (actualizare).
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scri se, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de -exprimarea în scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal, social sau
comunicare concretă cultural; evidenţierea trăsăturilor unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană), prin utilizarea
resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret;
-organizarea planului unei lucrări pe o temă dată; caracterizarea unui personaj, rezumare;
redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate; comentarea unor
secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de
exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente de limbă şi de stil, figurile de stil,
versificaţia etc.); *conspectul;
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de -enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii (predicatul şi propoziţia subordonată
morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de predicativă, subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă; atributul şi propoziţia subordonată
punctuaţie atributivă; complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă; complementul
indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă; complementele circumstanţiale şi
propoziţiile subordonate circumstanţiale; complementele circumstanţiale de loc, de timp, de
mod, de cauză, de scop, propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de
scop; propoziţia subordonată circumstanţială condiţională; propoziţia subordonată
circumstanţială concesivă; propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă);
-aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare, subordonare,
4
incidenţă); realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie; aplicarea cunoştinţelor

de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;
4.3 redactarea unui text argumentativ -structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia),
pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi; motivarea
preferinţelor şi a opiniilor).
CONŢINUTURI
Unităţile de conţinut care sunt tipărite cu aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VIII-a.
1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural (actualizare).
1.2. Teoria literară
1.2.1. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica
acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii). Relaţiile dintre personaje. Caracterizarea personajelor. Actualizarea, prin investigarea unor texte literare, a
structurii textelor lirice. Eul liric.
1.2.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria.
1.2.4. Versificaţia. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). Versul liber.
1.2.5. Genuri şi specii. Genurile epic, liric şi dramatic. Opera dramatică: trăsături generale; lectură de text şi vizionare de spectacol. Specii literare
obligatorii: balada populară, romanul (fragment). *Scrieri SF.
1.3 Textul
1.3.1 Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.
1.3.2 Texte nonliterare: texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă.
Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor
clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea
să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5 şi 1.3.1. şi 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-
estetic, formativ, adecvare la vârstă.
5
2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală
Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare). Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ
(argumentarea / susţinerea opiniilor şi a preferinţelor). Rezumatul oral (actualizare).
*Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
 susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct;
 exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;
 exprimarea şi motivarea unei atitudini / reacţii;
 prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă.
2.2. Scrierea (actualizare)
Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date. *Conspectul.
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest
capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi
nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat
prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca
sistem abstract”.
Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”, ci abordarea funcţională
şi aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate
cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de
exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o
asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, având ca bază texte
ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală.
Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia
practică cea mai eficientă.
Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.
Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor).
3. Elemente de construcţie a comunicării

3.1. Noţiuni de sintaxă. Enunţul. Fraza. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare).
Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.
6
3.2. Lexicul (actualizare)

Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Dinamica vocabularului.
Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare).
Prefixoidele*. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii).

Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. Împrumuturile lexicale. Neologismele. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor.
Cuvântul şi contextul. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat.
Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare).
Paronimele. Pleonasmul.
3) Noţiuni de fonetică (actualizare). Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.
3.4. Sintaxa propoziţiei şi a frazei.
3.4.1. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă.
Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Predicatul nominal incomplet. Probleme ale acordului (acordul după înţeles, acordul prin
atracţie).
Propoziţia subordonată predicativă.
3.4.2. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.
Subiectul (actualizare).
Propoziţia subordonată subiectivă. Natura elementului regent al propoziţiei subiective.
3.4.3. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă.
Atributul (actualizare).
Propoziţia subordonată atributivă. Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva.
3.4.4. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă.
Complementul direct (actualizare). Propoziţia subordonată completivă directă.
3.4.5. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.
Complementul indirect (actualizare). Propoziţia subordonată completivă indirectă.
3.4.6. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale.
3.4.6.1. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod (actualizare), de cauză, de scop. Propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp,
de mod, de cauză, de scop.
3.4.6.2. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională.
3.4.6.3. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă.
3.4.6.4. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.
7
În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei, se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune, de
precizare a elementelor introductive, de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi
al locuţiunilor adverbiale corelative în comunicare.
8
PLANIFICARE ANUALĂ
AN ŞCOLAR 2018-2019
CLASA a VIII-a
Structura anului şcolar 2018-2019:

Cursuri: 32 (+1) săptămâni x 4 ore/săptămână = 128 (+ 4) ore/an:
Semestrul I: 18 săptămâni x 4 ore/săptămână  72 de ore
Semestrul al II-lea: 14 (+1) săptămâni x 4 ore/săptămână  56 ore ( + PROGRAMUL „ȘCOALA ALTFEL” (activităţi extraşcolare şi
extracurriculare, având orar specific)
Teze:
sem. I - săpt. 14
sem. II - săpt. 12
Sem. Unitatea de învăţare Nr. ore Săpt. Obs.
SEMESTRUL I
I I. Unitate de învăţare introductivă 7 S 1-S 2

Prezentarea manualului. Recomandarea lecturii
Recapitulare iniţială
Test iniţial
Cartea – obiect cultural
I II. Genul liric 23 S 2-S 8
Structurarea operei literare. Actualizarea, prin investigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice. Eul liric.
Figurile de stil (actualizare). Versificaţia. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). Versul
liber.
Genul liric. Texte literare - culte - aparţinând genului liric
Comunicarea scrisă. Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor
cerinţe date
Lexicul
Noţiuni de fonetică
Evaluare – Genul liric. Poezia 1
9
Ore la dispoziţia profesorului 1
I III. Genul epic. *Scrieri SF 4 S9

Genul epic. *Scrieri SF
Comunicarea orală. Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare)
Rezumatul oral (actualizare)
I IV. Texte nonliterare 14 S 10-S 13
Texte nonliterare: textele publicitare, articolul de ziar / de revistă
Noţiuni de sintaxă
Sintaxa propoziţiei şi a frazei
Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă
Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă
Comunicarea orală. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ
Text argumentativ (argumentarea / susţinerea opiniilor şi a preferinţelor)
Evaluare – Texte nonliterare 1
I V. Lucrare scrisă semestrială 4 S 14

Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială
Lucrare scrisă semestrială
I VI. Genul epic 11 S15-S 18
Structurarea operei literare. Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a cunoştinţelor referitoare la
structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii). Relaţiile dintre personaje. Caracterizarea
personajelor. Genul epic. Texte literare - culte - aparţinând genului epic
Atributul şi propoziţia subordonată atributivă
Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă
Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă
Evaluare – Genul epic 1
I VII. Recapitulare semestrială 2 S 18
Total ore semestrul I 72 S 1-S 18
10
SEMESTRUL al II-lea
II VIII. Genul epic. Romanul 12 S 1-S 4

personajelor. Genul epic. Specia literară roman. Texte literare - culte - aparţinând genului epic, speciei literare
roman
Comunicarea scrisă. Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor)
Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod (actualizare) şi propoziţiile subordonate circumstanţiale
de loc, de timp, de mod
Evaluarea – Genul epic. Romanul 1
II IX. Genul dramatic 9 S 4-S 6
Genul dramatic. Opera dramatică: trăsături generale; lectură de text şi vizionare de spectacol.
Texte literare - culte - aparţinând genului dramatic
Complementele circumstanţiale de cauză, de scop şi propoziţiile subordonate circumstanţiale de cauză, de scop
Evaluarea – Texte literare culte în proză 1
Ore la dipoziţia profesorului 1
II X. Îmbinarea genurilor. Balada populară 8 S 7-S 9
personajelor.
Figurile de stil (actualizare). Alegoria. Versificaţia. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul (actualizare).
Versul liber. Îmbinarea genurilor (epic, liric, dramatic). Specia literară baladă populară.
Texte literare – populare – aparţinând diverselor genuri şi specii.
Comunicarea scrisă. *Conspectul
Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională
Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă
Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă
Evaluare – Îmbinarea genurilor. Balada populară 1
11

II XI. Lucrare scrisă semestrială 4 S 9-S 11
Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială
Lucrare scrisă semestrială
II XII. Recapitulare finală 6 S 11-S 13
Recapitulare pentru testul de evaluare finală
Test de evaluare finală 2
Recapitulare finală
II XIII. Recapitulare pentru Evaluarea Naţională 10 S 13-S 15
Recapitulare pentru Evaluarea Naţională
Total ore semestrul al II-lea 56 S 1-S 15
TOTAL 128 S 1-S 33
12
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
SEMESTRUL I
CLASA a VIII-a
Nr. Săpt.
Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi asociate Conţinuturi ore Obs.
învăţare
I. 7 S 1-S 2
Unitate de 1.5 aplicarea principiilor ascultării -ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul 1 Prezentarea manualului. 1
învăţare active în manifestarea unui lucrului în echipă; ierarhizarea ideilor receptate; Recomandarea lecturii
introductivă comportament comunicativ adecvat receptarea şi reţinerea ideilor şi a argumentelor particulare
dintr-o expunere sau dintr-un monolog; Recapitulare pentru testul
iniţial:
3.1 dovedirea înţelegerii unui text -structura textelor narative (logica acţiunii, timpul,
literar sau nonliterar, pornind de la spaţiul naraţiunii); 2 Opera epică. Trăsăturile 1
cerinţe date -moduri de expunere; ordinea logică şi operei epice. Subiectul operei
cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; literare. Momentele subiectului.
-caracterizarea unui personaj, rezumarea Modurile de expunere.
2.1 construirea unui discurs oral pe o Personajul literar.
temă dată - caracterizarea unui personaj, rezumare Caracterizarea personajelor
4.1 redactarea diverselor texte,
adaptându-le la situaţia de
comunicare concretă -procedee de expresivitate artistică în textele 3 Opera lirică. Trăsăturile 1
studiate (figuri de stil: alegoria, repetiţia fonetică/ operei lirice. Figuri de stil.
3.1 dovedirea înţelegerii unui text aliteraţia, metaforă, hiperbolă, epitet, comparaţie, Elemente de versificaţie
literar sau nonliterar, pornind de la repetiţie, enumeraţie, antiteză); versificaţia
cerinţe date (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul,
strofa; versul liber*);
1
1.3 sesizarea adecvării elementelor -construcţii pleonastice şi atracţia paronimică; 4 Noţiuni de fonetică. Noţiuni
lexicale utilizate la scopul mesajului sinonimele, antonimele, omonimele, cuvinte de vocabular
13
ascultat polisemantice; Elemente de morfo-sintaxă

-vocabularul fundamental şi masa vocabularului;
mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a
vocabularului; familia de cuvinte; împrumuturi
lexicale, neologisme sesizate în mesajele orale
ascultate;
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- -identificarea categoriilor gramaticale învăţate;
gramaticale ale unui mesaj ascultat 5 Test iniţial 1
4.2 utilizarea în redactarea unui text -părţi de propoziţie
propriu a cunoştinţelor de morfo-
sintaxă, folosind adecvat semnele
ortografice şi de punctuaţie 6 Discutarea testului iniţial 1
3.3 identificarea valorilor etice şi -cartea-obiect cultural (actualizare). 7 Cartea – obiect cultural 1
culturale într-un text, exprimându-şi (actualizare)
impresiile şi preferinţele
II. Structurarea operei literare. 25 S 2-S 8
Genul liric Actualizarea, prin investigarea
unor texte literare, a structurii
textelor lirice. Eul liric.
Figurile de stil (actualizare).
Versificaţia. Măsura, rima,
piciorul metric, ritmul, versul,
strofa (actualizare). Versul
liber.Genul liric. Texte literare
- culte - aparţinând genului
liric. Texte suport:
3.1 dovedirea înţelegerii unui text -structura textelor lirice, eul liric; Lacul de Mihai Eminescu
literar sau nonliterar, pornind de la -procedee de expresivitate artistică în textele 8 Lectură explicativă şi 1
cerinţe date studiate (figuri de stil: repetiţia fonetică/ aliteraţia, expresivă. Vocabular.
metaforă, hiperbolă, epitet, comparaţie, repetiţie, Semnificaţia titlului
enumeraţie, antiteză); sensul figurat al unor 9 Concordanţa dintre forma 1
cuvinte într-un context dat; versificaţia (măsura, grafică a poeziei şi ideea
14
rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa; versul transmisă de aceasta. Structura
liber*); textului liric. Eul liric
-trăsăturile specifice genului liric în opere literare 10 Procedee de expresivitate 1
studiate sau în texte la prima vedere; artistică. Elemente de
4.1 redactarea diverselor texte, -redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale versificaţie
adaptându-le la situaţia de genului liric; comentarea unor secvenţe din 11 Versificaţia. Măsura, rima, 1
comunicare concretă operele studiate sau din texte la prima vedere, pe piciorul metric, ritmul, versul,
baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de strofa (actualizare). Versul liber.
structură a operei literare; elemente de limbă şi de
stil, figurile de stil, versificaţia etc.)
Izvorul nopţii
-structura textelor lirice, eul liric; de Lucian Blaga
3.1 dovedirea înţelegerii unui text -procedee de expresivitate artistică în textele 12 Lectură explicativă şi
literar sau nonliterar, pornind de la studiate (figuri de stil: repetiţia fonetică/ aliteraţia, expresivă. Vocabular. 1
cerinţe date metaforă, hiperbolă, epitet, comparaţie, repetiţie, Semnificaţia titlului
enumeraţie, antiteză); sensul figurat al unor 13 Concordanţa dintre forma
cuvinte într-un context dat; versificaţia (măsura, grafică a poeziei şi ideea 1
rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa; versul transmisă de aceasta. Structura
liber*); textului liric. Eul liric
-trăsăturile specifice genului liric în opere literare
4.1 redactarea diverselor texte, studiate sau în texte la prima vedere; 14 Procedee de expresivitate
adaptându-le la situaţia de -redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale artistică. Elemente de 1
comunicare concretă genului liric; comentarea unor secvenţe din versificaţie
operele studiate sau din texte la prima vedere, pe
baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de
stil, figurile de stil, versificaţia etc.) Emoţie de toamnă
de Nichita Stănescu
3.1 dovedirea înţelegerii unui text -structura textelor lirice, eul liric; 15 Lectură explicativă şi
literar sau nonliterar, pornind de la -procedee de expresivitate artistică în textele expresivă. Vocabular. 1
cerinţe date studiate (figuri de stil: repetiţia fonetică/ aliteraţia, Semnificaţia titlului
metaforă, hiperbo-lă, epitet, comparaţie, repetiţie, 16 Concordanţa dintre forma
enumeraţie, antiteză); sensul figurat al unor grafică a poeziei şi ideea 1
15
cuvinte într-un context dat; versificaţia (măsura, transmisă de aceasta. Structura

rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa; versul textului liric. Eul liric
liber*);
-trăsăturile specifice genului liric în opere literare 17 Procedee de expresivitate
4.1 redactarea diverselor texte, studiate sau în texte la prima vedere; artistică. Elemente de 1
adaptându-le la situaţia de -redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale versificaţie
comunicare concretă genului liric; comentarea unor secvenţe din
operele studiate sau din texte la prima vedere, pe 18 Genul liric. Trăsături
4.1 redactarea diverselor texte, baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de specifice 1
adaptându-le la situaţia de structură a operei literare; elemente de limbă şi de
comunicare concretă stil, figurile de stil, versificaţia etc.)
-comentarea unor secvenţe din operele studiate

sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe Comunicarea scrisă
date (de exem-plu: elemente de structură a operei 19 Comentarea unor secvenţe
1.3 sesizarea adecvării elementelor literare; elemente de limbă şi de stil, figurile de din operele studiate sau din 1
lexicale utilizate la scopul mesajului stil, versificaţia etc.) texte la prima vedere, pe baza
ascultat unor cerinţe date
-vocabularul fundamental şi masa vocabularului;
mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a Lexicul
vocabularului; familia de cuvinte; împrumuturi 20 Vocabularul fundamental şi
lexicale, neologisme sesizate în mesajele orale masa vocabularului. Dinamica 1
3.2 sesizarea valorii expresive a ascultate; vocabularului
categoriilor morfosintactice, a -*prefixoidele, *sufixoidele Mijloace interne de îmbogăţire
mijloacelor de îmbogăţire a -comentarea rolului arhaismelor, al a vocabularului (actualizare):
vocabularului şi a categoriilor regionalismelor şi al neologismelor; cuvinte 21 Derivarea
semantice studiate derivate, compuse sau obţinute prin conversiune; 22 Compunerea 1
Prefixoidele*. Sufixoidele* 1
(ambele pe bază de aplicaţii)
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului, 23 Schimbarea valorii
familia de cuvinte; prefixoidele*, sufixoidele*; gramaticale. Familia de cuvinte 1
mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului; Mijloace externe de îmbogăţire
a vocabularului:
16
24 Împrumuturile lexicale.
1.3 sesizarea adecvării elementelor -cuvântul şi contextul; sensul propriu şi sensul Neologismele. Evitarea 1
lexicale utilizate la scopul mesajului figurat; greşeli lexicale în comunicare; construcţii greşelilor în utilizarea
ascultat pleonastice şi atracţia paronimică; sinonimele, neologismelor
antonimele, omonimele, cuvinte polisemantice; 25 Cuvântul şi contextul.
-sens propriu şi sens figurat, sensul propriu de Sensul propriu (de bază şi 1
bază şi sensurile secundare; sinonime, antonime, secundar) şi sensul figurat
2.2 utilizarea în mod nuanţat a omonime, cuvinte polisemantice; utilizarea Categorii semantice Oră
categoriilor lexicale într-un mesaj corectă a neologismelor în contexte diverse; 26 Sinonimele. Antonimele la
oral corectarea construcţiilor pleonastice; corectarea 27 Omonimele. Cuvintele 1 dispo
greşelilor determinate de atracţia paronimică; polisemantice 1 ziţia
28 Paronimele. Pleonasmul prof.
-*valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un 1
text literar Noţiuni de fonetică
29 Noţiuni de fonetică
(actualizare) 1
30 *Valorile stilistice ale
nivelului fonetic într-un text 1
3.2 sesizarea valorii expresive a literar
categoriilor morfosintactice, a 31 Exerciţii – Lexicul. Noţiuni
mijloacelor de îmbogăţire a de fonetică 1
vocabularului şi a categoriilor 32 Evaluare – Genul liric
semantice studiate 1
III. Genul epic. *Scrieri SF 4 S9

Genul epic. Text suport
*Scrieri SF 3.1 dovedirea înţelegerii unui text -structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, Planeta celor doi sori
literar sau nonliterar, pornind de la spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre personaje; de Horia Aramă
cerinţe date -moduri de expunere; ordinea logică şi 33 Lectură explicativă şi 1
cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; expresivă. Vocabular.
sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; Povestirea orală. Idei
-trăsăturile specifice genului epic în opere literare principale.
studiate sau în texte la prima vedere; *scrieri SF; 34 Structura textului narativ 1
17
-texte literare (culte – aparţinând genului epic); (logica acţiunii, timpul, spaţiul
-caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări naraţiunii). Moduri de
4.1 redactarea diverselor texte, vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale expunere. Ordinea logică a
adaptându-le la situaţia de speciilor studiate; comentarea unor secvenţe din desfăşurării întâmplărilor,
comunicare concretă operele studiate sau din texte la prima vedere, pe procedee de legare a
baza unor cerinţe date; secvenţelor). Personajele.
Relaţiile dintre personaje. Temă
Caracterizarea personajelor acasă
Lectură suplimentară
Ce-şi face omul cu mâna lui
-situaţia de comunicare monologată şi dialogată; de Isaac Asimov
prezentarea orală, cu folosirea unor tehnici variate
2.5 captarea şi menţinerea atenţiei de captare şi menţinere a atenţiei publicului / Comunicarea orală
interlocu-torului prin modul de interlocutorilor (introducere în temă prin 35 Situaţia de comunicare 1
prezentare a mesajului propunerea unei idei surprinzătoare, menţinerea monologată şi dialogată
contactului vizual cu interlocutorii, sublinierea (actualizare)
ideilor exprimate verbal prin folosirea unor
elemente); *acte de vorbire.
-formularea ideilor pornind de la o temă dată;
2.1 construirea unui discurs oral pe o rezumarea;
temă dată 36 Rezumatul oral (actualizare) 1
IV. Texte nonliterare: textele 16 S10-S

Texte publicitare, articolul de ziar / 13
nonliterare de revistă
3.1 dovedirea înţelegerii unui text -texte nonliterare (texte publicitare, articolul de 37 Texte nonliterare: textele 1
literar sau nonliterar, pornind de la ziar/ de revistă); publicitare, articolul de ziar / de
cerinţe date revistă
-enunţul, fraza Noţiuni de sintaxă

2.3 utilizarea corectă a relaţiilor 38 Enunţul. Fraza 1
sintactice în textele orale proprii -nunţul, fraza; 39 Relaţiile sintactice în 1
4.2 utilizarea în redactarea unui text propoziţie şi în frază
18

sintaxă, folosind adecvat semnele -cuvinte şi construcţii incidente; 40 Cuvintele şi construcţiile 1
ortografice şi de punctuaţie incidente. Punctuaţia lor
3.2 sesizarea valorii expresive a
categoriilor morfosintactice, a Sintaxa propoziţiei şi a frazei
mijloacelor de îmbogăţire a Predicatul şi propoziţia
vocabularului şi a categoriilor -relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi subordonată predicativă
semantice studiate a propoziţiilor în fraze, în funcţie de 41 Predicatul verbal 1
intenţionalitatea comunicării; rolul elementelor de (actualizare)
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor legătură în frază; contragerea unor propoziţii în 42 Predicatul nominal 1
sintactice în textele orale proprii părţile de propoziţie corespunzătoare sau (actualizare). Predicatul
expansiunea unor părţi de propoziţie în nominal incomplet. Probleme
propoziţiile corespunzătoare; ale acordului (acordul după
-sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi înţeles, acordul prin atracţie)
propoziţia subordonată predicativă); 43, 44 Propoziţia subordonată 1
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- -părţi de propoziţie şi propoziţii (predicatul şi predicativă 1
gramaticale ale unui mesaj ascultat propoziţia subordonată predicativă);
4.2 utilizarea în redactarea unui text -aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la
propriu a cunoştinţelor de morfo- nivelul frazei (coordonare, subordonare); Subiectul şi propoziţia
sintaxă, folosind adecvat semnele -relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi subordonată subiectivă
ortografice şi de punctuaţie a propoziţiilor în fraze, în funcţie de 45 Subiectul exprimat 1
intenţionalitatea comunicării; rolul elementelor de (actualizare)
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor legătură în frază; contragerea unor propoziţii în 46 Subiectul neexprimat 1
sintactice în textele orale proprii părţile de propoziţie corespunzătoare sau (actualizare)
expansiunea unor părţi de propoziţie în 47, 48 Propoziţia subordonată 1 Oră
propoziţiile corespunzătoare; subiectivă. Natura elementului 1 la
-sintaxa propoziţiei şi a frazei, subiectul şi regent al propoziţiei subiective dispo
propoziţia subordonată subiectivă); 49 Exerciţii – Propoziţia 1 ziţia
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- -părţi de propoziţie şi propoziţii (subiectul şi subordonată predicativă. prof.
gramaticale ale unui mesaj ascultat propoziţia subordonată subiectivă); Propoziţia subordonată
-aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la subiectivă
4.2 utilizarea în redactarea unui text nivelul frazei (coordonare, subordonare);
19
sintaxă, folosind adecvat semnele -monologul: texte narative, descriptive, Comunicarea orală
ortografice şi de punctuaţie informative, argumentative; 50 Monologul: text narativ, text 1
descriptiv, text informativ
1.1 înţelegerea semnificaţiei generale-monologul: text narativ, text descriptiv, text
a mesajului oral, sesizând progresia şi
informativ, text argumentativ; 51 Text argumentativ 1
coerenţa ideilor exprimate -construirea unei expuneri în care să-şi exprime (argumentarea / susţinerea
2.1 construirea unui discurs oral pe oopinia despre un anumit fapt; prezentarea unor opiniilor şi a preferinţelor)
temă dată puncte de vedere personale într-un dialog;
prezentarea unor produse realizate individual sau
în echipă; argumentarea orală a unor puncte de
vedere; 52 Evaluare – Texte nonliterare 1
V. 3.1 dovedirea înţelegerii unui text -structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, 4 S 14
Lucrare literar sau nonliterar, pornind de la spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre personaje; 53 Recapitulare pentru lucrarea 1
scrisă cerinţe date structura textelor lirice, eul liric; scrisă semestrială
semestrială -moduri de expunere; ordinea logică şi
cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; 54 Recapitulare pentru lucrarea 1
procedee de expresivitate artistică în textele scrisă semestrială
studiate (figuri de stil: repetiţia fone-tică/
aliteraţia, metaforă, hiperbolă, epitet, comparaţie, 55 Lucrare scrisă semestrială 1
repetiţie, enumera-ţie, antiteză); sensul figurat al
unor cuvinte într-un context dat; versifica-ţia 56 Discutarea lucrării scrise 1
(măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, semestriale
3.2 sesizarea valorii expresive a strofa; versul liber*);
categoriilor morfosintactice, a -trăsăturile specifice celor două genuri (epic, liric)
mijloacelor de îmbogăţire a în opere literare studiate sau în texte la prima
vocabularului şi a categoriilor vedere;
semantice studiate -comentarea rolului arhaismelor, al
regionalismelor şi al neologismelor; cuvinte
derivate, compuse sau obţinute prin conversiune;
categorii semantice studiate; *valorile stilistice ale
nivelului fonetic într-un text literar;
4.1 redactarea diverselor texte, -mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului,
adaptându-le la situaţia de familia de cuvinte; prefixoidele*, sufixoidele*;
20
comunicare concretă mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;

-caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări
vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale
speciilor studiate; comentarea unor secvenţe din
stil, figurile de stil, versificaţia etc.);
VI. Structurarea operei literare. 14 S 15-

Genul epic Actualizarea - prin S 18
investigarea unor texte literare
- a cunoştinţelor referitoare la
structura textelor narative
(logica acţiunii, timpul, spaţiul
naraţiunii). Relaţiile dintre
personaje. Caracterizarea
personajelor.
Genul epic. Texte literare -
culte - aparţinând genului epic
3.1 dovedirea înţelegerii unui text -structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, Text suport
literar sau nonliterar, pornind de la spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre personaje; Popa Tanda
cerinţe date -moduri de expunere; ordinea logică şi de Ioan Slavici
cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; 57 Lectură explicativă şi 1
-trăsăturile specifice genului epic în opere literare expresivă. Vocabular.
studiate sau în texte la prima vedere; Povestirea orală. Idei
-caracterizarea unui personaj, rezumarea; principale. Rezumatul oral
2.1 construirea unui discurs oral pe o prezentarea unor trăsături ale textelor studiate, 58 Structura textului narativ 1
temă dată ilustrative pentru genurile şi speciile studiate; (logica acţiunii, timpul, spaţiul
-caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări naraţiunii). Moduri de
4.1 redactarea diverselor texte, vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale expunere. Ordinea logică a
adaptându-le la situaţia de speciilor studiate; desfăşurării întâmplărilor,
21
comunicare concretă momen-tele subiectului,

procedee de legare a
secvenţelor)
59 Personajele. Relaţiile dintre 1
-relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi personajelor
a propoziţiilor în fraze, în funcţie de 60 Genul epic. Trăsături 1
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor intenţionalitatea comunicării; rolul elementelor de specifice
sintactice în textele orale proprii legătură în frază; contragerea unor propoziţii în
părţile de propoziţie corespunzătoare sau Sintaxa propoziţiei şi a frazei
expansiunea unor părţi de propoziţie în Atributul şi propoziţia
propoziţiile corespunzătoare; subordonată atributivă
-sintaxa propoziţiei şi a frazei (atributul şi 61 Atributul adjectival. 1
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- propoziţia subordonată atributivă); Atributul substantival
gramaticale ale unui mesaj ascultat -părţi de propoziţie şi propoziţii (atributul şi (actualizare)
4.2 utilizarea în redactarea unui text propoziţia subordonată atributivă) 62 Atributul pronominal. 1
propriu a cunoştinţelor de morfo- -aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la Atributul verbal. Atributul Oră
sintaxă, folosind adecvat semnele nivelul frazei (coordonare, subordonare); adverbial. Atributul la
ortografice şi de punctuaţie interjecţional (actualizare) dispo
63 Propoziţia subordonată 1 -ziţia
-relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi atributivă. Exerciţii de utilizare prof.
a propoziţiilor în fraze, în funcţie de corectă a pronumelui relativ
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor intenţionalitatea comunicării; rolul elementelor de care introduce atributiva
sintactice în textele orale proprii legătură în frază; contragerea unor propoziţii în 64 Exerciţii – Propoziţia 1
părţile de propoziţie corespunzătoare sau subordonată atributivă
expansiunea unor părţi de propoziţie în
propoziţiile corespunzătoare; Complementul direct şi
-sintaxa propoziţiei şi a frazei (complementul propoziţia subordonată
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- direct şi propoziţia subordonată completivă completivă directă
gramaticale ale unui mesaj ascultat directă; complementul indirect şi propoziţia 65 Complementul direct 1
subordonată completivă indirectă); 66 Propoziţia subordonată 1
-părţi de propoziţie şi propoziţii (complementul completivă directă
4.2 utilizarea în redactarea unui text direct şi propoziţia subordonată completivă Oră
22
propriu a cunoştinţelor de morfo- directă; complementul indirect şi propoziţia Complementul indirect şi la

sintaxă, folosind adecvat semnele subordonată completivă indirectă) propoziţia subordonată dispo
ortografice şi de punctuaţie -aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la completivă indirectă -ziţia
nivelul frazei (coordonare, subordonare); 67 Complementul indirect 1 prof.
68 Propoziţia subordonată 1
completivă indirectă
69 Exerciţii – Propoziţia 1
subordonată completivă directă.
Propoziţia subordonată
completivă indirectă
70 Evaluare – Genul epic 1
VII. 3.1 dovedirea înţelegerii unui text-procedee de expresivitate artistică în textele 2 S 18

Recapitu- literar sau nonliterar, pornind de la
studiate (figuri de stil); sensul figurat al unor 71 Genul liric. Lexicul. Noţiuni 1
lare cerinţe date cuvinte într-un context dat; versificaţia (versul de fonetică. Noţiuni de sintaxă.
semestrială liber*); Predicatul şi propoziţia
-structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, subordonată predicativă.
spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre personaje; Subiectul şi propoziţia
-moduri de expunere; ordinea logică şi subordonată subiectivă
cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; 72 Genul epic. *Scrieri SF. 1
3.2 sesizarea valorii expresive a -corectitudinea şi expresivitatea părţilor de Atributul şi propoziţia
categoriilor morfosintactice, a propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat; rolul subordonată atributivă.
mijloacelor de îmbogăţire a părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie Complementul direct şi
vocabularului şi a categoriilor de intenţia şi specificul comunicării într-un text propoziţia subordonată
semantice studiate dat; cuvinte şi construcţii incidente; comentarea completivă directă
rolului arhaismelor, al regionalismelor şi al Complementul indirect şi
neologismelor; cuvinte derivate, compuse sau propoziţia subordonată
obţinute prin conversiune; categorii semantice completivă indirectă
studiate; *valorile stilistice ale nivelului fonetic
într-un text literar; elemente de limbă şi de stil în
textul literar; figurile de stil, versificaţia;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului,
familia de cuvinte; prefixoidele*, sufixoidele*;
23
4.1 redactarea diverselor texte, mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;

adaptându-le la situaţia de -organizarea planului unei lucrări pe o temă dată;
comunicare concretă caracte-rizarea unui personaj, rezumare; redactări
vizând ilus-trarea unor trăsături ale genurilor şi ale
4.2 utilizarea în redactarea unui text structură a operei literare; elemente de limbă şi de
propriu a cunoştinţelor de morfo- stil, figurile de stil, versificaţia etc.);
sintaxă, folosind adecvat semnele -enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii
ortografice şi de punctuaţie (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă,
subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă;
atributul şi propoziţia subordonată atributivă;
complementul direct şi propoziţia subordonată
completivă directă; complementul indirect şi
propoziţia subordonată completivă indirectă)
-aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la
nivelul frazei (coordonare, subordonare,
incidenţă); realizarea expresivităţii cu ajutorul
semnelor de punctuaţie; aplicarea cunoştinţelor de
morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă.
24
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
SEMESTRUL II
CLASA a VIII-a
Nr.
Unitatea Competenţe specifice Conţinuturi asociate Conţinuturi de Săpt. Obs.
de ore
învăţare
VIII. Structurarea operei literare. 13 S 1-S 4
Genul Actualizarea - prin
epic. investigarea unor texte literare
Romanu - a cunoştinţelor referitoare la
l structura textelor narative
(logica acţiunii, timpul, spaţiul
personajelor.
Genul epic. Specia literară
roman. Texte literare - culte -
aparţinând genului epic,
speciei literare roman
Text suport
Baltagul
de Mihail Sadoveanu
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar -structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, 1 Lectură explicativă şi 1
sau nonliterar, pornind de la cerinţe date spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre personaje; expresivă. Vocabular.
-moduri de expunere; ordinea logică şi Povestirea orală. Idei
cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; principale. Rezumatul oral
-trăsăturile specifice genului epic în opere literare 2 Structura textului narativ 1
studiate sau în texte la prima vedere; specii (logica acţiunii, timpul, spaţiul
literare obligatorii: romanul (fragment); naraţiunii, suspansul, viziunea).
25
2.1 construirea unui discurs oral pe o -caracterizarea unui personaj, rezumarea; Moduri de expunere. Ordinea
temă dată prezentarea unor trăsături ale textelor studiate, logică a desfăşurării
ilustrative pentru genurile şi speciile studiate; întâmplărilor, momentele
4.1 redactarea diverselor texte, -caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări subiectului, procedee de legare
adaptându-le la situaţia de comunicare vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale a secvenţelor)
concretă speciilor studiate; comentarea unor secvenţe din 3 Personajele. Relaţiile dintre 1
operele studiate sau din texte la prima vedere, pe personaje
baza unor cerinţe date; 4 Caracterizarea personajelor 1
5 Romanul. Trăsături specifice 1
-structurarea textului argumentativ (stabilirea
4.3 redactarea unui text argumentativ problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), Comunicarea scrisă
pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe 6 Textul argumentativ 1
teme de interes pentru elevi; motivarea (susţinerea preferinţelor şi a
preferinţelor şi a opiniilor). opiniilor) (despre roman)
-relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi Sintaxa propoziţiei şi a frazei

2.3 utilizarea corectă a relaţiilor a propoziţiilor în fraze, în funcţie de Complementele circumstanţiale
sintactice în textele orale proprii intenţionalitatea comunicării; rolul elementelor de de loc, de timp, de mod şi
legătură în frază; contragerea unor propoziţii în propoziţiile subordonate
părţile de propoziţie corespunzătoare sau circumstanţiale de loc, de timp,
expansiunea unor părţi de propoziţie în de mod
propoziţiile corespunzătoare; 7 Complementul circumstanţial 1
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- -sintaxa propoziţiei şi a frazei (complementele de loc (actualizare)
gramaticale ale unui mesaj ascultat circumstanţiale de loc, de timp, de mod; 8 Propoziţia subordonată 1
propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de circumstanţială de loc
4.2 utilizarea în redactarea unui text mod); 9 Complementul circumstanţial 1
propriu a cunoştinţe-lor de morfo- -părţi de propoziţie şi propoziţii (complementele de timp (actualizare)
sintaxă, folosind adecvat semnele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate 10 Propoziţia subordonată
ortografice şi de punctuaţie circumstanţiale; complementele circumstanţiale circumstanţială de timp 1
de loc, de timp, de mod, propoziţiile 11 Complementul
circumstanţiale de loc, de timp, de mod); circumstanţial de mod 1
-aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la (actualizare)
nivelul frazei (coordonare, subordonare); 12 Propoziţia subordonată
26
circumstanţială de mod 1
13 Evaluare – Genul epic.
Romanul 1
27
IX. Genul dramatic. Opera 11 S 4-S 6

Genul dramatică: trăsături generale;
dramatic lectură de text şi vizionare de
spectacol.
Texte literare - culte -
aparţinând genului dramatic
Text suport
O scrisoare pierdută
de Ion Luca Caragiale
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar -structura textelor narative (logica acţiunii, 14 Lectură explicativă şi 1
sau nonliterar, pornind de la cerinţe date timpul, spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre expresivă. Vizionare de
personaje; spectacol. Vocabular. Povestirea
-moduri de expunere; ordinea logică şi orală. Idei principale.
cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; Rezumatul oral
-trăsăturile specifice genului dramatic în opere 15 Structura şi forma textului 1
literare studiate sau în texte la prima vedere; dramatic (act, scenă, indicaţii
2.1 construirea unui discurs oral pe o -opera dramatică: trăsături generale; scenice, replică, tabloul,
temă dată -caracterizarea unui personaj, rezumarea; decorul) Ordinea logică a
prezentarea unor trăsături ale textelor studiate, desfăşurării întâmplărilor,
4.1 redactarea diverselor texte, ilustrative pentru genurile şi speciile studiate; momentele subiectului,
adaptându-le la situaţia de comunicare -caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări procedee de legare a
concretă vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale secvenţelor)
speciilor studiate; 16 Personajele. Relaţiile dintre 1
personaje
17 Caracterizarea personajelor 1
18 Genul dramatic. Trăsături 1 Oră
generale la
Lectură suplimentară dispo
Burghezul gentilom de -ziţia
Molière prof.
28
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor -relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi Sintaxa propoziţiei şi a frazei
sintactice în textele orale proprii a propoziţiilor în fraze, în funcţie de Complementele circumstanţiale
intenţionalitatea comunicării; rolul elementelor de de cauză, de scop şi propoziţiile
legătură în frază; contragerea unor propoziţii în subordonate circumstanţiale de
părţile de propoziţie corespunzătoare sau cauză, de scop
expansiunea unor părţi de propoziţie în 19 Complementul 1
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- propoziţiile corespunzătoare; circumstanţial de cauză
gramaticale ale unui mesaj ascultat -sintaxa propoziţiei şi a frazei (complementele 20 Propoziţia subordonată 1
circumstanţiale de cauză, de scop; propoziţiile circumstanţială de cauză
4.2 utilizarea în redactarea unui text circumstanţiale de cauză, de scop); 21 Complementul 1
propriu a cunoştinţe-lor de morfo- -părţi de propoziţie şi propoziţii (complementele circumstanţial de scop
sintaxă, folosind adecvat semnele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate 22 Propoziţia subordonată 1
ortografice şi de punctuaţie circumstanţiale; complementele circumstanţiale circumstanţială de scop
de cauză, de scop, propoziţiile circumstanţiale de 23 Exerciţii – Complementele 1
cauză, de scop); circumstanţiale de loc, de timp,
-aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la de mod, de cauză, de scop şi
nivelul frazei (coordonare, subordonare); propoziţiile subordonate
circumstanţiale de loc, de timp,
de mod, de cauză, de scop
24 Evaluare – Genul dramatic 1
X. Structurarea operei literare. 10 S 7-S 9
Îmbinar Actualizarea - prin
ea investigarea unor texte literare
genurilo - a cunoştinţelor referitoare la
r Balada structura textelor narative
populară (logica acţiunii, timpul, spaţiul
personajelor. Figurile de stil
(actualizare). Alegoria.
Versificaţia. Măsura, rima,
piciorul metric, ritmul, versul
(actualizare). Versul liber.
29
Îmbinarea genurilor (epic,

liric, dramatic). Specia literară
baladă populară. Texte literare
– populare – aparţinând
diverselor genuri şi specii.
Text suport
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar -structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, Mioriţa
sau nonliterar, pornind de la cerinţe date spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre personaje; 25 Lectură explicativă şi 1
-moduri de expunere; ordinea logică şi expresivă. Vocabular.
cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; Povestirea orală. Idei
procedee de expresivitate artistică în textele principale. Rezumatul oral
studiate (figuri de stil: alegoria, repetiţia fonetică/ 26 Figuri de stil. Alegoria. 1
aliteraţia, metaforă, hiperbolă, epitet, comparaţie, Elemente de versificaţie
repetiţie, enumeraţie, antiteză); sensul figurat al 27 Structura textului narativ 1
unor cuvinte într-un context dat; versificaţia (logicaacţiunii, timpul, spaţiul
(măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, naraţiunii, conflictul). Moduri
4.1 redactarea diverselor texte, strofa; versul liber*); de expunere. Ordinea logică a
adaptându-le la situaţia de comunicare -trăsăturile specifice celor trei genuri (epic, liric şi desfăşurării întâmplărilor,
concretă dramatic) în opere literare studiate sau în texte la momentele subiectului,
prima vedere; specii literare obligatorii: balada procedee de legare a
populară; secvenţelor)
-caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări 28 Personajele. Relaţiile dintre 1
vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale personaje. Caracterizarea
speciilor studiate; comentarea unor secvenţe din personajelor
operele studiate sau din texte la prima vedere, pe 29 Balada populară. Trăsături 1
baza unor cerinţe date specifice
4.1 redactarea diverselor texte,
adaptându-le la situaţia de comunicare Comunicarea scrisă
concretă -*conspectul 30 *Conspectul 1
30
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor -structurarea textului argumentativ (stabilirea Sintaxa propoziţiei şi a frazei
sintactice în textele orale proprii problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), Propoziţiile subordonate
pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe circumstanţiale condiţională,
teme de interes pentru elevi; motivarea concesivă, consecutivă
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- preferinţelor şi a opiniilor). 31 Propoziţia subordonată 1
gramaticale ale unui mesaj ascultat -relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi circumstanţială condiţională
a propoziţiilor în fraze, în funcţie de 32 Propoziţia subordonată 1
intenţionalitatea comunicării; rolul elementelor de circumstanţială concesivă
legătură în frază; contragerea unor propoziţii în 33 Propoziţia subordonată 1
părţile de propoziţie corespunzătoare sau circumstanţială consecutivă
expansiunea unor părţi de propoziţie în 34 Evaluare – Îmbinarea 1
propoziţiile corespunzătoare; genurilor. Balada populară
4.2 utilizarea în redactarea unui text -sintaxa propoziţiei şi a frazei (propoziţiile
propriu a cunoştinţe-lor de morfo- circumstanţiale condiţională, concesivă,
sintaxă, folosind adecvat semnele consecutivă);
ortografice şi de punctuaţie -părţi de propoziţie şi propoziţii (propoziţia
subordonată circumstan-ţială condiţională;
propoziţia subordo-nată circumstanţială
concesivă; propoziţia subordonată circumstanţială
consecutivă)
nivelul frazei (coordonare, subordonare);
XI. 3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar -structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, 4 S9-S11
Lucrare sau nonliterar, pornind de la cerinţe date spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre personaje; 35 Recapitulare pentru lucrarea 1
scrisă structura textelor lirice, eul liric; scrisă semestrială
semestri- -moduri de expunere; ordinea logică şi
ală cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; 36 Recapitulare pentru lucrarea 1
procedee de expresivitate artistică în textele scrisă semestrială
studiate (figuri de stil: alegoria, repetiţia fonetică/
aliteraţia, metaforă, hiperbolă, epitet, comparaţie, 37 Lucrare scrisă semestrială 1
repetiţie, enumeraţie, antiteză); sensul figurat al
unor cuvinte într-un context dat; versifica ţia 38 Discutarea lucrării scrise 1
(măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, semestriale
31
strofa; versul liber*);

4.2 utilizarea în redactarea unui text -trăsăturile specifice celor trei genuri (epic, liric şi
propriu a cunoştinţelor de morfo- dramatic) în opere literare studiate sau în texte la
sintaxă, folosind adecvat semnele prima vedere; opera dramatică: trăsături generale;
ortografice şi de punctuaţie specii literare obligatorii: balada populară,
romanul (fragment);
-enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii
(predicatul şi propoziţia subordona tă predicativă,
atributul şi propoziţia subordonată atributivă;
complementul direct şi propoziţia subordonată
com-pletivă directă; complementul indirect şi
propoziţia subordonată completivă indirectă;
complementele circumstanţiale şi propoziţiile
subordonate circumstanţiale; complementele
4.1 redactarea diverselor texte, circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză,
adaptându-le la situaţia de comunicare de scop, propoziţiile circumstanţiale de loc, de
concretă timp, de mod, de cauză, de scop);
nivelul frazei (coordonare, subordonare);
realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de
4.3 redactarea unui text argumentativ punctuaţie; aplicarea cunoştinţe-lor de mor
fosintaxă în exprimarea scrisă corectă;
-caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări
vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale
problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia),
pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe
32
teme de interes pentru elevi; motivarea

XII. 8 S 11-13
Recapitu 3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar -structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, Recapitulare pentru testul de
lare sau nonliterar, pornind de la cerinţe date spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre personaje; evaluare finală:
finală structura textelor lirice, eul liric; 39 Structura operei literare. 1
-moduri de expunere; ordinea logică şi Structura textelor lirice. Eul
cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; liric. Procedee de expresivitate
procedee de expresivitate artistică în textele artistică. Elemente de
studiate (figuri de stil: alegoria, repetiţia fonetică/ versificaţie. Genul liric.
aliteraţia, metaforă, hiperbolă, epitet, comparaţie, Lexicul. Noţiuni de fonetică.
repetiţie, enumeraţie, antiteză); sensul figurat al Sintaxa propoziţiei şi a frazei
unor cuvinte într-un context dat; versifica ţia 40 Structura operei literare. 1
(măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, Structura textelor narative
strofa; versul liber*); (logica acţiunii, timpul, spaţiul
-trăsăturile specifice celor trei genuri (epic, liric şi naraţiunii). Relaţiile dintre
dramatic) în opere literare studiate sau în texte la personaje. Caracterizarea
3.2 sesizarea valorii expresive a prima vedere; opera dramatică: trăsături generale; personajelor. Genul epic.
categoriilor morfosintactice, a specii literare obligatorii: balada populară, Lexicul. Noţiuni de fonetică.
mijloacelor de îmbogăţire a romanul (fragment); Sintaxa propoziţiei şi a frazei 1
vocabularului şi a categoriilor -texte literare (populare şi culte – aparţinând 41 Structura operei literare.
semantice studiate diverselor genuri şi specii); texte nonliterare (texte Structura textelor dramatice.
publicitare, articolul de ziar/ de revistă); Relaţiile dintre personaje.
-corectitudinea şi expresivitatea părţilor de Caracterizarea personajelor.
propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat; rolul Genul dramatic.
părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie Lexicul. Noţiuni de fonetică.
de intenţia şi specificul comunicării într-un text Sintaxa propoziţiei şi a frazei
dat; cuvinte şi construcţii incidente; comentarea
rolului arhaismelor, al regionalismelor şi al 42 Test de evaluare finală 1
neologismelor; cuvinte derivate, compuse sau
4.2 utilizarea în redactarea unui text obţinute prin conversiune; categorii semantice Recapitulare finală:
propriu acunoştinţelor de morfo-sintaxă, studiate; *valorile stilistice ale nivelului fonetic 43 „Literatura populară – izvor
folosind adecvat semnele ortografice şi într-un text literar; elemente de limbă şi de stil în de inspiraţie” – balada populară
33
de punctuaţie textul literar; figurile de stil, versificaţia;

-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului, 44 „Locuri-oameni-obiceiuri” – 1
familia de cuvinte; prefixoidele*, sufixoidele*; romanul
mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;
-enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii 45 „Lumea satului şi a târgului 1
(predicatul şi propoziţia subordona tă predicativă, transilvănean...” – nuvela
atributul şi propoziţia subordonată atributivă; 46 „Societatea şi moravurile ei”
complementul direct şi propoziţia subordonată – comedia 1
completivă directă; complementul indirect şi
propoziţia subordonată completivă indirectă;
4.1 redactarea diverselor texte, complementele circumstanţiale şi propoziţiile
adaptându-le la situaţia de comunicare subordonate circumstanţiale; complementele
concretă circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză,
de scop, propoziţiile circumstanţiale de loc, de
timp, de mod, de cauză, de scop);
4.3 redactarea unui text argumentativ nivelul frazei (coordonare, subordonare);
realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de
punctuaţie; aplicarea cunoştinţe-lor de mor
3.3 identificarea valorilor etice şi fosintaxă în exprimarea scrisă corectă;
culturale într-un text, exprimându-şi -caracterizarea unui personaj, rezumare; redactări
impresiile şi preferinţele vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale
problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia),
pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe
teme de interes pentru elevi; motivarea
34
-elemente etice şi culturale în texte literare şi

nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de
ele;
XIII. 1.1 dovedirea înţelegerii unui text literar -idei principale, idei secundare; ordinea logică şi 10 S13-
Recapitu sau nonliterar, pornind de la cerinţe date cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text; S15
-lare -moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, 47,48 Opera lirică. Pastelul. 1
pentru monolog); Lexicul. Noţiuni de fonetică. 1
Eval. -structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, Morfosintaxa.
Naţional spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, Sintaxa propoziţiei şi a frazei
ă relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa 49, 50 Opera epică. Fabula. 1
dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă Lexicul. Noţiuni de fonetică. 1
de aceasta, eul liric); Morfosintaxa.
-subiectul operei literare, momentele subiectului; Sintaxa propoziţiei şi a frazei
-procedee de expresivitate artistică în textele 51, 52 Opera epică. Schiţa. 1
studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, Nuvela. Lexicul. Noţiuni de 1
repetiţia fonetică/ aliteraţia, metafora, hiperbola, fonetică. Morfosintaxa.
epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, Sintaxa propoziţiei şi a frazei
antiteză); 53, 54 Opera epică. Basmul 1
-sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte (popular / cult). Lexicul. 1
într-un context dat; Noţiuni de fonetică.
-elemente de versificaţie (măsura, rima, piciorul Morfosintaxa.
metric, ritmul, versul, strofa); Sintaxa propoziţiei şi a frazei
-trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere 55, 56 Texte nonliterare. Texte 1
literare studiate sau în texte la prima vedere; funcţionale 1
-trăsături ale speciilor literare: schiţa, basmul Lexicul. Noţiuni de fonetică.
(popular/ cult), pastelul, fabula, nuvela în opere Morfosintaxa.
literare studiate; Sintaxa propoziţiei şi a frazei
- texte literare (populare şi culte – aparţinând
1.2 sesizarea corectitudinii şi a valorii diverselor genuri şi specii studiate); texte
expresive a categoriilor morfosintactice, nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de
a mijloacelor de îmbogăţire a revistă, anunţul, ştirea);
vocabularului şi a categoriilor -arhaisme, regionalisme şi neologisme în texte
semantice studiate, a ortografiei şi date; cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin
35
punctuaţiei conversiune;
-categorii semantice studiate: sinonime, antonime,
omonime, cuvinte polisemantice; construcţii
pleonastice;
-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului
(derivarea, compunerea, conversiunea), familia de
cuvinte; mijloacele externe de îmbogăţire a
vocabularului;
-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a
vocalelor în hiat;
-despărţirea cuvintelor în silabe;
-categorii morfologice specifice părţi-lor de
vorbire (con-form programelor şcolare pt. clasele
a V-a - a VIII-a): părţile de vorbire flexibile
(verbul, substantivul/ articolul, pronumele,
numeralul, adjectivul) şi neflexibile (adverbul,
prepoziţia, conjuncţia, interjecţia); relaţii şi funcţii
sintactice; -elemente de sintaxă a propoziţiei şi a
frazei (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri
de propoziţii – regente şi subordonatele indicate
2.1 redactarea diverselor texte, cu de programa şcolară; relaţii sintactice; topică şi
scopuri şi destinaţii diverse, adaptându- punctuaţie; valori stilistice ale folosirii acestora în
le la situaţia de comunicare concretă textul dat);
- elemente de redactare a unor compuneri scurte
pe o anumită temă/ urmărind un plan dat sau
conceput de elev; părţile componente ale unei
compuneri; organizarea planului unei compuneri
pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul ideii
principale; dispunerea în pagină a diverselor texte;
scrierea îngrijită, lizibilă şi corectă;
- redactarea unor texte reflexive şi imaginative
(compuneri care presupun exprimarea propriilor
sentimente cu ocazia unui eveniment personal,
36
social sau cultural; evidenţierea unor trăsături ale

unui obiect - peisaj, persoană - într-o descriere/
într-un portret;
- redactarea unor scurte naraţiuni; continuarea
unor dialoguri; redactarea unor compuneri având
ca suport texte literare studiate sau la prima
vedere – rezumat, caracterizare de personaj;
- motivarea apartenenţei unui text studiat la o
specie literară sau la un gen literar: epic/ liric;
- prezentarea unui punct de vedere asupra unor
secvenţe din texte la prima vedere, pe baza unor
cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a
operei literare, figurile de stil studiate, elemente
de versificaţie etc.) sau prin exprimarea
argumentată a opiniei personale privind structura
textului, semnificaţia titlului, procedeele de
expresivitate artistică învățate şi semnificaţiile
mesajului din fragmentul dat;
2.2 utilizarea în redactarea unui text - exprimarea argumentată a unui punct de vedere
propriu a cunoştinţelor de lexic şi de privind un text studiat sau textul la prima vedere ;
morfo-sintaxă, folosind adecvat aprecieri personale referitoare la fragmente din
semnele ortografice şi de punctuaţie textele studiate (moduri de expunere, figuri de stil,
personaje etc.);
-elemente de lexic studiate în clasele V - VIII;
-aplicarea adecvată a cunoştinţelor de
morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;
-folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la
nivelul propoziţiei şi al frazei (coordonare,
subordonare, incidenţă);
-enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii
studiate (predicatul şi propoziţia subordonată
predicativă, subiectul şi propoziţia subordonată
subiectivă; atributul şi propoziţia subordonată
37
atributivă; complementul direct şi propoziţia

subordonată completivă directă; complementul
indirect şi propoziţia subordonată completivă
indirectă; complementele circumstanţiale şi
propoziţiile subordonate circumstanţiale
corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de
cauză, de scop); dezvoltarea şi contragerea.
38

Planificare Romana, Clasa A VIII-A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planificare Romana, Clasa A VIII-A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Şcoala Gimnazială Nr.

LAZĂU DUMITRU-SEVERUS ____________________ STRATON RADU ______________________

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

incidenţă); realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie; aplicarea cunoştinţelor

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

3. Elemente de construcţie a comunicării

3.2. Lexicul (actualizare)

Prefixoidele*. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii).

Structura anului şcolar 2018-2019:

Sem. Unitatea de învăţare Nr. ore Săpt. Obs.

I I. Unitate de învăţare introductivă 7 S 1-S 2

Ore la dispoziţia profesorului 1

I III. Genul epic. *Scrieri SF 4 S9

I V. Lucrare scrisă semestrială 4 S 14

II VIII. Genul epic. Romanul 12 S 1-S 4

Ore la dispoziţia profesorului 1

TOTAL 128 S 1-S 33

ascultat polisemantice; Elemente de morfo-sintaxă

cuvinte într-un context dat; versificaţia (măsura, transmisă de aceasta. Structura

-comentarea unor secvenţe din operele studiate

III. Genul epic. *Scrieri SF 4 S9

IV. Texte nonliterare: textele 16 S10-S

-enunţul, fraza Noţiuni de sintaxă

propriu a cunoştinţelor de morfo-

comunicare concretă mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;

VI. Structurarea operei literare. 14 S 15-

comunicare concretă momen-tele subiectului,

propriu a cunoştinţelor de morfo- directă; complementul indirect şi propoziţia Complementul indirect şi la

VII. 3.1 dovedirea înţelegerii unui text-procedee de expresivitate artistică în textele 2 S 18

4.1 redactarea diverselor texte, mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;

-relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi Sintaxa propoziţiei şi a frazei

IX. Genul dramatic. Opera 11 S 4-S 6

Îmbinarea genurilor (epic,

strofa; versul liber*);

teme de interes pentru elevi; motivarea

de punctuaţie textul literar; figurile de stil, versificaţia;

-elemente etice şi culturale în texte literare şi

social sau cultural; evidenţierea unor trăsături ale

atributivă; complementul direct şi propoziţia

S-ar putea să vă placă și

LAZĂU DUMITRU-SEVERUS STRATON RADU __

Prefixoidele. Sufixoidele (ambele pe bază de aplicaţii).