ECOSISTEMUL

O biocenoză nu poate exista fără un anumit biotop. Ex: plantele şi animalele dintr-o pădure nu pot exista
fără apă, aer, lumină, temperatură şi sol. Între elementele care alcătuiesc biotopul şi cele care alcătuiesc
biocenoza există relaţii foarte strânse care creează o anumită unitate.
Unitatea structurală şi funcţională care se stabileşte între un biotop şi o biocenoză constituie un
ecosistem. Un lac, o pădure, o peşteră, o păşune, o livadă sunt câteva exemple de ecosisteme.
Un ecosistem se caracterizează printr-un anumit biotop în care se găseşte o anumită biocenoză.
Ecosistemele sunt foarte variate datorită diferitelor biotopuri şi biocenoze. Unele ecosisteme au o
biocenoză săracă (de exemplu peşterile), iar altele au numeroase specii (de exemplu o pajişte de câmpie).
Clasificarea ecosistemelor
Ecosistemele sunt naturale şi antropizate.
• Ecosistemele naturale sunt ecosistemele nemodificate de activitatea omului. Ele sunt prezenete
în toate zonele geografice, de la ecuator la poli.
Ecosistemele naturale pot fi: terestre şi acvatice.
Ele pot forma complexe de ecosisteme denumite biomi (tundra, taigaua, pădurea ecuatorială, deşertul,
savana, mările şi oceanele etc). În ţara noastră, exemple de biomuri sunt Delta Dunării, Marea Neagră.
• Ecosistemele antropizate sunt influenţate şi modificate de om. Ele sunt într-o continuă extindere,
în strânsă legătură cu dezvoltarea societăţii omeneşti. Exemple de ecosisteme antropizate sunt
culturile agricole, livezile, lacurile de acumulare.
Delimitarea ecosistemelor
• Fiecare ecosistem este delimitat spaţial de ecosistemele vecine cu care are însă un permanent
schimb de materie şi energie.
• Trecerea de la un ecosistem la altul se face treptat. De exemplu, pornind de la poalele Munţilor
Bucegi spre vârf se succed mai multe ecosisteme: pădurile de foioase, pădurile de conifere, zona
subalpină cu jenpeni şi zona pajiştilor alpine cu muşchi, licheni, plante târâtoare.
• Ecosistemele terestre sunt uşor de delimitat de ecosistemele acvatice prin ţărmul apelor, dar sunt
mai greu de delimitat între ele.
Structura unui ecosistem
• Ecosistemul are o anumitp structură spaţială care depinde atât de însuşirile biotopului, cât şi de
cele ale biocenozei.
• În raport cu speciile existente în biocenoze, ecosistemele prezintă o distribuţie pe zone şi straturi.
De exemplu, într-o pădure, zona de la marginea ei se deosebeşte de cea din interior atât prin
însuşirile biotopului, cât şi prin vieţuitoarele caracteristice. De asemenea, într-un lac, zona litorală
diferă din punct de vedere ecologic faţă de zona din larg. Elementele biotopului şi ale biocenozei
variază şi pe verticală, ceea ce duce la apariţia unei stratificări. Prin stratificare, vieţuitoarele
folosesc optim fiecare spaţiu vital cu condiţiile sale de mediul.
Într-o pădure de foioase sunt diferite straturi:
• stratul mineral în care nu ajung rădăcinile plantelor,
• stratul organic al solului în care se găsesc rădăcinile plantelor şi multă materie organică,
• stratul de frunze uscate în care se întâlnesc ciuperci, muşchi şi numeroase insecte, moluşte,
• stratul erbaceu format din plante erbacee şi animale care se hrănesc cu acestea,
• stratul arbuştilor format din arbuşti şi o faună bogată, mai ales insecte şi păsări etc,
• stratul arborilor reprezentat prin tulpinile şi coroana arborilor împreună cu numeroase păsări,
mamifere arboricole etc