Pregedintele Uniunii Avocatilor din Republica Moldova DECLARATIE AVAND LA BAZA Recomandarea Ree(2000)19 a Comitetuhui Ministrilor ‘membre privind raul Procuraturi in ssteml de justifie penal, Statele Care PROCLAMA importantasistemului de justiie penal care joacd un rol important in spirarea statului ce drept,respectind principle definite ia Convenya pentru Protectia Drepturilor gi Libertiilor Fundamentale ale Omului, PRECUM si e& Procuratura joac8 un rol determinant in sistemul de justitie penal gi fa ccadrul cooperisii penale internationale. Tot ea find autortatea imputemicia si supravegheze, in aumele socitifit si in interesul general, aplicara legii dact ea este sanctionati penal, jinind cont, pe de o parte, de dreptutileindiviilor si, pe de alti parte, de necesitateaeficacitiisistemului de juste penal. [REAMITIND cf ip toate sistemele de justitie penal, Procuratura decide daca e ca st se ‘nceapa sau si se continue urmartle, exereita urmaririle in fafa instanfelor judecttoreti, ‘pune in apicare politica penalé nafionals, conduc, diijearA sau supravegheari ancheta, ‘vezheazA ca vietimele s& primeascd ajutor gi asistenjé eficient, decide asupra masurlor alternative de urmiie, supraveghea2i executarea deciziilor judecttorest a, INRAPORT CU JUDECATORIL, Procuosi trebuie s8 respecte cu strictee independenfa si imparilitatea judecttorlor. in special, ei mu pot sh repund in cauzi deizile judecitoresti sau si creeze obstacole pentru executarea lor, in afara exerci ctilor de recurs sau procedurlor similar, URMAND s8 dea dovada de obicctivitate si echitite pe pparcursul proceduijudicire. Ei tebuies8 vegheze in particular ca tribunalele sh dispunk de toate clementele de fapt si de drept nccesare unci bune administra justi, TAR CAT TINE DE OBLIGATIILE $1 RESPONSABILITATILE FATA DE SUSTITIABILI, Prorat, in special tebuie sb afionezsechitabil impart obictv: si respecte gist fed af protejtedrepturile ome, aga cum acestea sunt enunpte in Coavenia pena Protea Drepulor i Liberijlor Fundamentale ale Omults si vegheze ca sistem do justi penal sh fanetioneze in cel ma aid rit, IN EXERCITAREA JUSTITIEI PENAL, Procuratur ‘se abjine dela orice discriminare fondata pe vreun eriteriu cum ar fi sexul. rasa, culoarea pili, limba, regia, opinile poitce sau altele,originea nafionalé sau sccial8, aparteneata la 0 minoritate nafionald, avere, nastere, sindtat, handicapuri sau orice al calitate; + vegheazii asupra egalitifi ecdruia in faja leg findnd cont, conform legi, de asituata banuitlui, dnd in considerate toate elementelecazului susceptible de a prezenta interes, indiferent dacd aceste elemente sunt in favoarca sau in detriment binuitalui; * nuarporni sau continua urmirrile daca vreo intructiune impartial ar demonstra misiunile mu sunt fondate; * nu trebuie 58 utilizeze impotriva binuitilr probe despre care stie sau presupune {in mod rafonal cd ele au fost obtinute prin recurgerea la metode ce contravin legi. In caz de incertitudine, Procuratura trebuie si coarAtribunalului s& se pronunge asupra admiterii soestor probe: * supravegheazi respectarea prinipiului egalitifit armelor, mai ales transmigand altor pani ~ in afara exceptilor previzute de lege — informatie flate in posesia sa care ar Ai susceptible si afecteze derulareaechitabild a procestluis 1 plstreaza vis-A-vis de tere persoane confidenfialitateainformafilo primite, mai ales daci este pust in cauza prezumtia nevinovitiei, cu att mai mult dae8 comunicarea lor nu este necesard in interesul justi sau nu este ceruth de lege CONDUCANDU-NE DE Carta de la Roma aprobati prin Aviul Consultativ al procurorilot Europeni (CPE) privind normele si prineipiile curopene referitoare Ia procuror, care este documentul de referinf&privind standardele si principle europene referitoare Ia procurori, potrvitcfruia Procurori nu ar trebui si se bucure de imunitate general, ci de o imunitate funcfionala pentru stiunile indeplnite eu bund eredinta in executarea indatoritilor lo. Procurori i, dae este eazul, famille lor au dreptl de a fi Protejati de cltre Statin cazul in care siguranta lor personals este ameninjlé in arma Indeplinirisarcinilor lor de servic, CA Procurorit ar rebui si decid& urmirirea penala a unei persoane avid la bazi numai probe temeinice, care se consider in mod rezonabil a fide ineredere si admisibile. Ei ar ‘tebui si refuze uilzarea probelor despre care se crede in mod rezonabil e8 sunt objinute prin metode ict, in special cAnd aceste metode constitue grave ined ale drepturilor ‘omului, Procurorii ar trebui si se asigure eB sunt sancfioaate in mod adeevat persoanele vinovate pentru utilizarea de asemenea metode sau pentru alte inedletiale lei, TAR urmirrile penale ar trebui si fe conduse ferm, dar echitabil, REIESIND din Declaratia Parlamentului Republicii Moldova din date de 08.06.2019 Privind Declararea Statului Capturat, insituile clrvia nu mai lucreazi in interesul cetijeanului, EVALUAND ectiitatea Procuraturi din ultimi ani, EXTREM DE DUR CRITICATA in spafiul public, care a condus la inctlcarea drepturilor onului privind accesul liber Ia {ustitc, drepul la un proces echitabil,dreptul la liberate, dreptl la apirare,dreptl la viata privat, contradictorialitates procesului penal, egalitatea armelor, eteTAR cazurile cele mai sonore find in privinja avocatilor Ana Ursachi, Veaceslay Turcan, ‘Maxim Belinschi,judecdtoarei Domnica Manole, judecitorului Dorin Munteanu, et De Ja numirea lui Eduard Harunjen in fruntea Procuraturii Generale, aceast insittie publica g-a piendut totalmente autonomia, apicand seleciv legea penal, Abuzurile Procurorului General Eduard Harunjen sau manifestat inclusiv in azul avocafilor Maxim Belinschi $i Veaceslav Turcan, care au fost invinuifi neintemeiat de ‘comiterea infracfunii prevazute la art. 352" CP. Desi Uniunea Avocatilr s-a expus motivat cf avocatul na poate fi subieet al aceste infraciuni pentru declarafiile date in numele clienfului fn instanfa de judecats, Procurorul General a contnuat urmrires penal ficénd astfel ex hdrfuirea avocafilor si dureze mai mult de 3 ani, Concludent este faptul cl din numfrul total de cauze penae intentate pe tot tertoriul RM, cescrocheria se alld in top 3, potrivit Raportului Static despre activtatea prime instante privind judecarea cauzelor penale in primele 3 luni ale anului 2019, Aceast situate na este ‘una noul, dimpotriva s-a semnalat din anul 2015 incoace, Procuratura Generali a fost parte la schemele de preluare a afzcetilor (cezul Proimobil, bbenzindriile Vento, Pizzeria Andys, gi multe altele) intimidind oamenii de afaceri prin efectuarea perchezitillor,ridicare de obiecte si documente, dispunerea de efectuere a ccontroale fscale, si in cele mai dese cazuri aresturi preventive in privinja lor sau a ‘membrilor lor de Familie. Dovada faptului Procuratura RM a fost flosit ca un instrament pentru estorcarea dela diverse persoane a mijloacelorfinanciare o serveste inclusiv ultimel Raport static privind examinarea demersurilor privind autorizarca efectuirii acfiunlor de urmérire penal, _misurilor operative de investigaii sau apicSrii misurlor procesuale de constrangere (art. 300-306 CPP), din care rezult ci din sumrel total de demersuti(Perchezii,intercepti, sechestr, ridicri de obiecte si documents)- 9662, au fost admise 9119 demersuri. Adic& 94.3 % din demersuri au fost admise Practic aceeagi situate se observa gin cazul demersuilor privind apicarea sau prelungirea :misuri preventive sub forma de arest preveniv, Potrvit Raportului Static a judecttorilor privind examinarea demersurilor despre emiterea mandatului de arestare gi prelungitea termenului jinerii sub arest si arestarea la domiciliu pentru 12 luni ale analai 2018, din rnumdul total de 2605, au fost admise 2394 demersuri, adic& 91,9 %. in caltatea mea de Prejedinte al Uniunii Avocafilor sunt ingrijorat de numicul mare de persoane aresate Ia faza de urmérire penali in primul trimestru al anulsi 2019, care @ ‘rescut in raport cu anul 2018 de la 284 Ia 344 persoane,