Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE LICENŢĂ
Conducător ştiinţific
Lect.Dr. COSTEA SIMONA
Absolvent
MARTON AGNES
Timişoara
1
2009
2
Universitatea Tibiscus Timişoara
Facultatea de Ştiinţe Economice
Specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune
Lucrare de licenţă
Conducător ştiinţific
Lect.Dr. COSTEA SIMONA
Absolvent
MARTON AGNES
Timişoara
3
2009
4
CUPRINS
Introducere ............................................................................................................5
5
Concluzii ...............................................................................................................78
Anexe ....................................................................................................................79
Bibliografie ...........................................................................................................93
INTRODUCERE
7
CAPITOLUL 1
Analiza asigurării cu resurse umane, ca potenţial economic al
întreprinderii
8
indiferent de tipul contractului incheiat (pe perioada nedeterminată
sau determinată). Acest indicator oferă informaţii referitoare la
întregul disponibil de personal ce poate participa la activitatea
întreprinderii, neţinând cont dacă au fost prezenţi la lucru sau au
absentat în perioada de calcul. Din aceste motive se apreciază că fiind
un indicator de „stoc” al resurselor umane;
b) număr mediu scriptic de salariaţi – (cu contract de muncă şi
convenţie civilă), reprezintă disponibilul mediu de personal existent
pentru o perioadă determinată (lună, trimestru, an);
c) număr permanent de salariaţi - în sensul de titular al unui contract
de muncă pe durată nedeterminată de timp;
d) număr temporar de salariaţi - reprezentând personalul existent în
evidenţa întreprinderii, în baza unui alt document generator de
drepturi şi obligaţii încheiat pentru o perioadă determinată de timp;
e) efectivul pe categorii de personal - (muncitori, cercetare,
administraţie etc);
Indicatorii mai sus menţionaţi, permit elaborarea diagnosticului resurselor
umane din diferite puncte de vedere şi dau dimensiune factorului de producţie -
muncă, inclusiv potenţialului economic al întreprinderii.
Analiza poate fi adâncită prin studierea modului în care resursele umane
(forţa de muncă) au fost repartizate pe locuri de muncă şi schimburi, pe profesii şi
pe specialişti.
Cerinţa de bază este ca dinamica efectivului de personal să se realizeze în
condiţiile corelaţiei:
în care:
în care:
9
la deteriorarea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii
şi a poziţiei acesteia pe piaţă;
10
De asemeea în procesul de analiză este necesar să se studieze raportul
dintre numărul muncitorilor de bază şi cei auxiliari, precum şi între numărul total
de muncitori şi celelalte categorii de personal.
Pentru aprecierea corectă a modificărilor intervenite în mărimea şi
structura personalului unei întreprinderi trebuie să se ţină seama de schimbările
care au avut loc în profilul şi structura organizatorică a întreprinderii.
Analiza modificărilor absolute intervenite în numărul muncitorilor se
poate adânci prin studierea modificărilor care au avut loc în cadrul principalelor
categorii de muncitori, pe profesii, calificări, precum şi pe secţii şi locuri de
muncă.
11
Acest coeficient se determină pe grupe de profesiuni şi evidenţiază
preocuparea întreprinderii pentru creştere gradului de calificare a salariaţilor, prin
organizarea unor cursuri de perfecţionare la locul de muncă sau în cadrul unor
instituţii specializate.
Coeficientul calificării medii serveşte pentru efectuarea de comparaţii în
dinamică la nivelul întreprinderii, cât şi în spaţiu comparativ cu alte întreprinderi.
Admiţând, ca exemplu, că în anul de bază şi respectiv la finele anului
curent coeficientul mediu al calificării a înregistrat următoarele valori:
această situaţie semnifică o creştere a calificării
medii generată de creşterea complexităţii lucrărilor executate.
Din compararea celor doi indici medii (al calificării şi respectiv, cel al
complexităţii lucrărilor executate), se constată modul de utilizare a resurselor
umane, după cum urmează:
12
Concordanţa dintre categoria medie de calificare a muncitorilor şi
categoria medie tarifară a lucrărilor se poate stabili şi cu ajutorul coeficientului
mediu de concordanţă ( ), potrivit relaţiei:
în care:
kci - reprezintă coeficientul de concordanţă al categoriei “i” de lucrări;
vi' - volumul de lucrări executat de muncitori a căror categorie de încadrare
corespunde categoriei de complexitate a lucrărilor.
13
1.4. Analiza stabilităţii personalului
14
perioadă de timp (I) şi numărul mediu scriptic ( ), aferent perioadei
în cauză, astfel:
15
Creşterea gradului de stabilitate a forţei de muncă se poate realiza ca
urmare a limitării tendinţei de fluctuare şi evitarea transformării fluctuaţiei
potenţiale în fluctuaţie activă.
Gradul de stabilitate a forţei de muncă se poate aprecia cu ajutorul a doi
indicatori:
a) stagiul în aceeaşi întreprindere (St), calculat ca raport între vechimea
(t) în întreprinderea analizată, a fiecărui lucrător şi vechimea totală (T)
în câmpul muncii a acestuia, exprimată în ani:
16
CAPITOLUL 2
Analiza utilizării resurselor umane
17
- fondul de timp efectiv lucrat (Tl);
- fondul de timp neutilizat (Tn) – care poate fi determinat de:
o întreruperi o zi întreagă;
o întreruperi curente în cursul schimbului;
o concedii de maternitate;
o program redus de lucru;
o concedii de boală;
o învoiri şi concedii fără plată;
o absenţe nemotivate (o zi întreagă);
o absenţe nemotivate în cadrul schimbului;
o alte categorii de timp nelucrat.
- fondul de timp suplimentar (Ts).
Pe baza acestor indicatori pot fi determinate în mărimi absolute şi în
mărimi relative, modificările intervenite în utilizarea timpului de muncă.
Utilizarea completă a timpului de muncă, alături de asigurarea cu personal
din punct de vedere cantitativ, constituie căi de utilizare extensivă a forţei de
muncă şi de creştere a producţiei.
Ca sursă de date şi informaţii se foloseşte „Balanţa timpului de muncă”
întocmită de serviciul personal. Aceasta cuprinde mai multe categorii de timp
legate între ele. Evaluarea timpului de muncă se poate face în om-zile şi om-ore.
“Balanţa timpului de muncă” cuprinde:
a) fondul de muncă disponibil existent,
b) utilizarea efectivă a timpului de muncă.
Se consideră om-zi lucrată, ziua în care muncitorul a fost prezent în
unitate, lucru care se poate constata din fişele de pontaj, indiferent de numărul de
ore lucrate în acea zi.
Nu reflectă fidel gradul de utilizare a timpului de muncă, ci doar prezenţa
sau absenţa.
Se recomandă exprimarea timpului de muncă în om-ore. „Balanţele de
timp” se ţin lunar, trimestrial şi anual şi cuprind:
în care:
număr mediu de muncitori
Zc numărul zilelor calendaristice
în care:
18
To – timpul aferent concediilor de odihnă
C. Fondul de timp efectiv lucrat [Tl] – exprimă timpul efectiv lucrat într-o
anumită perioadă de timp, se poate stabili ca diferenţă între fondul de timp
disponibil şi timpul neutilizat [Tn];
19
Se determină potrivit relaţiei:
T1
Tmax
justificat (concedii boală, maternitate, stagiu militar, obligaţii legale)
Tc Tn
nejustificat (concedii fără plată, absenţe nemotivate, învoiri)
în care:
20
Practicarea orelor suplimentare este un aspect negativ şi se întâlneşte în
mod deosebit în condiţiile organizării necorespunzătoare a activităţii şi executării
neritmice a producţiei.
Dacă se ia în considerare şi timpul lucrat suplimentar, se poate calcula şi:
în care:
a) Producţia exerciţiului
21
în care:
– productivitate orară programată
Qe0 – producţia exerciţiului
b) Valoarea adăugată:
în care:
va - reprezintă valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului.
c) Cifra de afaceri
în care:
CA0 – reprezintă cifra de afaceri
Qe0 – producţia exerciţiului
22
performanţele economico-financiare ale întreprinderii, gradul de stabilitate al
personalului şi randamentul acestuia.
23
- promovabilitatea, respectiv capacitatea individului de a-şi desfăşura
activitatea la un nivel ierarhic superior în situaţia în care va fi
promovat.
Într-o viziune integratoare, valoarea economică a factorului uman se
măsoară prin randamentul (productivitatea) acestuia.
Productivitatea muncii, poate fi exprimată în unităţi valorice, cât şi în
unităţi fizice.
Indicatorii valorici servesc pentru analiza productivităţii muncii la nivel de
întreprindere, iar cei exprimaţi în unităţi fizice sunt utilizaţi în analiza
productivităţii muncii pe produse.
unde:
24
CAPITOLUL 3
Productivitatea muncii
25
micşorarea costurilor şi sporirea eficienţei muncii desfăşurate. Factorii care
influenţează gradul de creştere a productivităţii muncii sunt: progresul tehnic;
perfecţionarea organizării conducerii, producţiei şi muncii; calificarea,
perfecţionarea profesională şi creşterea îndemânării executanţilor.
Forţa de muncă – executanţii – şi utilizarea raţională a acesteia reprezintă
factori hotărâtori în sporirea continuă a rodniciei muncii şi, evident, a
productivităţii muncii.
La sporirea productivităţii muncii concură un număr variat de factori :
a) Factorii tehnici care au în vedere nivelul atins de ştiinţă, tehnică,
tehnologie la un moment dat ;
b) Factorii economici şi sociali sunt cei legaţi de organizarea producţiei
şi a muncii atât la nivel micro cât şi la nivel macroeconomic, condiţiile
de muncă şi viaţă;
c) Factorii umani şi psihologici, cei legaţi de pregătirea şcolară, nivelul
de cultură, adaptabilitate la condiţiile de muncă, satisfacţia pe care le-o
oferă aceasta, viaţa de familie, influenţa religiei şi a tradiţiei în
alegerea meseriei;
d) Factori naturali referitori la condiţiile de climă, fertilitatea solului,
accesibilitatea resurselor naturale;
e) Factori de structură care influenţează nivelul productivităţii muncii
prin schimbările survenite în structura pe ramuri şi subramuri a
economiei naţionale.
26
caracter auxiliar, îmbunătăţirea activităţii de reparaţie şi întreţinere,
asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu scule şi dispozitive a
locurilor de muncă, perfecţionarea activităţii de transport intern şi
depozitare, pregătirea de noi produse sau perfecţionarea celor existente
(conceperea unor modele superioare atât în faza de proiectare şi
execuţie a produselor, cum ar fi extinderea informaticii în proiectare),
programarea producţiei, (folosirea unor metode eficiente de lansare a
produselor în fabricaţie, de urmărire şi control calitativ al realizării
programelor de producţie), îmbunătăţirea organizării muncii
(adoptarea unor măsuri şi metode care să asigure reducerea volumului
de muncă, folosirea raţională a acestuia, precum: cooperarea în
producţie, organizarea locurilor de producţie, normarea muncii,
condiţii optime sub raportul tehnicii securităţii muncii).
27
În cadrul analizei productivităţii muncii pot fi individualizate următoarele
probleme:
28
c) productivitatea medie orară ( ) – când cheltuielile de muncă sunt
exprimate prin consumul de timp om–ore:
sau:
în care:
gi – reprezintă structura producţiei marfă fabricată, stabilită pe baza timpului de
muncă normat, sau prevăzut pe produse;
whi – productivitatea orară pe produse;
ti – timpul de muncă pe produse;
pi – preţurile de vânzare pe produse.
Din punct de vedere metodologic, analiza productivităţii medii orare a
muncii, presupune cuantificarea influenţei următorilor factori:
29
sau
sau
în care:
– numărul mediu de ore lucrate într-o zi
30
– productivitatea orară
Sistemul de factori:
a) forma directă
b) forma indirectă
31
b) Valorii adăugate;
c) Producţiei marfă fabricate;
d) Cifrei de afaceri;
e) Profitului aferent cifrei de afaceri;
f) Cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare;
g) Cheltuieli cu salariile;
h) Eficienţei utilizării mijloacelor fixe;
i) Eficienţei utilizării activelor de exploatare.
32
3.6. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane pe baza
profitului pe salariat
în care: P – profitul
– numărul mediu de salariaţi
CA – cifra de afaceri
33
în care: – productivitatea medie anuală
– productivitatea medie orară
– productivitatea orară pe produse
– numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an
gi – structura producţiei vândute pe produse
– profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri
c – costurile unitare pe produse
p – preţurile medii de vânzare unitare
34
din care, datorită influenţei modificării:
35
de natură socială cum ar fi: condiţiile de viaţă, socio-culturale, mediul familial,
condiţiile de muncă etc.
Asigurarea de către angajator a unor condiţii normale de muncă, venituri
corespunzătoare activităţii depuse, precum şi unele facilităţi sociale sunt de natură
să stimuleze activitatea fiecărui angajat.
CAPITOLUL 4
Analiza productivităţii muncii în cadrul S.C. GECOMOD S.R.L.
Obiectul de activitate
Activitatea principală a firmei este producţia de încălţăminte în sistem
lohn şi se înscrie în grupa 1520 a clasificării activităţilor din economia naţională şi
anume fabricarea încălţămintei.
Istoricul firmei
Societatea a fost înfiinţată în anul 2003 având un număr de 30 angajaţi,
funcţionând într-un spaţiu închiriat. La începutul activităţii, firma a avut ca obiect
de activitate producţia de componente pentru încălţăminte Sky Fond. A urmat o
perioadă de dezvoltare a investiţiilor pentru atelierul de producţie prin
achiziţionarea de utilaje performante, firma s-a extins, a închiriat un spaţiu mult
mai mare, unde s-au înfiinţat un atelier de CROIT, un atelier de PREGǍTIT, două
linii tehnologice de CUSUT şi 1 linie tehnologică de TRAS-TǍLPUIT-FINISAT.
În luna octombrie a aceluiaşi an, au fost angajate un număr de 60 de
persoane, astfel că la sfârşitul anului 2003 firma funcţiona cu 90 de angajaţi.
Deoarece cererile pentru acest gen de încălţăminte au crescut de la an la
an, societatea s-a extins în permanenţă, s-a încheiat un contract cu firma
SALOMON din Franţa pentru executarea de încălţăminte de Sky Fond în sistem
lohn.
36
a) Atelierul CROIT unde se realizează în principal următoarele faze:
croirea pieselor de încalţăminte;
numărarea şi pregătirea pieselor pe loturi.
Asigurarea calităţii
În principal controlul calităţii se realizează astfel:
a) verificarea materiilor prime de către comisia de recepţie;
b) verificarea semifabricatelor pe flux - control activ;
c) verificarea produselor finite.
Mijloace fixe
Dotarea tehnologică a atelierelor de producţie este alcatuită din:
a) utilaje şi echipamente tehnologice de bază;
b) A.M.C.-uri;
c) dotări şi inventar industrial.
37
4.2. Situaţia principalelor rezultate economico-financiare la
S.C. Gecomod S.R.L.
Tabelul nr.4.1.
Principalii indicatori economico-financiari
38
Fig. nr. 3. Evoluţia productivităţii muncii
39
4.3. Analiza asigurării şi utilizării efectivului de salariaţi la
S.C. GECOMOD S.R.L.
40
- reprezintă indicele numărului mediu scriptic de salariaţi;
- indicele productivităţii medii a muncii.
Total salariaţi, din care: 187 185 178 160 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
• personal indirect
19 19 19 18 10,16% 10,27% 10,67% 11,25%
productiv
• personal direct productiv 162 160 154 105 86,63% 86,49% 86,52% 65,63%
42
b) Structura după sexe:
În ceea ce priveşte structura salariaţilor după sex, avem următoarea
situaţie:
Anii
UM
2005 2006 2007 2008
Total salariaţi nr. pers. 187 185 178 160
Bărbaţi pondere în total 25,67% 22,16% 21,35% 21,88%
Femei pondere în total 74,33% 77,84% 78,65% 78,13%
43
c) Structura după categorii de vârstă – este importantă deoarece permite
aprecierea experienţei personalului, ca element al potenţialului
economic al resurselor umane
În ceea ce priveşte structura salariaţilor după vârstă, avem următoarea
situaţie:
Tabelul nr. 4.5.
Structura pe categorii de vârstă
Anii
Categorii de vârstă UM
2005 2006 2007 2008
Total salariaţi nr.pers. 187 185 178 160
20 - 30 ani nr.pers. 18 25 25 30
30 - 40 ani nr.pers. 53 62 25 43
40 - 50 ani nr.pers. 84 70 95 68
peste 50 ani nr.pers. 32 28 33 19
20 - 30 ani pondere in total 9,63% 13,51% 14,04% 18,75%
30 - 40 ani pondere in total 28,34% 33,51% 14,04% 26,88%
40 - 50 ani pondere in total 44,92% 37,84% 53,37% 42,50%
peste 50 ani pondere in total 17,11% 15,14% 18,54% 11,88%
Din graficul alăturat se poate observa că ponderea cea mai mare o deţin
salariaţii cu vârstă cuprinsă între 40-50 de ani. În aceste condiţii putem aprecia că
persoanele care au mai lucrat în domeniul încălţămintei, având cel puţin o
vechime de 5 ani au dobândit suficientă experienţă profesională pentru a face faţă
cerinţelor tehnologice care există în acest sector.
Analiza mobilităţii şi stabilităţii forţei de muncă la S.C. Gecomod S.R.L.
44
O condiţie importantă pentru utilizarea deplină a forţei de muncă existente
în unităţile economice, o constituie asigurarea unei stabilităţi cât mai ridicate ale
acesteia. Însă, în condiţiile schimbărilor produse pe fondul trecerii la economia de
piaţă, a schimburilor care au avut loc în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, a
modificărilor în structura economiei naţionale are loc o creştere continuă a calităţii
şi rolului forţei de muncă care atrage o mobilitate ridicată a oamenilor, migraţii
teritoriale, schimbări de profesii şi de locuri de muncă.
Datorită specificului activităţii – fabricarea încălţămintei – rezultă o mare
mobilitate a forţei de muncă încadrată în acest sector.
În analiza mişcării forţei de muncă se face distincţie între circulaţia
normală, obiectivă şi fluctuaţie, în funcţie de cauzele care le provoacă.
Circulaţia forţei de muncă reprezintă mişcarea personalului în cadrul
firmei în decursul unei perioade de timp atât sub raportul intrărilor (recrutărilor),
cât şi al ieşirilor (plecări din serviciu). Cauzele circulaţiei forţei de muncă se
referă la: recrutări de absolvenţi, transferuri, plecări prin transfer, cauze naturale
(boală, pensionare, invaliditate, deces), plecări la şcoli, armată, plecări în urma
restrângerii activităţii, etc.
Fluctuaţia forţei de muncă constituie un fenomen anormal care determină
reducerea din personal prin plecările din întreprindere fără aprobarea conducerii,
prin demisii, concedieri, prin absenţe nemotivate şi alte încălcări disciplinare.
Acest fenomen are ca efecte negative perturbarea procesului de producţie,
goluri de producţie, neritmicitatea activităţii.
În mobilităţile forţei de muncă se utilizează trei indicatori ce
caracterizează intensitatea fenomenului:
45
Fig. nr. 8 . Coeficientul intensităţii intrărilor
46
Fig. nr. 9 . Coeficientul intensităţii ieşirilor
47
Fig. nr. 10 . Coeficientul mişcării totale
48
Fig. nr. 11 . Coeficientul de fluctuaţie
Gs = 100 – Cm
49
Fig. nr. 12 . Gradul de stabilitate al forţei de muncă
50
Sursa de date folosită în analiză o constituie darea de seamă statistică
privind utilizarea timpului de lucru a personalului, reprezentând « balanţa
timpului de muncă ».
În balanţă, timpul de lucru este în om-ore şi om-zile prin intermediul unor
indicatori statistici:
fond de timp calendaristic;
fond de timp maxim disponibil;
fond de timp efectiv lucrat;
timp neutilizat din fondul de timp maxim disponibil
Evidenţa timpului de lucru în om-ore nu caracterizează complet gradul de
folosire a acestuia, deoarece nu dezvăluie pierderile de timp în om-ore, pentru
stabilirea pierderilor de timp în mod precis şi influenţa lor asupra încasărilor.
Fondul de timp maxim disponibil (Tmax) se obţine după scăderea din fondul
de timp calendaristic a concediilor legale de odihnă, a sărbătorilor şi a zilelor de
repaus legal, constituind indicatorul de bază al analizei timpului de muncă.
Fondul de timp maxim disponibil este format din două componente:
timpul efectiv lucrat (Tl) – exclusiv timpul de lucru suplimentar;
timpul neutilizat (Tn) – pe cauze obiective (întreruperile de o zi
întreagă şi în cadrul schimbului, concedii de maternitate, concedii de
boală, învoiri şi concedii fără plată de o zi întreagă şi în cadrul
schimbului) sau pe cauze subiective (absenţe nemotivate de o zi
întreagă şi-n cadrul schimbului, alt timp nelucrat).
Sursa/ Anii
Sim-
Indicatori mod de
bol 2005 2006 2007 2008
calcul
Număr mediu scriptic salariaţi Ns bilanţ 187 185 178 160
Cifra de afaceri - lei CA bilanţ 3.541.430 3.604.390 4.047.429 3.710.088
Timp maxim disponibil zile – om Tmaxz «BTM1» 233 230 230 230
Timp maxim disponibil ore – total
Tmaxh «BTM» 348.568 340.400 327.520 294.400
om
Timp efectiv lucrat zile – om Tlz «BTM» 218 215 214 209
Număr zile lucrate – total om Nz «BTM» 40.766 39.775 38.092 33.440
1
BTM – balanţa timpului de muncă
51
Timp efectiv lucrat ore – total om T «BTM» 313.098 297.501 288.284 247.483
Timp neutilizat Tn «BTM» 35.470 42.899 39.236 46.917
Durata medie a zilei de lucru - ore Dmzl T/Tlz/Ns 7,68 7,48 7,57 7,40
52
Acest coeficient este întotdeauna subunitar, întrucât, timpul efectiv de
lucru este mai mic decât fondul de timp maxim de lucru.
53
Timp maxim Timp efectiv Gradul de utilizare a
Abaterea
disponibil lucrat fondului de timp
Nivel Anul [ore] [ore] maxim disponibil
absolută
Factorii de influenţă:
∆T
∆Gmax
∆Tmax
54
∆T
-4,47
∆Gmax2006
-2,43 ∆T
∆Tmax -12,46
2,05
∆Gmax2008
-3,96 ∆Tmax
8,50
∆T
-2,71
∆Gmax2007
0,62
∆Tmax
3,33
55
muncitori, funcţionari şi conducerea administrativă. Astfel, regulamentul de
organizare şi funcţionare stabileşte modalitatea de angajare, îndatoririle diferitelor
compartimente ale muncitorilor si funcţionarilor.
Salariaţii de la S.C. Gecomod S.R.L. sunt obligaţi să înceapă lucrul la timp
şi să respecte durata zilei de lucru.
Creşterea responsabilităţii fiecărui angajat este o problemă complexă la
S.C. Gecomod S.R.L., care cuprinde aspecte variate începând cu necesitatea
respectării regulamentului de organizare şi funcţionare şi terminând cu calitatea de
a efectua liber consimţit eforturi suplimentare îndreptate către perfecţionarea
producţiei.
Pe baza datelor din tabelul de mai jos se calculează timpul efectiv de lucru
utilizat în perioada analizată şi abaterea timpului:
lucrat a zilei de
Anul de salariaţi [T] ∆T
[zile] lucru [ore]
Ns Nz Dmzl Ns*Nz*Dmzl
0 2005 187 218 7,68 313.098 ---
1 2006 185 215 7,48 297.501 -15.597
2 2007 178 214 7,57 288.284 -9.217
3 2008 160 209 7,40 247.483 -40.801
Factorii de influenţă:
Ns*Nz*
Dmzl
Ns Nz Dmzl ∆T(Ns) ∆T(Nz) ∆T(Dmzl) ∆T
57
1 2006 297.501 185 215 7,48 -3.348 -4.263 -7.986 -15.597
2 2007 288.284 178 214 7,57 -11.257 -1.331 3.371 -9.217
3 2008 247.483 160 209 7,40 -29.152 -6.054 -5.594 -40.801
∆Ns ∆Ns
-3.348 -11.257
∆Dmzl ∆Dmzl
-7.986 3.371
∆Ns
-29.152
∆T2008 ∆Nz
-40.801 -6.054
∆Dmzl
-5.594
58
Ponderea întreruperilor (2008) = 100 - Gmax2008 = 100 – 84,06% = 15,94%
Timp Timp
Cifra de Producţia Profit aferent
maxim efectiv
afaceri exercitiului cifrei de afaceri
Nivel
59
în care:
– productivitate orară programată
Qe – producţia exerciţiului
60
b) Profitul aferent cifrei de afaceri
Cifra de Profit
Timp Timp
afaceri = aferent
maxim efectiv T1-T0 Qe0/T0
Producţia cifrei de P0/CA0 Abaterea
Nivel
61
productivitatea muncii medii şi
productivitatea marginală.
În cazul utilizării indicatorilor valorici, am determinat productivitatea
muncii pe baza cifrei de afaceri, iar din punct de vedere al timpului aceasta poate
fi anuală, zilnică, orară.
productivitatea anuală:
productivitatea zilnică:
productivitatea orară:
Anii
Indicatori Simbol UM
2005 2006 2007 2008
Număr mediu scriptic
nr.om 187 185 178 160
salariaţi
Fond de timp efectiv
Th ore/om 313.093 297.495 288.278 247.011
lucrat
Fond de timp efectiv zile/total
Nz 40.766 39.775 38.092 33.440
lucrat om
Cifra de afaceri CA lei 3.541.430 3.604.390 4.047.429 3.710.088
Durata medie a zilei de
Dmzl ore 7,68 7,48 7,57 7,40
lucru
Productivitatea medie
Wa lei 18.938 19.483 22.738 23.188
anuală
Productivitatea medie
Wz lei 86,87 90,62 106,25 110,95
zilnică
Productivitatea medie
Wo lei 11,31 12,12 14,04 15,02
orară
62
Fig. nr. 15. Evoluţia productivităţii medii anuale
Productivitatea medie
Abaterea
zilnică a muncii factorii de influenţă
Nivel
Anul absolută
-lei-
Wz Dmzl Wh ∆Wz
0 2005 86,87 7,68 11,31
1 2006 90,62 7,48 12,12 3,75
2 2007 106,25 7,57 14,04 15,63
3 2008 110,95 7,40 14,99 4,69
∆Wz = Dmzl x Wh
∆Wz
∆Wh
64
b) Productivitatea medie orară
Anul influenţă
muncii Dmzl Wh
Wz Dmzl Wh ∆T(Dmzl) ∆T(Wh) ∆T(Dmzl) + ∆T(Wh)
∆Dmzl
-2,27
∆Wz2006
3,75 ∆Dmzl
∆Wh -2,35
6,02
∆Wz2008
4,69 ∆Wh
7,04
∆Dmzl
1,07
∆Wz2007
15,63
∆Wh
14,56
65
4.4.2. Analiza factorială a productivităţii anuale a muncii
Productivitatea
Factorii de influenţă ∆Wa
Nivel
Wa Nz Wz Dmzl Wh
Wa = Wz x Nz
Wz = Dmzl x Wh
Wa = (Dmzl x Wh) x Nz
∆Nz
∆Wa ∆Dmzl
∆Wz
∆Wh
66
b) Influenţa productivităţii zilnice
din care:
Productivi-
tatea anuală Factorii de influenţă Influenţa modificării factorilor
Nivel
Anul a muncii
0 2005 18.938 218 86,87 7,68 11,31 --- --- --- ---
1 2006 19.483 215 90,62 7,48 12,12 -260,62 805,68 -488,25 1.293,93
2 2007 22.738 214 106,25 7,57 14,04 -90,62 3.345,80 229,46 3.116,34
3 2008 23.188 209 110,95 7,40 14,99 -531,27 980,96 -490,88 1.471,84
67
∆Nz
-260,62
2006
∆Wa ∆Dmzl
545 -488,25
∆Wz
805,68
∆Wh
1.293,93
∆Nz
-90,62
2007
∆Wa ∆Dmzl
3.255 229,46
∆Wz
3.345,8
0
∆Wh
3.116,34
∆Nz
-531,27
2008
∆Wa ∆Dmzl
450 -490,88
∆Wz
980,96
∆Wh
1.471,84
Concluzii:
- Creşterea productivităţii anuale a muncii, la S.C. Gecomod S.R.L. s-a
datorat în mare măsură modificării productivităţii medii zilnice.
- La rândul ei creşterea productivităţii medii zilnice s-a produs datorită
modificării productivităţii orare.
- În anul 2007 creşterea productivităţii medii zilnice s-a datorat într-o
măsură mai mică şi modificării numărului mediu de ore lucrate de un om.
68
4.4.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri
∆Ns
∆CA ∆Nz
∆Wa ∆Dmzl
∆Wz
∆Wh
CA Ns Nz Wh Dmzl ∆CA
69
Calculul factorilor de influenţă
70
Tabelul nr. 4.20.
Influenţa modificării factorilor de influenţă asupra cifrei de afaceri
lei
influenţa influenţa influenţa influenţa
Cifra de Abaterea
Factorii de influenţă modif. modif. modif. modif.
Nivel
0 2005 3.541.430 187 218 11,31 7,68 --- --- --- --- ---
1 2006 3.604.390 185 215 12,12 7,48 -37.876 -48.214 239.377 -90.326 62.960
2 2007 4.047.429 178 214 14,04 7,57 -136.382 -16.130 554.708 40.844 443.039
3 2008 3.710.088 160 209 14,99 7,40 -409.291 -85.003 235.494 -78.541 -337.341
Concluzii:
Creşterea cifrei de afaceri în anul 2006 faţă de anul 2005 a fost de 62.960
lei, din care:
scăderea numărului de salariaţi cu 2, a condus la o scădere a cifrei de
afaceri cu 38.876 lei;
scăderea numărului de zile lucrate pe un salariat a dus la scăderea cifrei de
afaceri cu 48.214 lei;
scăderea duratei medii a zilei de lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu
90.326 lei;
sporirea productivităţii orare cu 0,81 lei/h a condus la o creştere cu
239.377 lei a cifrei de afaceri.
Creşterea cifrei de afaceri în anul 2007 faţă de anul 2006 a fost de 443.039
lei şi aceasta a fost influenţată astfel:
scăderea numărului de salariaţi cu 7, a condus la o scădere a cifrei de
afaceri cu 136.382 lei;
scăderea numărului de zile lucrate pe un salariat a dus la scăderea cifrei de
afaceri cu 16.130 lei;
creşterea duratei medii a zilei de lucru a dus la o creştere a cifrei de afaceri
cu 40.844 lei;
sporirea productivităţii orare cu 1,92 lei/h a condus la o creştere cu
554.708 lei a cifrei de afaceri.
În anul 2008 cifra de afaceri a scăzut cu 337.341 lei si aceasta s-a datorat
în mare parte datorită influenţei modificării numărului de salariaţi care a dus la o
scădere a cifrei de afaceri cu 409.291 lei, deasemenea numărul de zile lucrate de
un salariat a diminuat cifra de afaceri cu 85.003 lei şi durata medie a zilei de
lucru, care a scăzut, a dus la scăderea cifrei de afaceri cu 78.541 lei.
Modificarea productivităţii orare cu 0,95 lei/h a dus la creşterea cifrei de
afaceri cu 235.494 lei.
71
4.5. Analiza productivităţii marginale a muncii
Deci:
în care:
– productivitatea medie a muncii
72
Din tabel reiese că, productivitatea medie anuală creşte de la un an la altul,
ca urmare a scăderii numărului de salariaţi, în primul rând.
Productivitatea marginală arată că la o scădere a personalului cu o
persoană, cifra de afaceri scade cu 31.480 lei în 2006, cu 63.291 lei în 2007,
pentru ca în 2008 cifra de afaceri să crească cu 18.741 lei pe o persoană.
Coeficientul de elasticitate al producţiei (cifra de afaceri) arată că la o
scădere cu 1% a numărului de personal, cifra de afaceri la S.C. Gecomod S.R.L.
scade cu 0,62% în 2006 şi cu 0,36% în anul 2007 pentru ca în anul 2008 să
crească cu 1,24%.
Pe întreaga perioadă a celor patru ani rezultă:
73
4.6. Analiza profitului pe un salariat
în care: P – profitul
– numărul mediu de salariaţi
CA – cifra de afaceri
Tabelul nr.4.22.
Indicatori utilizaţi pentru analiza variaţiei productivităţii muncii
Anii
Indicatori Simbol UM
2005 2006 2007 2008
Nivelul 0 1 2 3
Numarul de salariaţi pers. 187 185 178 160
Cifra de afaceri CA lei 3.541.430 3.604.390 4.047.429 3.710.088
Profitul brut P lei 603.421 411.939 891.671 775.558
Profit anual pe un
pr lei 3.227 2.227 5.009 4.847
salariat
Profit la 1 leu cifră de
lei 0,1704 0,1143 0,2203 0,2090
afaceri
Număr mediu de ore/total
t 1.674 1.608 1.620 1.547
ore/salariat om
Productivitatea medie
Wa lei 18.938 19.483 22.738 23.188
anuală
Productivitatea medie
wh lei 11,31 12,12 14,04 14,99
orară
74
Variaţia productivităţii muncii pe un lucrător va fi:
Factorii de influenţă
75
2. Influenţa modificării profitului la 1 leu cifră de afaceri:
-127,60
92,87
220,47
-1.000,15
-1.093,03
76
- pentru anul 2007
15,87
372,03
356,16
2.782,69
2.410,66
-225,19
99,07
324,25
-162,15
-261,22
Concluzii:
Din analiza efectuată rezultă că doar în anul 2007, profitul pe un salariat a
crescut datorită creşterii productivităţii anuale, care a contribuit cu:
Un alt factor de influenţă a fost profitul la 1 leu cifră de afaceri, tot în anul
2007.Acesta a contribuit cu:
77
4.7. Posibilităţile de sporire a eficienţei resurselor umane la
S.C. Gecomod S.R.L.
78
CONCLUZII
79
ANEXE
80
BIBLIOGRAFIE
81