CUPRINS :

ARGUMENT :…………………………………………….…………pag..04
CAP.I. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
1.1. Contabilitatea cheltuielilor:………………………………….....pag.06
1.2.Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri:………….….pag.11
1.3.Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi:……..…..pag.15
1.4.Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele assimilate..…..pag.17
1.5.Cheltuieli cu personalul …………………………………………..pag.18
1.6.Alte cheltuieli de exploatare………………………………………pag.18

CAP.II. Studiu de caz, privind cheltuielile la SC CONTAB SRL

2.1 Descrierea Societăţii Comerciale:…………………………..……pag20

2.2. Monografie cheltuieli:………………………………………...…...pag23

CONCLUZII:……………………………………………………………………pag27

Bibliografie:……………………………………………………………..…………pag29

1
 ARGUMENT
Contabilitatea a apărut pe o anumită treapta de dezvoltare a socetatii omeneşti, din nevoia
de a cunoaşte volumul de muncă vie şi materializata cheltuita şi rezultatele producţiei şi
schimbului. Ea a izvorât din cerinţele activităţii practice şi s-a perfecţionat continuu ca o
consecinţă firească a dezvoltării relaţiilor economice de producţie şi de schimb.
Prima definiţie data contabilităţii aparţine italianului Luca Paciolo, fiind formulată în
lucrarea să “Summa de Arittmetica, Geometria, Propotioni et Proportionalita’’ care a apărut
în Veneţia în anul 1494. El analizează contabilitatea ca un ansamblu de principii şi reguli
privind înregistrarea în partida dublă a averii ce aparţine unui negustor, precum şi la toate ce
aparţin acestuia, în ordinea în care au loc. În concepţia sa, partida dubla este definită prin
prisma ecuaţiei de schimb dintre avere şi capital. Fiecare mişcare sau tranzacţie intervenită
în masa averi implicid a capitalului este reprezentată ca un raport dintre primire şi dare ,
respective intre debitor , cel care primeşte valoarea şi creditor , cel care o avansează .
Contabilitatea este astăzi o ştiinţă economică specializată în gestiunea valorilor
separate patrimonial inclusă în familia ştiinţelor sociale. De aceea, împreună cu alte ştiinţe
de aceeaşi vocaţie, sunt tratate ca o grupă distinctă de ştiinţele economice generale.
Obiectul contabilităţii consta în evidenţă , calculul ; analiza şi controlul
raporturilor de schimb dintre alocarea şi finanţarea , destinaţia şi provenienţa , utilizarea şi
reproducţia valorilor econo mice separate patrimonial , cu dezvăluirea situaţiei nete şi
financeare a patrimoniului , precum şi a rezultatelor obţinute.
În present actul normativ de bază care reglementează modul de organizare şi de
conducere a evidentei contabile este Legea Contabilităţii nr.82/1991. acest act normativ
conţine reglementări unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din România atât
pentrun agenţii economici cât şi pentru celelalte entităţi, inclusive pentru instituţiile publice.
Pentru agenţii economici evoluţia sistemului contabil a cunoscut schimbări
structurale importante marcate prin:
-H.G. nr.704/1994 – odată cu aprobarea Regulamentului de aplicare aLegii Contabilităţii a
apărut şi planul de conturi aplicabil tuturor agenţilor economici;
-O.M.F.P. nr.94/2001 – aprobă Reglementările contabile cu Directiva a IV-a a Comunităţii
Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile unităţilor
economice care îndeplinesc criteriile de mărime menţionate în actul normativ;
-O.M.F.P.nr.306/2002– aprobă reglementările contabile simplificate, armonizate cu
Directivele Europene aplicabile unităţilor economice care se situează sub limita stabilită,

2
considerate că fac parte din întreprinderile mici şi mijlocii care au intrat în vigoare la
1.ianuarie.2003.
-Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 3055/2009-pentru aprobarea Reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 766 şi 766 bis din 10 noiembrie 2009,
va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010.
- Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005, cu
modificările şi completările ulterioare.
- Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.
-Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2008
Se poate afirma că o dată cu aplicarea ultimelor patru acte normative , sistemul
contabil romanesc al agenţilor ecomomici a fost reformat răspunzând atât necesitaţilor de
informare a utilizatorilor cât şi cerinţelor de armonizare cu Directivele Europene şi cu
Standardele internaţionale de Contabilitate.
.Motto:
,, Contabilitatea este una din cele mai sublime creaţii ale spiritului omenesc pe
care fiecare bun gospodar ar trebui s-o folosească în gospodăria să.”
Gestiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul activităţilor prin care se realizează
obiectivele privind obttinerea şi folosirea mijloacelor financiare necesare desfăşurării
normale a producţiei, înregistrarea şi evidentă în expresie valorica a activităţii economice din
cadrul întreprinderii; urmăreşte utilizarea eficientă a resurselor, desfăşurarea ritmică a
activităţii, semnalează fenomenele care influenţează nivelul profitului şi reducerea costurilor
etc.
Funcţiunea financiar-contabila are implicaţii în activitatea generală de gestiune, în
asigurarea fondurilor necesare pentru salarii, materii prime şi materiale, utilaje etc.
Un rol important revine activităţilor ce ţin de exercitarea funcţiunii financiar-contabile cu
privire la contractarea creditelor în momentele potrivite pentru desfăşurarea normală a
producţiei, folosirea judicioasă a disponibilităţilor băneşti, încasarea creanţelor,
dimensionarea corectă a rezervelor etc.
Importanta gestiunii financiare nu se mărgineşte numai la sferă de activitate internă a
întreprinderii. Procurarea şi mai ales utilizarea fondurilor se realizează prin nesfârşitul lanţ al

3
operaţiunilor băneşti. În acest sens, marea majoritate a fluxurilor băneşti din economie este
tranzitata de gestiunea financiară a întreprinderii.
În strânsă legătură cu celelalte funcţiuni ale întreprinderii, funcţiunea financiar-contabila
are rolul de a asigura apărarea, creşterea şi consolidarea patrimoniului întreprinderii. În
această sferă se includ toate deciziile legate de realizarea investiţiilor şi finanţarea acestora,
evidenta producţiei şi a cheltuielilor, precum şi repartizarea şi utilizarea profitului realizat.
Procesul de producţie şi desfacere a bunurilor materiale, necesita consumuri de muncă
materializata şi munca vie, care în expresie valorica poartă denumirea de cheltuieli .
Totalitatea cheltuielilor efectuate de in-treprindere pentru producerea de bunuri materiale ,
efectuarea de lucrări şi prestarea de servicii , poarta denu-mirea de costul producţiei ,
lucrărilor sau serviciilor .
În vederea organizării corespunzătoare a evidentei cheltuielilor de producţie trebuie
cunoscute mai multe elemente , care sunt în acelaşi timp şi factori importanţi în organizarea
contabilităţi , cum sunt :
- importanta producţiei şi destinaţia acesteia ;
- cheltuielile , clasificate după criterii ;

4
 CAP.I. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

1.1. Contabilitatea cheltuielilor

Realizarea obiectului de activitate al fiecărui agent economic impune utilizarea tuturor

elementelor ce compun procesul muncii (obiectele muncii, mijloacele de muncă şi forţa de
muncă). O parte din aceste elemente se consuma în procesul de producţie sau comercializare
al unităţii patrimoniale, o altă parte se depreciază, iar altele trebuie să fie remunerate.
Indiferent de modul de utilizare, mijloacele materiale şi băneşti şi forţa de muncă folosită în
procesul economic al întreprinderii generează cheltuieli de exploatare.
Cheltuielile reprezintă expresia bănească a consumului de muncă vie şi materializata
determinat de obţinerea şi desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrări şi prestarea de
servicii.
Recuperarea cheltuielilor ocazionate de obţinerea unui bun, prestarea unui serviciu
sau executarea unei lucrări se realizează prin includerea lor în costul producţiei obţinute,
vânzarea şi încasarea contravalorii de la clienţi.1
Dacă termenul generic de "cheltuiala" are în vedere totalitatea cheltuielilor ocazionate
de desfăşurarea procesului economic la nivelul unei întreprinderi, costul se referă la acele
cheltuieli ocazionate de obţinerea unui anumit obiect al producţiei materiale din gama de
activitate a agentului respectiv. De aceea, determinarea costului producţiei obţinute, ca
obiectiv al contabilităţii de gestiune din fiecare unitate patrimoniala, impune o delimitare a
cheltuielilor în timp şi spaţiu, precum şi o localizare a lor pe obiecte ale producţiei materiale,
adică pe obiecte de calculaţie.
Având în vedere gamă foarte variată de cheltuieli care concura la realizarea producţiei
unui agent economic, precum şi ponderea diferită a fiecărei cheltuieli la realizarea obiectului
de activitate al unităţii este necesară o cunoaştere în detaliu a structurii costului fiecărui
produs, lucrare său serviciu obţinut. De aceea, este utilă gruparea cheltuielilor de exploatare
în funcţie de diferite criterii, iar analiza fiecărei componente din structura costului şi găsirea
modalităţilor specifice de reducere a acestuia reprezintă o cale de creştere a eficienţei
activităţii desfăşurate şi deci, obţinerea unor rezultate financiare superioare concurenţilor.

1
. Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

5
 Determinarea ponderii fiecărui tip de cheltuială în structura costului prezintă
importanţă, întrucât eforturile de diminuare a costurilor de exploatare trebuie să vizeze
reducerea acelor cheltuieli care deţin ponderea cea mai mare.
Astfel cheltuielile de producţie pot fi grupate după mai multe criterii, şi anume:
I. După felul activităţii, cheltuielile de producţie se grupează în:
- Cheltuieli ale producţiei de bază;
- Cheltuieli ale producţiei auxiliare;
- Cheltuieli ale producţiei anexe.
II. După natura mijloacelor consumate, cheltuielile de producţie se împart în:
- Cheltuieli cu munca vie;
- Cheltuieli cu munca materializata.
III. În funcţie de posibilitatea individualizării lor pe obiecte de calculaţie (produse,
grupe de produse şi activităţi direct productive)2
Cheltuielile de producţie se împart în:
- Cheltuieli directe - adică acele cheltuieli legate indisolubil de executarea unui
anumit produs, comandă sau lucrare, cheltuieli ce pot fi individualizate pe produs în
momentul efectuării lor, ca aparţinând unor rezultate precise ale activităţii desfăşurate cum ar
fi: consumul de materii
Prime şi materiale directe, salarii de bază ale muncitorilor direct productivi etc.
- Cheltuieli indirecte - acele cheltuieli generate de executarea simultană a mai multor
produse sau locuri de fabricaţie comune diferitelor produse sau lucrări (reparaţii, amortizări,
salariile personalului indirect productiv, contribuţia la asigurările sociale aferenta acestora şi
ajutorul de şomaj, care se împart la rândul lor în:
A) cheltuieli comune - aparţinând unei anumite secţii de producţie; . Ionescu Cicilia -
Contabilitate - baze şi proceduri, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.3
B) cheltuieli de interes general - acestea aparţinând activităţii de ansamblu.
IV. În funcţie de compatibilitatea momentului efectiv al efectuării cheltuielilor de
producţie cu perioada de gestiune pe care acestea le afectează:
- Cheltuieli curente ale perioadei curente - acestea sunt efectuate şi se includ în
totalitatea lor în costul efectiv al producţiei din perioada respectivă;

2
Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti,
2009 sau editiile anterioare.
3
. Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

6
 - Cheltuieli anticipate - acestea sunt efectuate în perioada curentă, dar privesc
producţia perioadelor viitoare de gestiune în ale căror costuri se includ treptat pe măsură
ajungerii lor la scadenţă;
- Cheltuieli preliminate - (denumite şi rezerve) sunt acele cheltuieli care urmează a fi
efectuate în perioadele viitoare de gestiune, dar care trebuie incluse în costul perioadei
curente, evitându-se prin aceasta încărcarea costului produselor cu sumele respective, numai
în lunile în care s-au efectuat de fapt cheltuielile ca atare.
V. Criteriul de bază în procesul de formare a costurilor se referă la sistematizarea
cheltuielilor de producţie în funcţie de natura lor, prin îmbinarea "elementelor de cheltuială"
cu "articolele de calculaţie" care să permită în final şi calculaţia costurilor pe ansamblul
producţiei, dar şi pe grupe de produse, produse, lucrări, servicii şi activităţi.4
Structura cadru pentru organizarea evidentei cheltuielilor de producţie şi a celor de
circulaţie o reprezintă cea oferită de "elementele de cheltuieli" şi anume:
1. Materii prime şi materiale
2. Energie, combustibil, carburanţi
3. Cheltuieli de personal
4. Amortizări
5. Servicii externe
6. Cheltuieli financiare
7. Alte cheltuieli
În cadrul lor este necesară o a doua separaţie a cheltuielilor pe activităţi fundamentale
cum ar fi:
A) activitatea de producţie;
B) activitatea comercială;
C) administraţia generală.
VI. După comportamentul cheltuielilor faţă de volumul producţiei întâlnim gruparea
cheltuielilor în:
- Cheltuieli fixe (abonamente, chirii, amortismente) - care nu depind de volumul
producţiei;
- Cheltuieli variabile - care depind de volumul producţiei.5

4
. Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.
5
Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti,
2009 sau editiile anterioare.

7
 Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii precizează că, contabilitatea
cheltuielilor se ţine pe categorii de cheltuieli, după natura lor, care se grupează astfel:
- Cheltuieli de exploatare;
- Cheltuieli financiare;
- Cheltuieli excepţionale;
- Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele;
- Cheltuieli cu impozitul pe profit.
A) Cheltuielile de exploatare cuprind:
1. Cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilul,
piese de schimb, materiale de plantat, seminţe şi alte materiale consumabile, costul de
achiziţie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achiziţie al
materialelor nestocate trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziţie al animalelor şi
păsărilor, costul de achiziţie
Al energiei şi al apei consumate, precum şi costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
2. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi cum ar fi:
Întreţinere şi reparaţii, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, studii şi cercetări inclusiv
sumele plătite pentru contracte de cercetare, precum şi cheltuieli cu alte servicii executate de
terţi colaboratori cum ar fi: comisioane şi onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă şi
publicitate, transportul de bunuri şi personal, deplasări, detaşări şi transferări, posta şi taxe de
telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
3. Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate suportate de unitatea
patrimoniala, ca de exemplu: impozitul suplimentar pe salarii, Impozitul pe clădiri, alte
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate cum sunt: taxa pentru folosirea terenurilor proprietate
de stat; taxa asupra mijloacelor de transport, cotele prevăzute de lege pentru constituirea
fondului special de
Cercetare-dezvoltare şi a fondului special pentru asigurările sociale ale ţărănimii etc.;
4. Cheltuieli cu personalul care îmbraca formă: salariilor şi alte drepturi de personal,
asigurările şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi contribuţia pentru
ajutorul de şomaj;
5. Alte cheltuieli de exploatare cum ar fi: pierderi din creanţe şi altele.
B) Cheltuieli financiare care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii,
pierderi din vânzarea titlurilor de plasament, diferenţe nefavorabile de curs valutar din
operaţiunile curente şi disponibilităţile în devize, dobânzile curente aferente împrumuturilor

8
primite şi altor datorii privind exerciţiul în curs, sconturile acordate clienţilor, precum şi alte
cheltuieli financiare.
C) Cheltuieli excepţionale reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate de
activitatea normală, curentă a unităţii patrimoniale şi se referă fie la operaţii de gestiune cum
ar fi: despăgubiri, amenzi, penalităţi, donaţii şi subvenţii acordate (inclusiv donaţiile efectuate
în scopuri umanitare) şi pierderi din debitori diverşi, fie că se referă la operaţiuni de capital
cum ar fi:
Valoarea contabilă a imobilizărilor cedate şi alte cheltuieli excepţionale.6
D) Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele care includ: amortizarea imobilizărilor
necorporale şi corporale, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, provizioanele pentru
deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, provizioanele pentru deprecierea
creanţelor, provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea primelor de
rambursare a obligaţiunilor şi provizioanele reglementate.
E) Cheltuieli cu impozitul pe profit - cuprinde impozitul calculat asupra profitului,
determinat potrivit legii.

6
. Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

9
 1.2.Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri

În general, materiile prime şi materialele constituie baza materială a procesului de

exploatare al agenţilor economici producători. De aceea, ponderea cheltuielilor de această
natură este foarte mare, ajungându-se în unele ramuri până la 80% din total. Natura materiilor
prime şi materialelor utilizate în procesul de exploatare este foarte variată şi diferită de la o
unitate patrimoniala la alta, în funcţie de obiectul de activitate al fiecăreia.
Dacă ne referim la agenţii economici din domeniul circulaţiei mărfurilor, la nivelul
acestora, ponderea cea mai mare în structura cheltuielilor de comercializare revine celor
determinate de costul aprovizionării mărfurilor vândute.
Având în vedere rolul acestor cheltuieli în procesul de producţie şi de comercializare
a bunurilor materiale, a lucrărilor şi a serviciilor, ca şi ponderea însemnată pe care o deţin în
structura costului, se utilizează pentru evidenţa lor în contabilitate mai multe conturi, şi
anume:
Contul 600 "Cheltuieli cu materiile prime" ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de
consumul de materii prime în activitatea de producţie, în scopul obţinerii de produse finite şi
semifabricate, executării de lucrări sau prestării de servicii către terţi.
Este un cont de activ care se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor
prime eliberate în consum sau constatate lipsa la inventariere şi neimputabile, precum şi
diferenţele de preţ aferente;7
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilii
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia și apă
606. Cheltuieli privind animalele și păsările

7
Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti,
2009 sau editiile anterioare.

10
607. Cheltuieli privind mărfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
609. Reduceri comerciale primite

61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI

611. Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile
612. Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile și cercetările

62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI

621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele și onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal
625. Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări
626. Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicațîi
627. Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

64. CHELTUIELI CU PERSONALUL

641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților
643. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
645. Cheltuieli privind asigurările și protecția socială
6451. Contribuția unitățîi la asigurările sociale
6452. Contribuția unitățîi pentru ajutorul de șomaj
6453. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6456. Contribuția unitățîi la schemele de pensii facultative
6457. Contribuția unitățîi la primele de asigurare voluntară de sănătate
6458. Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială

65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

652. Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător
654. Pierderi din creanțe și debitori diverși
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despăgubiri, amenzi și penalități
6582. Donațîi acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate și alte operațîi de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare

66. CHELTUIELI FINANCIARE

663. Pierderi din creanțe legate de participațîi
664. Cheltuieli privind investițiile financiare cedate

11
6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
6642. Pierderi din investițiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferențe de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobânzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare

67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

671. Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare

68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE

PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și
ajustările pentru depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
114 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 766 bis/10.XI.2009
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru
pierdere de valoare
6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de
valoare a imobilizărilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de
valoare a activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligațiunilor

69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE

691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus
- Se utilizează conform reglementărilor legale.

Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu materiile prime, materialele şi mărfurile

diferă în funcţie de sistemul de inventar utilizat pentru organizarea contabilităţii stocurilor, şi
anume:
A) în cazul inventarului intermitent:
- La începutul fiecărei perioade de gestiune se înregistrează pe cheltuielile de
exploatare valoarea stocurilor de bunuri constatate la sfârşitul exerciţiului anterior prin
inventariere şi pe baza datelor oferite de contabilitatea de gestiune;
- În cursul exerciţiului, toate aprovizionările cu valori materiale de natura celor
menţionate se înregistrează direct în conturile de cheltuieli specifice, pe baza documentelor
primite de la furnizori şi a documentelor întocmite la recepţie. De asemenea, eventualele

12
cheltuieli ocazionate de operaţiile de aprovizionare se evidenţiază mai întâi în conturile de
diferenţe de preţ, după care se includ în aceleaşi conturi de cheltuieli în care au fost
înregistrate şi bunurile materiale achiziţionate;
- La sfârşitul perioadei de gestiune se determina prin inventariere valoarea stocului
final din fiecare materie primă, material sau mărfuri şi se înregistrează în contabilitate prin
debitul contului de stocuri specific şi creditul contului de cheltuieli, corespunzător naturii
stocului.
B) în cazul inventarului permanent:
- Aprovizionările de valori materiale se înregistrează, în cursul perioadei de gestiune,
în conturile de stocuri specifice, iar la sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza documentelor
primare şi centralizatoare, se înregistrează consumurile sau ieşirile din cursul perioadei, pe
conturile de Cheltuieli corespunzătoare naturii bunurilor ieşite. Concomitent, asupra aceloraşi
locuri de cheltuieli se înregistrează şi diferenţele de preţ aferente, proporţional cu valoarea
ieşirilor.
Celelalte categorii de cheltuieli de natura baracamentelor şi amenajărilor provizorii,
materialelor nestocate, consumului de energie şi apă, ieşirile de animale şi păsări se
înregistrează în contabilitate identic cu cheltuielile privind materiile prime, materialele
consumabile şi mărfurile.8

8
. Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

13
 1.3.Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Complexitatea proceselor economice şi financiare ce se desfăşoară la nivelul

agenţilor economici din sfera producţiei şi circulaţiei mărfurilor face imposibilă asigurarea
tuturor lucrărilor şi serviciilor necesare obţinerii şi realizării producţiei din interiorul
întreprinderii. De aceea, pentru asigurarea eficienţei activităţii desfăşurate, unităţile
patrimoniale intra în relaţii directe cu terţii pe linia asigurării de lucrări şi servicii
specializate.
Deşi aceste lucrări şi servicii nu deţin o pondere însemnată în totalul cheltuielilor unui
agent economic, ele prezintă o importanţă deosebită pentru economia fiecărei firme,
caracterizându-se în acelaşi timp, printr-o mare diversitate. Pentru a se asigura
contabilitatea distincta a fiecărei categorii de lucrări şi servicii furnizate de terţi se utilizează
mai multe conturi specifice şi anume:
Contul 611 "Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii" ţine evidenţa cheltuielilor
de această natură, executate de terţi şi suportate de unităţile patrimoniale. Este un cont
de activ care se debitează cu valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de către
terţi, aferenta exerciţiului în curs.
Contul 612 "Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile".
Acest cont se debitează cu cheltuielile de natura redevenţelor, locaţiilor de gestiune şi
chiriilor datorate de către unităţile patrimoniale, aferente perioadei de gestiune.
Contul 613 "Cheltuieli cu primele de asigurare" evidenţiază cheltuielile cu primele
de asigurare stabilite prin contract şi suportate de agenţii economici. Este un cont
de activ care înregistrează în debit valoarea primelor achitate conform contractelor de
asigurare, aferenta exerciţiului în curs.
Contul 614 "Cheltuieli cu studiile şi cercetările" asigura evidenta cheltuielilor
ocazionate de procurarea de studii şi plata contractelor de cercetare. Este un cont de
activ şi se debitează cu valoarea studiilor şi a contractelor de cercetare executate de terţi,
aferente exerciţiului în curs.
Contul 621 "Cheltuieli cu colaboratorii" evidenţiază cheltuielile de această
natură, suportate de întreprinderi în baza contractelor încheiate cu aceştia. Este un cont
de activ, debitându-se cu sumele datorate colaboratorilor pentru prestaţiile efectuate,
conform listelor de plată înregistrate de către agenţii economici.

14
 Contul 622 "Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile" ţine evidenţa cheltuielilor
reprezentând comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de
valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de intermediere, onorariile
de consiliere, contencios, expertizare, precum şi a altor cheltuieli similare. Este un cont
de activ şi înregistrează în debit sumele datorate privind comisioanele şi onorariile.
Contul 623 "Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate" este un cont de activ şi
înregistrează în debit valoarea facturilor datorate sau achitate cu privire la acţiunile de
protocol, reclamă şi publicitate.
Contul 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal" ţine evidenţa
cheltuielilor privind transportul de bunuri şi de personal executate de către terţi şi suportate
de unităţile patrimoniale. Este un cont de activ şi se debitează cu valoarea facturilor
datorate furnizorilor sau a celor achitate din avansuri de trezorerie pentru transportul de
bunuri şi personal, referitoare la perioada de gestiune.
Contul 625 "Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări" este un cont de activ şi se
debitează cu sumele datorate furnizorilor sau cheltuielile ocazionate de deplasări, detaşări
şi transferări decontate.
Contul 626 "Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii" este un cont de activ şi se
debitează cu valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii datorate de către
unităţile patrimoniale, aferente exerciţiului în curs.
Contul 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate" evidenţiază în contabilitate
valoarea cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate, suportate de unitatea patrimoniala.
Este un cont de activ care se debitează cu valoarea serviciilor bancare plătite de agenţii
economici.
Contul 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi" este un cont de activ şi se
debitează cu sumele datorate de unitatea patrimoniala pentru alte servicii executate de terţi,
aferente exerciţiului în curs.

15
 1.4.Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate

a) impozitul suplimentar datorat, potrivit legii bugetului de stat, pentru depăşirea fondului de
salarii admisibil:
635 = 444
Cheltuieli alte impozite, taxe şi vărsăminte Impozitul pe salarii
asimilate
b) impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme
publice sub formă de : prorata din TVA deductibilă devenită nedeductibilă; TVA colectată
aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea
aferentă lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor
acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură; diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei
obţinute din producţia internă; impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite şi taxe:
635 = 4426
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte TVA - deductibilă
asimilate 4427
TVA - colectată
446
Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

c) datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor

speciale, sub formă de contribuţii la: fondul special pentru sănătate (excepţie 4311 = 447);
fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice:

635 = 447
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte Fonduri speciale taxe şi vărsăminte
asimilate

16
 1.5.Cheltuieli cu personalul

La această grupă de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuielile cu salariile personalului,

cheltuielile privind contribuţia întreprinderii la asigurările sociale şi contribuţia întreprinderii
la fondul de şomaj Înregistrarea contabilă este de formă:
64 = 42
Cheltuieli cu personalul Personal şi conturi asimilate
43
Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi

1.6.Alte cheltuieli de exploatare

Prin grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare" se înregistrează cheltuielile ocazionate de

pierderile din creanţe suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor şi
creanţelor, valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoşi din evidenţă,
valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite, valoarea donaţiilor şi
subvenţiilor şi sponsorizările acordate.
Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea:
65 = 267
Alte cheltuieli de exploatare Creanţe imobilizate
4118
Clienţi incerţi sau în litigiu
167
Alte împrumuturi şi datorii asimilate
3xx
Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie

448
Alte datorii şi creanţe cu bugetul statuluii

17
 451
Decontări în cadrul grupului
461
Debitori diverşi
5121
Conturi curente la bănci
5311
Casa în lei
Se mai includ în categoria altor cheltuieli de exploatare, cheltuielile rezultate din
operaţii de capital, precum valoarea neamortizată a activelor amortizabile şi valoarea
contabilă de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidenţă,
pierderile determinate de răscumpărarea propriilor acţiuni ect.
Înregistrarea cheltuielilor se face prin formulă:
65 = 20
Alte cheltuieli de exploatare Imobilizări necorporale
21
Imobilizări corporale
26
Imobilizări financiare
502
Acţiuni proprii
505
Obligaţiuni emise şi răscumpărate

18
 Cap.II. Studiu de caz, privind cheltuielile la SC CONTAB SRL

2.1 Descrierea Societăţii Comerciale

Societatea a luat fiinţă în anul 2006. Încă de la început s-a declarat că societate comercială
plătitoare de TVA , având CODUL UNIC de înregistrare RO22086500.
În prezent îşi desfăşoară activitatea de prestări servicii în Bucuresti, îndeplinind cu
succes obiectivele stabilite de patronat.
Actul constitutiv al societăţii cuprinde următoarele elemente principale:
C&G EXPERT ACCOUNTING SERVICES, persoana juridică de nationaliatate
romana îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare şi cu statultul societăţii.
Forma juridică a societăţii este de Societate cu Răspundere Limitată.
CAPITALUL SOCIAL :
Capitalul subscris şi vărsat este de 200 RON .
Aportul asociatului unic la capitatalul social nu este purtător de dobândă.
Părţile sociale sunt egale ca valoare şi indivizibile, coferind asociatului unic dreptul de a
şi primi dividentele.

ADMINISTRAREA ŞI PREZENTAREA :
Societatea este administrată şi reprezentată, pe durata nelimitată , de către asociatul unic,
cu drepturi şi puteri depline.

FORŢA DE MUNCĂ:
Societatea va putea angaja personal cu contract de muncă, cu respectarea prevederilor
Codului Muncii şi regimului de asigurări sociale. Are în prezent 50 de salariaţi cu contract de
muncă pe perioadă nedeterminată. Necesarul de personal ,angajat pe bază de contract de
muncă,în condiţiile codului muncii este stabilit de către conducerea firmei.

DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA :
Societatea se dizolvă prin hotărârea asociatului unic, imposibilitatea realizării obiectului
de activitate, faliment, micşorarea capitalului sub limita legală, pierderea unei jumătăţi din

19
capitalul social, fuziunea sau dizolvarea societăţii comercial sau depăşirea duratei de
fuctionare prevăzută în actul constitutiv.
Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţiuni.
Lichidarea se face de unul sau mai mulţi lichidatori numiţi de asociatul unic, sau de către
acesta.
Din momentul intrării în funcţiune a lichidatorilor, mandatul adminitratorului încetează,
acesta nemaiputând întreprinde noi acţiuni în numele societăţii.

Domeniu de activitate.
Activitatea principală a societăţii este :
7412-Activitati de contabilitate

Această clasă include:

- servicii de înregistrare a operaţiunilor comerciale pentru firme sau alţii (contarea
operaţiunilor);
- examinarea conturilor şi certificarea corectivitatii lor, servicii de efectuare a calculelor şi
întocmire a bilanţurilor contabile;
- servicii de revizii contabile şi financiare;
- servicii de întocmire a documentelor de impozitare pentru persoane fizice şi firme;
- servicii de consultanţă şi reprezentare (altă decât cea juridică) a clienţilor în fata
organelor fiscale.
Tot aici se include şi auditul intern şi financiar.
Această clasă exclude:
- consultanţă de management pentru proiectarea sistemelor contabile, programe de costuri
contabile, proceduri de control bugetar;
Societatea îşi va putea realiza obiectul de activitate atât în România cât şi în străinătate,
precum şi în zone libere, în lei sau în valută, cu respectarea dispoziţiilor legislaţiei în vigoare.

Conducerea societăţii
În conformitate cu Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificările şi completările ulterioare,
totalitatea părţilor sociale fiind deţinute de asociatul unic, acesta are totalitatea drepturilor şi
obligaţiilor ce revin, potrivit legii, managerul general.

20
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpărarea bunurilor de capital.
Conducerea societăţii fiind asigurată de către asociatul unic, acesta are următoarele atribuţii:
a) aprobă structura organizatorică a societăţii;
b) numeşte şi revocă, în condiţiile legii, administratorul societăţii, comisia de cenzori,
stabileşte comisioanele şi indemnizaţiile acestora şi le da descărcare de activitate;
c) aprobă regulamentul de ordine interioară al societăţii;
d) stabileşte competentele şi responsabilităţile administratorului (administratorilor);
e) analizează, modifica şi aprobă programul de activitate al societăţii şi bugetul anual de
venituri şi cheltuieli;
f) hotărăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare şi acordarea de garanţii;
g) modifica şi aprobă bilanţul, contul de profit şi pierderi după aprobarea raportului
administratorului şi Comisiei de Cenzori; aprobă repartizarea pe destinaţii a profitului net;
h) decide atât majorarea, cât şi reducerea capitalului social şi în privinţa cesiunii părţilor
sociale;
i) decide în privinţa modificărilor aduse actului constitutiv;

21
 2.2. Monografie cheltuieli

ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND CHELTUIELILE

1 Se dau în consum materii prime în sumă de 800 lei, conform bonului nr.17

601=301 800

121=601 800

2 Se înregistrează uzura materialelor de natura obiectelor de inventar , în sumă de 60

lei, conform facturii nr.27

603=303 60

121=603 60

3. Se achită factura energiei electrice şi apei în sumă de 200 lei, TVA 24 %

% =5311 248

605 200

4426 48

121=605 200

4. Se înregistrează scăderea din gestiune a mărfurilor vândute ;

% = 371 1200

607 1000

378 100

4428 100

121=607 1000

22
5. Societatea efectuează cheltuieli cu combustibilul , materiale pentru ambalat şi

piese de schimb conform facturilor terţilor, în sumă de 400 lei, TVA=24%

5.1 % = 401 496

6022 400

4426 96

5.2 % = 401 620

6023 500

4426 120

5.3 % = 401 372

6024 300

4426 72

121= % 1200

6022 400

6023 500

6024 300

6. Înregistrarea cheltuielilor de protocol , reclamă şi publicitate ;

% = 401 992

623 800

4426 192

121=623 800

7. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul în sumă de 900 lei, TVA 24 % ;

23
% = 401 1116

624 900

4426 216

121=624 900

8. Înregisrarea cheltuielilor poştale , fax şi telefon, on sumă de 600 lei, TVA 24% ;

% = 401 744

626 600

4426 144

121=626 600

9. Înregistrarea comisionului pe baza extrasului de cont în sumă de 300 lei ;

627=5121 300

121=627 300

10. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului în sumă de 18000 lei:

641=421 18000

11. Se înregistrează CAS (5,5.% )

6451=4311 990

121=6451 990

12. Se înregistrează şomajul (0,5 %)

6452=4371 90

24
 CONCLUZII :

Avantajul principal al aplicării programului info-CONT în varianta standard în cadrul

firmei, constă în urmărirea operativă a cheltuielilor pe fiecare articol de calculaţie, cu ajutorul
evidentei tehnico-operative, astfel încât se obţin informaţii relevante cu privire la locul,
cauzele şi datoriilor furnizorilor.
Principalele aspecte pe care le-am avut în vedere în structurarea lucrării şi care au
făcut obiectul cercetării, au fost:
• analiza cadrului conceptual şi legislativ de desfăşurare al contabilităţii de gestiune a
cheltuielilor;
• locul şi rolul contabilităţii de gestiune în cadrul sistemului informaţional integral al
cheltuielilor;
• evoluţia şi perspectivele aplicării noului sistem de contabilitate în domeniul
cheltuielilor;
• factorii de organizare a contabilitatiicheltuielilor;
• conţinutul şi analiza cheltuielor obţinute de către unităţile a căror contabilitate este ţinută
de C&G EXPERT ACCOUNTING SERVICES
• etapele metodologice privind determinarea şi achitarea cheltuielilor;
• posibilităţile de perfecţionare privind calculaţia cheltuielilor;
• perfecţionarea contabilităţii de gestiune a cheltuielilor, în vederea creşterii
performanţelor economice;
Prezenta lucrarea este structurată în trei capitole, abordările teoretice îmbinându-se pe
parcursul lucrării cu cele practice pe exemplul C&G EXPERT ACCOUNTING

SERVICES, firma de contabilitate. Am considerat că analizele pe care le-am efectuat

asupra aspectelor ce ţin de contabilitatea cheltuielilor, în această entitate vor putea fi
generalizate în majoritatea unităţilor de acest gen, ţinând cont de complexitatea activităţii, a
tranzacţiilor desfăşurate, şi, nu în ultimul rând, de faptul că este o societate de grup, cu
operaţiuni specifice.
În cercetarea contabilităţii de gestiune a cheltuielilor entităţilor am studiat literatură
de specialitate romana şi străină în domeniu, revistele de specialitate, am studiat şi investigat
la faţa locului problemele ce ţin de contabilitatea de gestiune a cheltuielilor la C&G

EXPERT ACCOUNTING SERVICES, studierea documentelor puse la dispoziţie de

25
către societate, exemplele şi studiile de caz sunt particularizate circuitului în cadrul
procesului de exploatare şi reflectă propria mea viziune în legătură cu obiectivele urmărite.

26
 BIBLIOGRAFIE :

Belverd E. Needles, Jr., Henry R. Anderson, James C. Coldwel, Principiile de bază ale
contabilităţii, Ediţia a cincea, Editura Arc, Chişinău, 2001.
IASB, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, traducere din limba engleză,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2007.
Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea financiară.
Aplicaţii practice şi teste grila pentru autoevaluare, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2008.
Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze şi proceduri, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007.
Ionescu Cicilia - Sisteme contabile moderne, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2005.
Ionescu Luminiţa - Contabilitatea aprofundată a societăţilor comerciale, Ed. a III-a
revizuita şi adăugita, Editura FRM, Bucureşti, 2007 sau ediţiile următoare.
Ionescu Luminiţa - Reforma bugetului public şi a contabilităţii publice în România,
Editura Economică, Bucureşti, 2005.
Popescu Lucian, Băluţa Aurelian-Virgil, Metode şi procedee de calculaţie a costurilor,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.
Ristea Mihai şi colab., Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. I şi II, Editura
Universitară, Bucureşti, 2009 sau ediţiile anterioare.

27