Cifra de afaceri din legislația contabilă diferă

de cea din norma fiscală. Confundarea lor

atrage penalități costisitoare.
Publicat 9 Noi 2012 | Actualizat 21 Feb 2013 |

Majoritatea contabililor înțeleg conceptul de cifră de afaceri așa cum se regăsește definit în
legislația contabilă (OMF 3055/2009) și scapă din vedere faptul că regulile fiscale folosesc
definiții specifice pentru anumite elemente deja definite în legislația contabilă sau care pot să
difere chiar în cadrul legislației fiscale de la un capitol la altul. Consultanții Accace, unul dintre
liderii din Europa Centrală și de Est în zona serviciilor de outsourcing și consultanță, explică
diferențele și riscurile generate de înțelegerea greșită a cifrei de afaceri:

Cifra de afaceri reprezintă un indicator folosit pentru a evalua vânzările realizate de o entitate pe
parcursul unei anumite perioade. În cadrul reglementărilor contabile este definită cifra de afaceri
netă care cuprinde „sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se
înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe
valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri (OMF 3055/2009, pct
33, alin 1).

Cele mai multe diferente între modul de calcul al cifrei de afaceri definită în norma contabilă și
modul de calcul al cifrei de afaceri conform legislației fiscale se regăsesc în cadrul Titlului
VI din Codul fiscal „Taxa pe valoare adăugată“ care prezintă trei definiții diferite ale cifrei de
afaceri:

 Cifra de afaceri ca plafon la stabilire a regimului special de scutire pentru

înreprinderile mici conform codului fiscal Art 152 alin. (2) conține: valoarea totală,
exclusiv taxa, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana
impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă
nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor reprezentând livrări
intracomunitare de bunuri, prestări de servicii intracomunitare, a altor livrări pentru care
locul se consideră a fi în străinătate, a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi a celor
scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacă
acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:

a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite de codul fiscal;

b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform codului fiscal

 Cifra de afaceri la plafon pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare cuprinde

valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu
 drept de deducere, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care
locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate.

De reținut faptul că operațiunile scutite fără drept de deducere nu se iau în considerare la

calcularea cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare, în schimb vor intra în
calcul vânzările de active fixe corporale sau necorporale.

 Cifra de afaceri ca plafon pentru stabilirea perioadei fiscale cuprinde operaţiuni

taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România dar care dau
drept de deducere.

Pentru toate cele trei plafoane menționate mai sus, companiile vor lua în considerare la calculul
cifrei de afaceri inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate şi alte facturi
emise înainte de data livrării/prestării.

„Cifra de afaceri fiscală include unele elemente care nu sunt cuprinse în cifra de afaceri
contabilă, ca de exemplu vânzările de mijloace fixe, vânzările de servicii pentru mai multe
perioade – care se recunosc ca venturi amânate în balanța de verificare -, avansuri facturate dar,
în același timp, exclude anumite elemente din cifra de afaceri contabilă și anume: veniturile
facturate în perioadele trecute și recunoscute în perioada curentă folosind contul 472 „Venituri în
avans“, venituri din subvenții aferente cifrei de afaceri, venituri estimate pentru care
exigibilitatea TVA-ului nu a avut loc și nu au fost încă facturate”, explică Ramona Sandu,
Accounting Manager în cadrul Accace.

Așadar, spune consultantul, riscurile care sunt generate de înțelegerea eronată a cifrei de afaceri
sunt foarte mari atât pe termen scurt cât și pe termen lung, fapt pentru care profesioniștii
contabili trebuie să analizeze legislația fiscală și să înțeleagă dacă o prevedere sau alta face
referire la cifra de afaceri așa cum este prezentată în legislația contabilă sau există un alt înțeles
al conceptului definit de norma fiscală.

„De exemplu, dacă termenul „cifră de afaceri” se înțelege greșit din perspectiva TVA-ului,
entitățile pot utiliza perioade fiscale sau regimuri de taxare eronate, ceea ce va conduce la
majorări și penalități costisitoare în cazul în care erorile sunt descoperite în timpul unui control
fiscal”, conchide Ramona Sandu.