Fișă de lucru

Citeşte cu atenţie textul următor:

Şi vorba se încinse ca focul.

− Să dea Hagiu?... Hagiu să dea?...
− Dar nu l-aţi văzut cum mişună prin cârciumi şi băcănii? Zise ctitorul.
Intră într-una, ia binişor o măslină, o aduce la gură ş-o strecoară printre gingii. Fol, fol, fol, o mestecă... «E, cum dai măslinele, dragă cutare?...»
«Atât»... «Scump, scump de tot la aşa vremuri. Vremuri grele!» Şi pleacă... Intră peste drum. Şterpeleşte icrele de cosac¹. Rupe o bucăţică, îi face
vânt. Pleasc, pleasc... «Cum petreceţi icrele?»... «Atât»... «Scump, scump. Vremuri grele!» Şi pleacă... Se duce la pastramagiul din colţ. «Ia să
vedem, vericule, cum ţi-e marfa, că nu mai dau pe la cutare»... Ia o feliuţă, îi face de petrecanie. «Cum o daţi?» «Pe parale şi atât.» «Aş, v-aţi
scumpit de tot! S-au dus vremurile alea... Vremuri grele!» Şi pleacă. Îi e sete. Intră într-o bragagirie². «Ei... să gust... ce başibuzuc³ aveţi?» Suge
un fund de tinichea, ghiorţ, ghiorţ, ghiorţ. «Zeamă de aguridăº. Cin’ s-o bea? Cin’ s-o plătească? Vremuri...» Şi pleacă. Aşa mănâncă şi se
răcoreşte, şi pe el îl dau banii afară din casă.
(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Hagi Tudose, în vol. Nuvele, Ed. Eminescu, 1986)
____________
¹cosac = peşte de apă dulce din familia crapului.
²bragagirie (lit. bragagerie) = loc unde se vinde sau se prepară bragă, băutură răcoritoare.
³başibuzuc = marfă turcească (de la numele purtat de soldaţii voluntari turci din trupele neregulate).
ºaguridă = strugure înainte de coacere, cu gust foarte acru.
Scrie răspunsul potrivit pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Precizează mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: binișor, bucățică, feliuță.
2. Transcrie, din text, trei cuvinte care conțin diftongi.
3. Precizează câte un sinonim pentru cuvintele: mișună, binișor.
4. Alcătuieşte o propoziţie cu sensul propriu al adjectivului grele.
5. Explică folosirea ghilimelelor în interiorul textului propus.
6. Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: Şi vorba se încinse ca focul.
7. Transcrie propoziția subordonată din fraza: Dar nu l-aţi văzut cum mişună prin cârciumi şi băcănii?
8. Notează succint ce mănâncă şi bea personajul Hagi Tudose de la băcăniile cărora le trece pragul.
9. Selectează din textul dat o comparaţie şi o repetiţie.
10. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia ultimului enunţ din fragmentul propus.
11.Transformă în vorbire indirectă fragmentul: Se duce la pastramagiul din colţ. «Ia să vedem, vericule, cum ţi-e marfa, că nu mai dau pe la
cutare»... Ia o feliuţă, îi face de petrecanie. «Cum o daţi?» «Pe parale şi atât.» «Aş, v-aţi scumpit de tot! S-au dus vremurile alea... Vremuri
grele!» Şi pleacă.
12. Menționează, în 5 rânduri, două trăsături prin care să argumentezi că textul aparține genului epic.

B.
Redactează o compunere, de 7-10 rânduri, în care să caracterizezi personajul principal din fragmentul Hagi Tudose de Barbu Ştefănescu
Delavrancea.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
-precizarea a două procedee de caracterizare existente în text şi ilustrarea lor cu exemple adecvate;
-numirea a două trăsături ale personajului principal;
-ilustrarea acestor trăsături, prin referire la situaţia semnificativă;
-prezentarea relaţiei personajului principal cu celelalte personaje ale fragmentului dat.