AMORUL TANTRIC OSHO RAJNESH Cal lalt ese in realitate o poart’ i asta, ‘aclul amoros cu 0 femeie este de fapt actul amoros cu intreaga Manifestare” ‘Sigmund Freud a spus la un moment dat c= omul 92 nate ca fiin= nevrotic:: Nu este toomal neadev'rat. De ‘apt, omul nu se na‘te ca flin Tinevrotive’; o este integrat Une! societ" it nevrotice, care ma devreme sau mai trziu 1 impinge spre nebunie. Omul se na te ca flin'T normal, fireasc: "1 pur’) De indati) ce un copil este incadrat societ ll, el este expus (n mod neputincios influen elor sdenevrotice 1h sterea in care ne alm acum, stem cu toll {line nevrotice, tar aveast” nevroz il are originea intr- © profund’ scinziune: tu nu mal e'ti unul singur, cf doi i chiar mai mul it Aceste lucruri trebuie inielese foarte bine, pentru c™1numai a'a putem inainta pe calea tantric’ Gindurile 7 sentimentele tae sint dou” lumi diferite 7 'n aceaeta const” nevroza. Lumea gindurilor (E lumea ‘sentimentelor tae nu mai st legate una de ata. Te i identifica complet cu lumea gindurilor tae ‘I tea esprins de lumea sentimentelor. Dar sentimentele sit ma adev Tate dectt g ndurile, mel autentice. Sentimentete ssint mult mai aproape de fiinia natural” decit orice gind, Tua fost n’seut cu 0 inim®smitoare, n timp ce g ndirea ta.afost cultivet'’n mod artificial i antrenat ca atare de Ctre societal lar aceest| lume a sentimentelor ai revit 5-0 n'bu'i complet CChiar ‘acum cind spui c’isimit ceva, de fapt doer Qifde'ti c™ smi Sentimentul pur a fost ucis, “i anume din motive foate precise Un nou-n’scut este 0 fin’? sensbil— dl simte lucrurile — pentru cl nu este inc 10 flim i ginditoare. El este o fii! absolut natural, ca toate Cdldlalte, ca un copac sau un animal. (ns" apot inoepem soformrm copilul, SI cultivim "taste sul twa? S21 reprime sentimentele, pentru c")altfl a ntimpina permanent greut Ii Copilul nu mei poate ipa cind \rea 5!) ipe, pentru c/prTiniil se sup'r’| mustr nd i amenini“ndin! conu-l vor ma iubi. El nu este aoneptat ara ‘cum este ci trebuie "se conformeze modelulu ideologic a pirinilor ‘i s corespund’ idealurilor acestora, Numa luni vafi iubit ‘Ava cum este nu poate fi iubit. Copilul poete fi iubit numa dac"| respect” anumite prevepte, care |i de ‘sit impuse, neveninid in mod firesc. in acest mod fiin’atural) este tot mal mult reprimeti; flind nlocuit cu ceva nenatura, rzvritit. Aca ceva “nenatural ese caracterul, gindirea “i citdva mai tiziu vine un moment, cnd distava dintre lumea gindurilor 11 lumea ‘sentimentaor este att de mare, [net 0 conciliere devine imposbil lar din acl moment nu mati? ce a fost cndva fina naura din vol i vea mei r mas din ea. A devenit nite mit, nite false personait ii “i aiuitat faa vvoastr"joriginar ) Mai mult decit at, voi in‘iv iv" temeti deja si smiif ceea oe ‘ine de originar, pentru cw “hit cm ‘alundi ‘hireaga societate se va potrivi. Voi tnriv™ ve ‘qunge svi mpotrivii naturii voastre adev' rate ‘Aceasta este 0 stare absolut nevrotic’, Deja nu mai till ce vretT care sunt nevesit “ile voastre rede — 11 de apeca Toetcal $7 saisfaret necesit false Numai_ o inimésensibil” poate sv" clarifice care sunt necesit Tile voastre adey'rate. in bulind nevoile voastre autentiog, veil reu'i s | produceii altele neautentice. De exermplu, ‘noepell's"im Recall prea mult, v~ indopatl cu mincare fr suave senzata c"v-ail s‘tural, Nevoia voastr" red Teste de lubire (1 nu de mneare. ‘ntr-adev'r exist” o leg tur fundamental” intre iubite ‘1 mincare, in sensul deci evoia de iubire nu este satisf cut | ea se transform: intr un suroget — nevoia de a minca Dar veil putea mnca orictt de muit vel dori, f-r-1ca nevesitatea fie vreodat sdisf cut; pentru ” dint-noeput ea nu a fost autentic: lerdem vremea inoercind s \setisfacem nevoi neattentice este lar c"axtfel nu puter fi niciodet satis cul Tu vrei pur ‘1 simplu s°fii iubit. Aceasta este 0 nevesitate fireaso™ (i fundamental] dar care poste fi orienta gre'it De exemplu, 1m noercaren de atrage aenia dlora asupra ta podté sias la ived! nevoia adev tat” de iubire. Tu vrel 5 fii observat ‘i admirat de tre all, devil deci un politician ciruia masele I acord atenie. Dar pentru c®adev Teta ta necesttae este n’zuin’a de afi iubit ar putea o lume ‘ntreag” sil aoorde alen’ia {ca necesitatea ta fundamental 's' fie ctu’t de pin sais cut, Doriniata poete fi implinit idoar dec tre acea Unio persoan care iubinduete i ofer' intreaga ten ie, ‘Cind iubim pe cineva cu adev‘rat 1 avord'm toat” tenia noaetr') Exisl0 string” leg tur ntre respect “ iubire, © of deci infringe in noi nevoia de iubire, se ‘reee2'’ prin compensaie 0 tals’ nevoie: dorim s fim respecta de cella. Dar ii cind aveesta se int mpl tot nu stem muliumif, Nevoia aoeesta este fal 7 rupt"ide adey tata nevoie natural”. Aces soiziune in personaiitate este nevroza Tantra este un concept absolut revolu ionar — oa mai vechi i ce mei nou in acda‘i timp, Tantra apariine del ma vechi tradill, dar este in aodali timp ‘i totalNetrad fonal dupt concep a tentric® nol ne irosim via dec nu reulim | ne vindeo m |i 8” devenim ntregi Tantra spune c' nu avem voie s"rimnem ‘ni aveast stare desciziune. Trebuies” devenim un intreg. Ej bine, cum s_facem aceasta? Poli site ginde't otivrel la acenst problem’ ¢ tot nu te va qjuta cu nimic, pentru c'hs'1i gniditea este prenesul care te desubleaz Gindire nseamn” andiz | _gindirea separ) lucrurile Sentimentele le unese, le puific 1 produc sinteza lor. Deoi vei putea chibzui pinta dina brtrinel, citing 7 i reflectind asupra lor, f'1™ ca ceva 5 |3e schimbe, pentru c'|singurul luctu ce te poate aut ete squngi in centrul tu afectiv. Dar nu este att de simplu, pentru o"1 dao’ ‘nogpem s- ne gindim la oentrul nostru afectiv, gindim din nou. Dac” spui cuiva “Te iubesc’, fi alent s” observi dao" este doer un gind, say un sentiment, Dao’ \este doar un g nd atuncl scapi esen ial Un sentiment apare din totlitatea ta tot corpul spritul Tu, tot cesa ce reprezinii tu particip” la aneasta. La produoerea unui gind particip” numa capul i nicl aod in {otaitatea sa, ci doar par ial. Cepul produce un gind care fete treo tor’ [1 care chiar In unm torul moment poate disp tea Numei o parte a creieruiui este angrenat | de AG neericrea continu’) de a lansa, pe baza unor ‘recitoare 1 fragmentare gindur, jur'minte de dragoste pe ‘care § Inu le puter onora. Pol sspul de exemplu: “Te iubeso acum i pentru totdeauna’, dar a doua parte a dedaraiis tde ede opromisiune pe care mo poi ing pentru c™ se bazeaz™ pe o frintur"ide gind la care fiin'a ta ‘nu particip”nintregime. “1 oe vel face in moment cind atrecut? Promisiunea ta va deveni o datorie, 0 nchisoare. ‘Sartre spune la un moment dato" ultimy instan 7 ‘ici promisiune nu poate fi respectat h statiul in care sintel) nu putell promite nimic,, pentru o” nu sinteil 0 unitate integral”) Promisiunea este itotdeauna freut” doar de o parte din voi “i ce v" veil fave atunci cid aceast!) pate va fi detronat’ io ata va lua soeptrul in min’? Cine smal duc! la bun sfirit ppromisiunea? Atunci deveni i ni'te farnicy, inoercind ou Indifjire sv" prefaoet cm mplinit promisiunea. ™ cazul axesiatotul este minciun” ‘Tantra spune o:trebuie s'revenim in centrul nostra fect, 'n centr inimit. Dar ou? (Cu aveasta incep comentaiul sutrelor. Fiecare su’ se str duie'te svivindece 7 sv" pistreze itregi