Sandu Lucia Maria – Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

DIFERITE METODE DE DEMONSTRARE A

TEOREMEI LUI MENELAUS

Se ştie că pentru a rezolva o problemă de geometrie putem avea diferite metode de abordare :
metoda vectorială, metoda sintetică, metoda analitică , metoda complexă.
În acest material mi-am propus să fac o comparaţie între aceste metode demonstrând
binecunoscuta teoremă a lui Menelaus .

Partea I- Teorema directă:

Fie ABC un triunghi şi d o transversală care intersectează dreptele AB, AC, BC în

MA PB NC
punctele M, N, şi P. Atunci are loc relaţia   1
MB PC NA
Demonstraţie:
Metoda vectorială

B C P

Punctele M, N, P împart segmentele [AB], [AC], [BC] în rapoartele a,b,c adică

MA NC PB
 a,  b, c.
MB NA PC
PM  MA  PA



PM  MB  PB  PM  a PB  PM  PA  PM  
PA  a PB
1 a
(1)
MA  a MB  

PN  NA  PA 



PN  NC  PC   PN  b PA  PN  PC  PN PC  b PA
1 b
(2)
NC  b NA 

PM, PN sunt vectori coliniari   k  R astfel încât PM  k PN (3). Înlocuind relaţiile (1) şi (2) în
PA  a PB PC  b PA 1
relaţia (3) obţinem k . Dar PC  PB , deci înlocuind în ultima relaţie avem că
1 a 1 b c
Sandu Lucia Maria – Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

 1 kb   a k 
1  a  1  b   PA  1  a  c(1  b)   PB  0 . Deoarece vectorii PA şi PB sunt necoliniari , obţinem
   
 1 kb
 0
 1  a 1  b 1 b ac(1  b)
sistemul de egalităţi  a , de unde, eliminând pe k se obţine  
 
k
0 b(a  1) a 1
1  a c(1  b)
 a  b  c  1 , adică ceea ce trebuia demonstrat .

Metoda sintetică

Q A d

B C P

Ducem prin A o dreaptă d║BC şi fie Q punctul de intersecţie dintre dreapta d şi dreapta MP. Din
teorema fundamentală a asemănării avem că:
AM AQ AM
ΔAMQ ~ΔBMP    AQ   BP (1)
BM BP BM
AN AQ AN
ΔANQ~ΔCNP    AQ   CP (2)
CN CP CN
AM AN MA PB NC
Din relaţiile (1) şi (2) se obţine  BP   CP    1.
BM CN MB PC NA

Metoda analitică
y B
Sandu Lucia Maria – Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

P
Considerăm sistemul cartezian xOy cu originea în punctul A al triunghiului ABC şi cu axa Ox în lungul
laturii AC a triunghiului. Astfel punctele au următoarele coordonate:
A(0,0), B( x B , y B ) şi C ( xC ,0) , unde x B , y B , xC  0 .
MA NC PB
Notând  a,  b,  c , pentru punctele M,N,P obţinem următoarele coordonate:
MB NA PC
 x A  axB axB  x  bx A x  x  cxC
 x M  1  a   1  a  N
x  C
1 b
 C
1 b , 

xP  B
1 c
 y A  ay B ay B
, 
y C  by A  y B  cyC y
.
 yM    yN  0 yP   B
 1 a 1 a  1 b  1 c 1 c

axB ay B
  1
xM yM 1 1 a 1 a
xC
Dar punctele M,N,P sunt coliniare  xN yN 1 0 0 1 0.
1 b
xP yP 1 x B  cxC yB
1
1 c 1 c
Dezvoltând determinantul şi reducând termenii asemenea, obţinem:
a  b  c  xC  y B  xc  y B  0 . Cum xC , y B  0 , după simplificare rezultă a  b  c  1 , adică ceea ce trebuia
demonstrat.

Metoda complexă

y A

B C P x

Considerăm sistemul de axe xOy astfel încât dreapta BC să fie situată pe axa reală Ox .
Notăm cu zA afixul punctului A, cu zB afixul punctului B, cu zC afixul punctului C, cu zM afixul
punctului M, cu zN afixul punctului N şi cu zP afixul punctului P. Cum punctele B,C,P  Ox (axei
reale), avem că zB, zC, zP  R , adică z B  z B  0 , z C  z C , z P  z P .
MA NC PB z  a  zB z z
De asemenea notăm  a,  b,  c . Atunci z M  A  A , zM  A ,
MB NA PC 1 a 1 a 1 a
z  b  zA z  b  z A zC  b  z A z  c  z  c  z
zN  C , zN  C  , zP  B C
 C
 zP .
1 b 1 b 1 b 1 c 1 c

zP  zM z  zM  zP  zM  z  zM z  zM
Punctele M,N,P sunt coliniare  R  P     P  P 
zN  zM zN  zM  zN  zM  zN  zM zN  zM
Sandu Lucia Maria – Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

 c  zC z  c  zC z
 A  A
 1 c 1 a  1 c 1 a
zC  b  z A zA z  b  z z
 C A
 A
1 b 1 a 1 b 1 a
După efectuarea calculelor ( aducerea la acelaşi numitor,adunarea fracţiilor şi apoi simplificarea
numitorilor) se obţine:
a  c  zC  c  z A  c  zC  z A a  c  zC  c  zC  z A  c  z A

zC  a  zC  a  b  z A  z A zC  a  zC  a  b  z A  z A
Făcând produsul mezilor egal cu produsul extremilor şi reducând termenii asemenea , relaţia
precedentă devine echivalentă cu relaţia:
a 2 bczC z A  a 2 bcz A z C  abczC z A  abczc z A  z c z A  z A z c  azC z A  azC z A  0 
 
 z C (a  1)(abc  1) z A  z A  0
Cum z C  0, a  1, z A  z A va rezulta că a·b·c =1, adică ceea ce trebuia demonstrat.

Bibliografie

1. Marius Burtea, Georgeta Burtea : „Matematică”, manual pentru clasa a IX-a, Editura
Carminis Educaţional, Piteşti , 2004
2. Augustin Coţa s.a. : Matematică, geometrie şi trigonometrie”, manual pentru clasa a IX-a,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti , 1998