GENUL ULMUS

Ulmus glabra Huds.-Ulm de munte

Areal. Europa, Asia şi Africa de nord. În România este întâlnit în regiunile montane.
Forma: arbore de 35 m, scoarţa netedă în tinereţe apoi formează un ritidom îngust
crăpat. Coroana larga, rara, neregulat ramificata.
Lujerii tineri sun pubescenţi. Mugurii sunt mari de 5-9mm, cu solzi.
Frunzele lat eliptice, mari, de 8-16 cm, la vârf brusc acuminate, la bază asimetrice, pe
margine acut dublu-serate, pe faţă scabre şi pe dos palid verzui.
Flori în fascicule dese şi fructul samară, lat eliptică

Cultivaruri.
Ulmus glabra var. Atropurpurea Redh-cu nuante ruginii pe frunze
Ulmus glabra var. Pendula Redh-cu ramuri pendente
Ulmus glabra var. Fastigiata Loud-cu coroana piramidală
 Ulmus minor Mill.-Ulm de câmp
Areal. Europa, Asia şi Africa de nord. În România apare în silvosatepă, păduri forestire
şi zona dealurilor.
Forma. Este un arbore de până la 30 m înălţime şi 1-2 m în diametru.
Tulpina formează ritidom timpuriu, adânc brăzdat, rigid.
Lujerii anuali sunt subţiri, bruni-roşcaţi, glabri. Mugurii sunt ovoizi, acuţi, pubescenţi.
Frunzele eliptice, ovate sau obovate, de 5-9 cm lungime, bază asimetrica, dublu-
serate, pe faţă verzi-închis, iar pe dos verzi-deschis, cu smocuri de peri în axilele
nervurilor.
Florile sunt hermafrodite, sesile şi apar în martie-aprilie, înaintea înfrunzirii.
Fructele sunt samare, obovate, de 1,5-2 cm, cu nucula aşezată în partea superioară a
aripii.
Cultivaruri.
Ulmus minor var.Dampierii Rehd.-cu frunzele galbene aurii,
decorative prin portul piramidal
Ulmus minor var.Pendula Rehd.-cu coronament pletos
Ulmus minor var Umbraculifolia Rehd.-cu coronament rotund
Ulmus minor var. Variegata –cu marginea frunzelor albă.
 Quercus petraea Liebl.-Gorun
Areal. Gorunul este o specie răspândită în Europa, nordul Crimeei, Caucaz şi Asia
Mică. În România ocupă suprafeţe extinse în zonele muntoase.
Forma. Arbore de 35-40 m cu ritidom subţire, cu tulpina dreaptă, cilindrică.
Lujerii verzi sau bruni-verzui, glabri, cu lenticele. Mugurii sunt mici, de 6-8 mm
lungime, ovoizi, sau conici.
Frunzele sunt îngrămădite spre vârful lăstarilor au 8,5-12 cm lungime, sunt lat-ovate
până la eliptic-lanceolate, cu 5-8 perechi de lobi rotunjiţi, la bază sunt trunchiate cu
peţiol de 1-2,5 cm.
Ghindele, câte 1-5, sesile, de 1,6-2,5 cm lungime, ovoide, în cupe conic-emisferice
cu solzi mici, ovat-lanceolaţi, imbricaţi, alipiţi, plaţi.
Cultivaruri.
Quercus petrea var.Longifolia Schwz.-cu frunze oblongi, îngustate evident spre
ambele capete, iar lobii sunt mici, întregi sau lobaţi, îndreptaţi spre înainte.
Quercus petrea var.Laciniata Schwz. –cu frunze eliptice sau eliptic lanceolate,
penat-fidate cu lobii alungiţi.
Quercus petrea var.Platyphya Schwz.- –cu frunze mari, rombic-ovate sau lat
obovate, cu lobii scurţi, întregi sau rotunjiţi.
Laciniata

Longifolia
 Quercus robur L.-Stejar
Areal. Europa, Asia Mică, Turcia şi până la Marea Caspică. În România ocupă 2% din
suprafaţa păduroasă a ţării. Se întâlneşte în Moldova, Transilvania şi în câmpiile din suduş
ţării.
Forma. Arbore de 40-50 m înălţime cu coroana larga, neregulata iar ritidomul este brun-
negricios, adânc brăzdat.
Lujerii sunt glabri, viguroşi, cu lenticele mici, rare, bruni-măslinii. Mugurii sunt ovoizi,
bruni-lucitori.
Frunzele îngrămădite spre vârful lăstarilor, sunt de 6-20 cm lungime, obovate, cu 6-8
perechi de lobi obtuzi sau rotunjiţi. Sunt pieloase, pe faţă sunt verzi-închis, glabre,
dorsal glabre sau uşor pubescente în lungul nervurilor.
Ghindele, câte 2-5, cu pedunculi de 5-12 cm lungime, sunt ovoide, alungite, elipsoidele,
sau cilindrice, lungi de 2-4 cm, în cupe emisferice de 0,8-1,2 cm înălţime, cu solzi mici,
ovat-triunghiulari, alipiţi (niciodată gheboşi), cenuşiu-pubescenţi.
var.Filicifolia Cultivaruri:

var.Argentea marginata

var.Fastigiata

var.Heterophylla

var.Salicifolia
 Quercus rubra L.-Stejar roşu

Areal. Europa, America de Nord.

Forma. Arbore cu talia de 20-25 m, cu scoarţa netedă, acoperită numai la bază de
ritidom, are coroană globuloasă şi lăstari roşii-bruni, lucitori.
Lujerii sunt glabri, lucitori, roşii-bruni cu lenticele gălbui. Mugurii de 6-8 mm
lungime, ovoizi, lucitori, glabri, roşii-bruni.
Frunzele sunt de 10-16 cm, obovate, cu câte 5 perechi de lobi scurţi, triunghiulari
până la ovaţi, divergenţi, la început pubescente pe ambele feţe, apoi glabre.
Culoarea: pe faţă verde-închis lucitoare iar dorsal albăstrui sau galben-verzui.
Ghindele, câte 1-2, ovoide, de 1,5-2,5 (3) cm, scurt pedunculate, în cupe de 1,5-2,3
cm, cu solzi alipiţi.
Q. frainetto Q. robur
Q. rubra
Q. pubescens

Q. petrea Q. cerris Q. palustris

Arbori foioşi decorativi prin flori sau fructe pt
plantări izolate, grupuri, masive şi
aliniamente
 FAMILIA SAPINDACEAE
GENUL AESCULUS L.
Aesculus hippocastanum L.-Castan porecesc

Areal. Peninsula Balcanică. În România se cultivă începând cu

zona de câmpie şi până în zonele montane.
Forma. Arbore de 25 m, cu trunchiul drept, acoperit de o
scoarţă cu ritidom ce se exfoliază în plăci; coronamentul larg,
ovoid-globulos.
Lujerii sunt groşi, bruni, glabri. Muguri sunt mari, cleioşi, opuşi,
lucitori.
Frunzele sunt palmat-compuse, cu 5-7 foliole îngustate la bază,
sesile, oblong-obovate, pe margini dinţate. Peţiolul este de 15-
20 cm lungime.
Florile albe, galbene sau roz, pătate cu roşu, dispuse în panicule
mari, terminale, erecte, ce dau arborelui în perioada înfloririi un
aspect de candelabru. Florile sunt poligame, zigomorfe, pe tipul
cinci.
Fructul este o capsulă mare, de 3-5 cm diametru verde, cărnoasă, ghimpoasă, cu l-
3 seminţe mari, brune-castanii, lucioase, care la maturitate cad.
Varietati
Aesculus hippocastanum var.Flore-pleno
Aesculus hippocastanum var.Pendula
Aesculus hippocastanum var.Pyramidalis
Aesculus hippocastanum var.Umbraculifera

Aesculus hippocastanum var. Variegata Aesculus hippocastanum var.Albovariegata

 FAMILIA BIGNONIACEAE
GENUL CATALPA Scop.

Catalpa bignonioides Walt.-Catalpă

Areal. Este originară din sud-estul Americii de Nord. În România se cultivă în parcuri şi în
aliniamente.
Forma. Este un arbore de 15 m, cu trunchiul frecvent strâmb, coronamentul larg-
rotund. Scoarţa netedă în tinereţe, cenuşie apoi formează ritidom subţire, slab crăpat.
Lujerii viguroşi, verzi-măslinii, cu muguri mici. Frunzele sunt mari de 10-20 cm, ovat-
cordate, brusc acuminate, cu marginea ondulată, pe faţă verzi-deschis şi pe dos
pubescente, cu peţiolul foarte lung, de 9-16 cm. Prin frecare emană un miros neplăcut.
Florile sunt mari, de 5-6 cm, albe cu pete purpurii şi 2
dungi galbene în interior, grupate în panicule late,
piramidale, terminale, apar prin iunie-iulie.
Fructele sunt capsule cilindrice, de 20-40 cm lungime,
la început verzi apoi devin brune şi decorează
arborele şi în timpul iernii. Seminţele sunt plane,
oblongi, aripate pe ambele părţi, cu peri mătăsoşi la
extremităţi.
 Aurea

Cultivaruri.
Catalpa bignonioides var. Aurea-cu frunze mari,
catifelate de culoare galbenă.
Catalpa bignonioides var.Koehnei-cu frunze galbene cu
centrul verde.
Catalpa bignonioides var.Nana
Catalpa bignonioides var. Purpurea –cu frunze purpuri
Koehnei
 FAMILIA CESALPINACEAE
GENUL CERCIS L.

Cercis siliquastrum L.-Arborele Iudei

Areal. Speicie exotică, răspândită în Europa şi Asia. În

România este cultivată în scop ornamental în parcuri şi
grădini.
Caractere morfologice. Arbore de talie mică, ajunge până la
12 m înălţime, cu tulpina acoperită de o scoarţă negricioasă,
care se crapă fin, longitudinal şi transversal. Coroana este lat-
ovată. Lujerii sunt geniculaţi, bruni-roşcaţi, glabri, cu
lenticele mici şi de culoare deschisă. Mugurii sunt ovoizi,
alipiţi de lujer, fin pubescenţi. Frunzele sunt simple, alterne,
reniforme, glabre, lungi de 7-12 cm. Peţiolul este lung, de 4-
6 cm.
Florile, sunt hermafrodite, au culoarea roz-violaceu-
purpuriu, dispuse câte 3-6 în fascicule axilare, sesile,
înfloresc în aprilie-mai. Fructele sunt păstăi
dehiscente, au 7-10cm lungime, care se păstrează mult
timp pe arbore. Seminţele sunt tari, ovat-turite de
culoar brună.
Cultivaruri.
Ceris siliquastrum var.Variegata-cu frunze striate cu
alb.
Ceris siliquastrum var.Alba-cu flori albe
 FAMILIA SAPINADACEAE
GENUL KOELREUTERIA

Koelreuteria paniculata Laxm.-Colereuteria

Areal. Specie exotică,cu o largă răspândire în China şi Japonia. În România este întâlnit
în parcuri şi grădini dendrologice.
Forma. Arbust sau arbore de mărimea a III-a, cu tulpina sinuoasă. Scoarţa este
cenuşie, cu ritidom crăpat longitudinal. Coroana este largă şi rară, aproape globuloasă.
Lujerii sunt viguroşi, cenuşii-bruni, glabri, cu lenticele numeroase gălbui, proeminetnte.
Mugurii sunt alterni, lat-ovaţi.Frunzele sunt opuse, imparipenate, lungi de 35 cm, cu 7-
15 foliole, de formă ovată, cu baza lobulată, roşii la apaiţie, verzi pe timpul verii şi
galbene toamna.
Florile sunt poligame, galbene, grupate în panicule
terminale erecte, rare, mari de 30-40 cm lungime.
Înfloreşte din iunie până în august. Fructele sunt capsule
verzi, pendente, de 4-5 cm lungime, ovoid-alungite.
Fructele rămâni pe lujeri şi peste iarnă.