BFKT anul 1

Lucrare practică

Parametrii care influenţează mişcarea de pronaţie/supinaţie

a piciorului în timpul mersului

Student: Dumitriu Ramona-Ionela

Grupa: 6
Anul universitar: 2014-2015

1
 Partea I-a

1. 1 Deviaţii de la axa mecanică a piciorului

Fig.1 Definiţia varus / valgus

Fig.2 Măsurarea deviaţiilor de la axa mecanică a piciorului (stâng)

2
 Fig. 3 Genu varum, genu valgum

1.2 Unghiul quadriceps

Fig.4 Măsurarea unghiului quadriceps

Rezultate Partea I-a

1.1 Abaterea de la axa mecanică

1. Valoarea măsurată a unghiului deviatiei fata de axa mecanica Exemplu: 5° normal

(cazul normal este de 0° cu o abatere de +/- 5°)
2. Tipul deviatiei: normal (cu tendinţă de valgum)
3. Fotografia tipărită, ca în Fig. 2 cu trasarea liniilor de măsurare a unghiului

3
 4. Observaţii :
a. Pacientii care sufera de picior var equin, au asociate formele clinice ale paraliziei
cerebrale: dipareza, tetrapareza, hemipareza, parapareza. Incidenta piciorului varus equin
la populatia caucaziana este de aproximativ 1 la 1000 de nou nascuti. Apare mai frecvent
la baieti si in 40% din cazuri apare la ambele picioare. Piciorul var-equin este o deformare
a plantei (piciorului) foarte frecvent intalnita in paralizia cerebrala, care include modificari
de forma si de directie ale plantei, avand drept consecinta, un contact imperfect cu solul.
Sprijinul se realizeaza doar pe marginea externa a piciorului, astfel ca marginea interna
priveste in sus.
http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/tratamentul-piciorului-var-equin-in-paralizia-
cerebrala_3913
b. In mod fiziologic, morfologia membrelor inferioare in plan frontal este calculata prin
intermediul unghiului tibiofemural, exprimat in grade saucentimetri (distanta
intercondiliana sau intermaleolara) si variaza in functie de varsta si sexastfel: de la nastere
pana la varsta de 4 ani unghiul variaza de la -5 din varus la 8 in valgus cuneutralizare dupa varsta de
1 an -2 ani 6 luni, putand persista cu o ameliorare lenta pana la varstade 12 ani.
O importanta deosebita o prezinta urmatoarele 3 puncte din evolutia morfotipului :
1. Existenta unei oscilatii fiziologice intre genu varum si genu valgum pe
parcursul intregului proces de crestere si dezvoltare somatica.2. Persistenta situatiei de
genu varum fiziologic la copilul cu varste intre 12 luni si 2 ani,vizualizat radiologic printr-
o curbura mare mediala a tibiei si femurului dar fara modificari lanivelul cartilajului de
crestere, genu varum diminuand pe parcurs.3. Persistenta genu valgum fiziologic
si simetric la copilul cu varsta intre 3 si 10 ani
http://ro.scribd.com/doc/80983086/REFERAT-ORTOPEDIE
c.
Daca in familie exista un copil cu picior equin spastic, sansele ca si cel de-al doilea sa aiba
aceasta afectiune sunt foarte crescute. Piciorul equin neurologic poate indica alte probleme
de sanatate, caci poate fi asociat cu afectiuni ca: spina bifida. Acesta este motivul pentru
investigarea altor parametri ai sanatatii.

http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/tratamentul-piciorului-var-equin-in-paralizia-
cerebrala_391

4
 1.2Unghiul Q

1. Valoarea măsurată a unghiului quadriceps : Exemplu : 6°

2. Fotografia tipărită, ca în Fig. 3 cu trasarea liniilor de măsurare a unghiului

2. Observaţii :
a. Unghiul Q mai mare si masa musculara mai redusa determina un risc mai mare pentru
femei de a dezvolta condromalacie patelara
http://www.romedic.ro/condromalacia-rotuliana-patelara
b. Un unghi Q crescut,intalnit mai ales la jucatoarele de tenis, se manifestă mai ales în
timpul voleelor joase, serviciului şi mişcărilor intense laterale, sprinturilor şi opririlor
bruşte. Problemele sunt accentuate în timpul mersului, sau când se urcă şi coboară
scări. Sunt necesare exerciţii de stretching pentru muşchii superiori ai picioarelor,
pantofi stabili cu suport median bun, exerciţii de întărire a muşchiului quadriceps şi
folosirea de bandă kinesio pentru genunchi
http://www.treizecizero.ro/news/pregatirea-fizica-si-problemele-medicale-specifice-
jucatoarelor-de-tenis
c. Patela (rotula) functioneaza intr-un canal osos format de cei 2 condili femurali.
Ea este mentinuta in aceasta pozitie de un aparat ligamentar - format din tendonul rotulian si
tendonul muschiului cvadriceps.
Acest complex - osos, muscular si ligamentar - formeaza normal un unghi ("Q angle") - intre
punctele de insertie(prindere)al muschiului cvadriceps pe bazin, centrul rotulei si punctul de
insertie (prindere) al tendonului rotulian pe tibie.
Cand acest unghi este mai mare (decat valoarea normala) rotula nu mai este centrata in canal
ci are tendinta de a presa versantul extern al canalului,determinand:
- hiperpresiune rotuliana externa (ce produce uzura cartilajului patelei si femurului in zona
respectiva: condromalacia femuro-patelara);
- sau daca "cedeaza" aripioara interna - sub/luxatia patelei.
http://www.medicinasportiva.ro/forum/forum42.html

5
 Partea a II-a

Unghiuri anatomice

Fig.2.1 Măsurarea axei piciorului

6
 Fig.2.2 Axa piciorului în timpul mersului

Rezultate Partea a II-a

 Valoarea unghiului axei piciorului in timpul mersului:

 Observatii (3):

7
 Partea a III-a

Pronaţia şi supinaţia piciorului

Fig.3.1 Pronaţia şi supinaţia piciorului; mişcări teoretice

8
 Rezultate Partea a III-a

3.1 1 Unghiurile de eversiune/inversiune ale ante si post piciorului

3.1.2 Observatii (3 la fiecare fotografie):

3.2 .1Unghiul de flexie/dorsiflexie al piciorului :

9
Observatii (3)

3.3. 1.Unghiul de adductie/abductie al piciorului :

Se masoara in planul orizontal, reper fiind linia cu unghiul stabilit in partea a aII-a
A doua linie trece prin degetul al II-lea
Liniile se intersecteaza la mijlocul articulatiei gleznei.

Observatii (3)

10
 Partea a IV-a

Determinarea tipului de pronaţie în timpul mersului

Fig.4. 1 Mersul supinator si mersul pronator

Fig.4.2 Exemple de uzură a pantofilor

Supinator (subpronatie)/ Pronator (suprapronatie)

11
 Rezultate Partea a IV-a

4.1 Uzura pantofilor: la partea… mediana (exterioara)

4.2 Tipul mersului: pronator / supinator / usor pronator / usor supinator….
4.3 Fotografia pantofului cu accentuarea suprafetelor uzate
4.4 Observatii

12