Pisica albă, pisica neagră

A fost odată ca-n povești,

A fost ca niciodată
În lumea de albă de pisici
O pată colorată.

Era împins și se rădea de el

Din simplu fapt că era altfel.
Dar nimeni nu gândea defel
Ca el se simțea perfect la fel.

Pisicii albi erau ca laptele

Pe care-l bei când te trezești,
Iar el, deși negru ca tăciunele,
Nu voia decât să-l iubești.

Zilele treceau, iar albicioșii s-au gândit

Ca prea s-au grăbit cu judecata când l-au descoperit.
Prea devreme l-au etichetat,
Pe când el era doar un pisoi cu sufletul curat.

Cazan Denisa Gabriela, 7 A, Școala Gimnazială 78