CAPITOLUL 4

Analiza productivităţii muncii în cadrul S.C. GECOMOD S.R.L.

4.1. Prezentarea generală a societăţii “Gecomod” S.R.L.

Societatea Gecomod S.R.L. este o societate cu capital integral privat

românesc. A fost înfiinţată ca societate cu răspundere limitată în anul 2003 şi
înscrisă la Registrul Comerţului sub numărul J35/675/2003, având codul fiscal
RO 15296835. Sediul social al firmei se află în Timişoara, Calea Buziaşului nr. 6,
cod poştal 300693, judeţul Timiş.
Conducerea firmei este asigurată de persoane cu calitate managerială şi cu
experienţă în domeniu:
 Moroşan George Cosmin (Administrator)
 Cehan Rodica (Director Executiv)

Obiectul de activitate
Activitatea principală a firmei este producţia de încălţăminte în sistem
lohn şi se înscrie în grupa 1520 a clasificării activităţilor din economia naţională şi
anume fabricarea încălţămintei.
 
Istoricul firmei
Societatea a fost înfiinţată în anul 2003 având un număr de 30 angajaţi,
funcţionând într-un spaţiu închiriat. La începutul activităţii, firma a avut ca obiect
de activitate producţia de componente pentru încălţăminte Sky Fond. A urmat o
perioadă de dezvoltare a investiţiilor pentru atelierul de producţie prin
achiziţionarea de utilaje performante, firma s-a extins, a închiriat un spaţiu mult
mai mare, unde s-au înfiinţat un atelier de CROIT, un atelier de PREGǍTIT, două
linii tehnologice de CUSUT şi 1 linie tehnologică de TRAS-TǍLPUIT-FINISAT.
În luna octombrie a aceluiaşi an, au fost angajate un număr de 60 de
persoane, astfel că la sfârşitul anului 2003 firma funcţiona cu 90 de angajaţi.
Deoarece cererile pentru acest gen de încălţăminte au crescut de la an la
an, societatea s-a extins în permanenţă, s-a încheiat un contract cu firma
SALOMON din Franţa pentru executarea de încălţăminte de Sky Fond în sistem
lohn.

Descrierea activităţii – caracteristici

Compartimente direct productive

Producţia de încălţăminte, conform tehnologiilor aplicate se desfăşoară în
patru ateliere şi anume:
a) Atelierul CROIT unde se realizează în principal următoarele faze:
 croirea pieselor de încalţăminte;
 numărarea şi pregătirea pieselor pe loturi.

36
b) Atelierul de PREGĂTIRE-COASERE în care se realizează:
 însemnarea pieselor de încălţăminte;
 montarea pieselor de feţe pentru încălţăminte;

c) Atelierul de COASERE unde se realizează:

 îmbinarea prin coasere a pieselor de încălţăminte;

d) Atelierul de TRAS-TĂLPUIT-FINISAT unde se realizează:

 tragerea pe calapod a feţelor de încălţăminte;
 tălpuirea încălţămintei;
 finisarea încălţămintei.

Compartimente indirect productive

În aceasta grupă se încadrează:
a) atelierul mecano-energetic;
b) compartimentul aprovizionare-ordonanţare;
c) lansarea şi urmărirea producţiei;
d) compartimentul financiar-contabil;
e) compartimentul tehnic.

Asigurarea calităţii
În principal controlul calităţii se realizează astfel:
a) verificarea materiilor prime de către comisia de recepţie;
b) verificarea semifabricatelor pe flux - control activ;
c) verificarea produselor finite.

Mijloace fixe
Dotarea tehnologică a atelierelor de producţie este alcatuită din:
a) utilaje şi echipamente tehnologice de bază;
b) A.M.C.-uri;
c) dotări şi inventar industrial.

37
 4.2. Situaţia principalelor rezultate economico-financiare la
S.C. Gecomod S.R.L.

Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari la S.C. Gecomod

S.R.L. în perioada 2005 -2008 se prezintă conform datelor tabelului de mai jos:

Tabelul nr.4.1.
Principalii indicatori economico-financiari

Nr. Anii Anul 2008 faţă de:

Indicator
crt.
2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007
Cifra de afaceri
1 3.541.430 3.604.390 4.047.429 3.710.088 104,76% 102,93% 91,67%
– lei –
2 Profit brut – lei – 603.421 411.939 891.671 775.558 128,53% 188,27% 86,98%

Număr mediu de
3 187 185 178 160 85,41% 86,18% 89,44%
personal
Profit anual pe
4 3.227 2.227 5.009 4.847 150,20% 217,65% 96,77%
salariat - lei
Productivitatea
4 18.938 19.483 22.738 23.188 122,65% 119,43% 102,48%
muncii

Fig. nr. 1. Evoluţia cifrei de afaceri

Fig. nr. 2. Evoluţia profitului brut

38
Fig. nr. 3. Evoluţia productivităţii muncii

Fig. nr. 4. Evoluţia personalului

39
 4.3. Analiza asigurării şi utilizării efectivului de salariaţi la
S.C. GECOMOD S.R.L.

Forţa de muncă reprezintă un factor principal al producţiei în toate

societăţile comerciale, deoarece asigurarea la timp cu forţa de muncă necesară şi
folosirea raţională a acesteia, influenţează hotărâtor rezultatele economico-
financiare.
La nivelul societăţii comerciale Gecomod S.R.L. folosirea raţională a
forţei de muncă necesită o abordare a unor aspecte cantitative, cum ar fi: raportul
dintre progresul tehnico-ştiinţific şi pregătirea generală, calificarea, specializarea
şi repartizarea forţei de muncă, folosirea timpului de lucru conform nivelului de
calificare, raportul dintre nivelul calificării şi productivitatea muncii.
De asemenea, folosirea raţională a forţei de muncă trebuie să fie rezultatul
îmbinării aspectelor cantitative pe care le presupune utilizarea deplină cu cele
calitative, pe care le implică folosirea eficientă.
Abordând folosirea raţională a factorului uman într-o asemenea viziune,
problemele analizei asigurării şi utilizării forţei de muncă pot fi sintetizate astfel:
 analiza asigurării societăţii cu forţa de muncă necesară din punct de
vedere cantitativ şi calitativ, analiza mobilităţii şi stabilităţii forţei de
muncă;
 analiza utilizării timpului de muncă;
 analiza muncii şi a căilor de creştere a eficienţei utilizării factorului
uman.
Primele două probleme privesc utilizarea deplină a factorului uman, iar
ceea de-a treia se referă la eficienţa utilizării acestuia şi face subiectul unui capitol
nou.

4.3.1. Analiza asigurării societăţii cu forţa de muncă

necesară din punct de vedere cantitativ, structural şi
calitativ, analiza mobilităţii şi stabilităţii forţei de
muncă

Analiza dinamică a efectivului de salariaţi pe total şi pe categorii

Dinamica numărului de salariaţi la S.C. Gecomod S.R.L. evidenţiază

faptul că numărul mediu de salariaţi scade uşor, de la un an la altul, în primii trei
ani şi cu o scădere mai accentuată în anul 2008.
Numărul mediu de salariaţi în 2008 s-a cifrat la 160 persoane şi reprezintă
85,56% faţă de anul 2005, când erau 187 de salariaţi.
În cursul perioadei analizate, forţa de muncă prezintă oscilaţii de la o lună
la alta, vârful fiind în luna februarie 2007 cu un număr mediu lunar de 201 de
salariaţi, în timp ce minima se situează în luna decembrie 2008 cu un efectiv de
126 de salariaţi. De aici rezultă o amplitudine destul de pronunţată, iar raportul
dintre vârful şi nivelul minim este de 1,60%.
O apreciere a dinamicii numărului de salariaţi se realizează numai în
corelaţie cu ritmul de creştere al productivităţii muncii şi cu necesităţile de sporire
a volumului producţiei. O asemenea corelaţie are la baza inegalitatea:

40
 - reprezintă indicele numărului mediu scriptic de salariaţi;
- indicele productivităţii medii a muncii.

Tabelul nr. 4.2.

Calculul indicilor valorici ai numărului de salariaţi şi ai productivităţii muncii

Număr mediu de Productivitatea Indicele Indicele

salariaţi medie a muncii nr. de productivităţii
Nivelul Anul -numar persoane- -lei- salariaţi muncii
INs IW
0 2005 187 18.938 --- ---
1 2006 185 19.483 98,93 102,88
2 2007 178 22.738 96,22 116,71
3 2008 160 23.188 89,89 101,98

Calculul indicelui numărului mediu scriptic de salariaţi în perioada analizată:

Calculul indicelui productivităţii medii a muncii în perioada analizată:

Analizând datele din tabel rezultă că în perioada analizată:

Deci, în anul 2006 faţă de 2005, numărul salariaţilor a scăzut cu 1,07%, în

timp ce productivitatea muncii a crescut cu 2,70%, în anul 2007 faţă de anul 2006
numărul salariaţilor a scăzut cu 3,78%, în timp ce productivitatea muncii a crescut
cu 16,54%, iar în anul 2008 numărul salariaţilor a scăzut semnificativ cu 10,11%
faţă de anul 2007, productivitatea muncii înregistrând o creştere de 2,49%.
Aceste date reflectă o creştere a eficienţei economice a forţei de muncă.
41
 Analiza efectivului de salariaţi din punct de vedere structural

a) Structura după rolul deţinut:

Evoluţia cantitativă a forţei de muncă în perioada 2005-2008 a înregistrat
următoarele nivele:

Tabelul nr. 4.3.

Structura salariaţilor după rolul deţinut
-număr persoane-
Anii Structura
Categorii socio-
profesionale 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Total salariaţi, din care: 187 185 178 160 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

• personal administrativ 5 6 6 6 2,67% 3,24% 3,37% 3,75%

• personal indirect
19 19 19 18 10,16% 10,27% 10,67% 11,25%
productiv
• personal direct productiv 162 160 154 105 86,63% 86,49% 86,52% 65,63%

Din datele de mai sus se poate observa că structura forţei de muncă nu

suferă modificări esenţiale de la un an la altul, lucru care de altfel nici nu este
posibil având în vedere faptul că nu au intervenit capacităţi de producţie noi şi nici
modernizări şi transformări care să ducă la schimbări esenţiale în structura
personalului (vezi Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2).
O scădere mai accentuată a numărului de personal direct productiv se
observă în anul 2008 faţă de ceilalţi ani, aici fiind vorba de plecări din unitate
datorită scăderii planului de producţie şi implicit a stagnărilor din această cauză.

Fig. nr. 5. Structura personalului

42
 b) Structura după sexe:
În ceea ce priveşte structura salariaţilor după sex, avem următoarea
situaţie:

Tabelul nr. 4.4.

Structura după sex a salariaţilor

Anii
UM
  2005 2006 2007 2008
Total salariaţi nr. pers. 187 185 178 160
Bărbaţi pondere în total 25,67% 22,16% 21,35% 21,88%
Femei pondere în total 74,33% 77,84% 78,65% 78,13%

Fig. nr. 6. Structura personalului după sex

În cadrul S.C. GECOMOD S.R.L., ponderea cea mai însemnată o deţin

femeile cu aproximativ 78,00% din totalul salariaţilor, ceea ce este firesc în
industria încălţămintei, deoarece activitatea preponderentă este cea de coasere a
pieselor de încălţăminte la maşina de cusut, activitatea specifică în general
femeilor.
Schimbări semnificative în compoziţia forţei de muncă nu se produc de la
un an la altul şi datorită faptului că în această ramură de activitate nivelul
salariilor este scăzut, deci industria încălţămintei nu prezintă atractivitate pentru
forţa de muncă masculină.

43
 c) Structura după categorii de vârstă – este importantă deoarece permite
aprecierea experienţei personalului, ca element al potenţialului
economic al resurselor umane
În ceea ce priveşte structura salariaţilor după vârstă, avem următoarea
situaţie:
Tabelul nr. 4.5.
Structura pe categorii de vârstă

Anii
Categorii de vârstă UM
2005 2006 2007 2008
Total salariaţi nr.pers. 187 185 178 160
20 - 30 ani nr.pers. 18 25 25 30
30 - 40 ani nr.pers. 53 62 25 43
40 - 50 ani nr.pers. 84 70 95 68
peste 50 ani nr.pers. 32 28 33 19
20 - 30 ani pondere in total 9,63% 13,51% 14,04% 18,75%
30 - 40 ani pondere in total 28,34% 33,51% 14,04% 26,88%
40 - 50 ani pondere in total 44,92% 37,84% 53,37% 42,50%
peste 50 ani pondere in total 17,11% 15,14% 18,54% 11,88%

Fig. nr. 7. Structura personalului după vârstă

Din graficul alăturat se poate observa că ponderea cea mai mare o deţin
salariaţii cu vârstă cuprinsă între 40-50 de ani. În aceste condiţii putem aprecia că
persoanele care au mai lucrat în domeniul încălţămintei, având cel puţin o
vechime de 5 ani au dobândit suficientă experienţă profesională pentru a face faţă
cerinţelor tehnologice care există în acest sector.
Analiza mobilităţii şi stabilităţii forţei de muncă la S.C. Gecomod S.R.L.

44
 O condiţie importantă pentru utilizarea deplină a forţei de muncă existente
în unităţile economice, o constituie asigurarea unei stabilităţi cât mai ridicate ale
acesteia. Însă, în condiţiile schimbărilor produse pe fondul trecerii la economia de
piaţă, a schimburilor care au avut loc în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, a
modificărilor în structura economiei naţionale are loc o creştere continuă a calităţii
şi rolului forţei de muncă care atrage o mobilitate ridicată a oamenilor, migraţii
teritoriale, schimbări de profesii şi de locuri de muncă.
Datorită specificului activităţii – fabricarea încălţămintei – rezultă o mare
mobilitate a forţei de muncă încadrată în acest sector.
În analiza mişcării forţei de muncă se face distincţie între circulaţia
normală, obiectivă şi fluctuaţie, în funcţie de cauzele care le provoacă.
Circulaţia forţei de muncă reprezintă mişcarea personalului în cadrul
firmei în decursul unei perioade de timp atât sub raportul intrărilor (recrutărilor),
cât şi al ieşirilor (plecări din serviciu). Cauzele circulaţiei forţei de muncă se
referă la: recrutări de absolvenţi, transferuri, plecări prin transfer, cauze naturale
(boală, pensionare, invaliditate, deces), plecări la şcoli, armată, plecări în urma
restrângerii activităţii, etc.
Fluctuaţia forţei de muncă constituie un fenomen anormal care determină
reducerea din personal prin plecările din întreprindere fără aprobarea conducerii,
prin demisii, concedieri, prin absenţe nemotivate şi alte încălcări disciplinare.
Acest fenomen are ca efecte negative perturbarea procesului de producţie,
goluri de producţie, neritmicitatea activităţii.
În mobilităţile forţei de muncă se utilizează trei indicatori ce
caracterizează intensitatea fenomenului:

1. Coeficientul de circulaţie (la intrări şi ieşiri) – se calculează ca raport

între totalul intrărilor (I), respectiv (E) şi numărul mediu scriptic de
salariaţi (Ns) la sfârşitul perioadei.
Coeficientul intrărilor - caracterizează intensitatea intrării salariaţilor în
unitate (vezi Anexa nr. 2). Pentru calculul acestui indicator se utilizează formula:

Calculul coeficientului intrărilor pentru perioada analizată:

45
 Fig. nr. 8 . Coeficientul intensităţii intrărilor

Coeficientul ieşirilor – caracterizează intensitatea plecării salariaţilor din

unitate (vezi Anexa nr. 2). Pentru calculul acestui indicator se utilizează formula:

Calculul coeficientului ieşirilor pentru perioada analizată:

46
 Fig. nr. 9 . Coeficientul intensităţii ieşirilor

2. Coeficientul mişcării totale – ce caracterizează intensitatea mobilităţii

forţei de muncă şi se obţine ca raport între suma intrărilor şi ieşirilor (I+E)
şi numărul mediu scriptic (Ns):

La S.C. Gecomod S.R.L. calculul acestui coeficient a dus la rezultatele:

47
 Fig. nr. 10 . Coeficientul mişcării totale

3. Coeficientul de fluctuaţie (Cf) - calculat ca raport între numărul celor

plecaţi din proprie iniţiativă, din motive nejustificate sau fără aprobarea
conducerii (Epi) şi numărul mediu scriptic de salariaţi (Ns

Pe baza datelor existente la S.C. Gecomod S.R.L. au rezultat următorii

coeficienţi de fluctuaţie:

48
 Fig. nr. 11 . Coeficientul de fluctuaţie

4. Gradul de stabilitate a forţei de muncă (Gs) - este utilizat pentru a

caracteriza stabilitatea generală a forţei de muncă şi se determină potrivit
relaţiei:

Gs = 100 – Cm

Calculul gradului de stabilitate a forţei de muncă pentru perioada

analizată:

49
 Fig. nr. 12 . Gradul de stabilitate al forţei de muncă

Spre deosebire de alte ramuri economice, în unităţile unde se fabrică

încălţăminte pentru Sky se manifestă o circulaţie pronunţată a forţei de muncă
datorită specificului acestei activităţi, mai ales din cauza faptului că procesul
tehnologic de realizare a acestui sortiment de încălţăminte este mai dificil. De
exemplu, de multe ori pregătirea profesională a persoanelor, la angajare, nu
prezintă nivelul de calificare cerut pentru executarea acestui tip de încălţăminte.
Un alt factor care influenţează plecările din unitate este sezonalitatea.
Planurile de producţie sunt elaborate conform studiilor de piaţă realizate în ţările
unde se practică sportul de Sky Fond acestea fiind influenţate în foarte mare
măsură de anotimp, mai ales de zăpadă; trebuie să ningă pentru ca iubitorii acestui
sport să poată schia, deci să aibă nevoie de acest tip de încălţăminte.
O altă cauză constatată frecvent la plecările salariaţilor este cea a
salarizării scăzute a personalului.
Totodată, în cadrul plecărilor la S.C. Gecomod S.R.L. se remarcă existenţa
unor plecări nejustificate sau desfaceri ale contractului de muncă din cauza
absenţelor nemotivate, categorii de plecări care reprezintă fenomenul de fluctuaţie
al forţei de muncă.
În ceea ce priveşte personalul permanent cu calificare care părăseşte
societatea poate fi explicat prin modul cum este organizată activitatea unităţii, prin
climatul general de muncă, prin raporturile existente între conducerea de la
diferite nivele ierarhice şi personalul de execuţie.
Uneori, se constată necorelări între programul de lucru, dispersia în spaţiu
a unităţilor şi posibilităţile oferite de transportul în comun pentru accesul în aceste
unităţi la orele de începere sau de terminare a programului.
Măsurile de reducere şi lichidare a fenomenului fluctuaţiei forţei de muncă
au consecinţe negative asupra volumului activităţii factorilor decizionali la
S.C. Gecomod S.R.L.
Printre cauzele constatate ale fluctuaţiei, amintim climatul psiho-social
legat de raporturile ce se stabilesc între membrii unei echipe de lucru şi
coordonatorii linilor tehnologice.
Eliminarea aspectelor negative arătate poate contribui la creşterea
eficienţei economice, şi la ataşamentul salariaţilor faţă de unitatea în care îşi
desfăşoară activitatea.

4.3.2. Analiza utilizării timpului de muncă

Folosirea integrală a timpului de muncă constituie calea extensivă de

creştere a eficienţei utilizării forţei de muncă. Realizarea unei cifre de afaceri şi a
unui profit cât mai mare este nemijlocit legată de folosirea integrală, cu maximă
eficienţă a fondului de timp de muncă.
Economisirea timpului de muncă se poate realiza pe următoarele căi:
 pe cale extensivă, prin reducerea pierderilor de timp în zile sau ore;
 pe cale intensivă, prin reducerea cheltuielilor de timp de muncă pe
unitatea de produs (de fapt, creşterea productivităţii muncii).
Analiza gradului de utilizare a fondului de timp are în vedere determinarea
rezervelor de timp neutilizate, precum şi a cauzelor acestei subutilizări.

50
 Sursa de date folosită în analiză o constituie darea de seamă statistică
privind utilizarea timpului de lucru a personalului, reprezentând « balanţa
timpului de muncă ».
În balanţă, timpul de lucru este în om-ore şi om-zile prin intermediul unor
indicatori statistici:
 fond de timp calendaristic;
 fond de timp maxim disponibil;
 fond de timp efectiv lucrat;
 timp neutilizat din fondul de timp maxim disponibil
Evidenţa timpului de lucru în om-ore nu caracterizează complet gradul de
folosire a acestuia, deoarece nu dezvăluie pierderile de timp în om-ore, pentru
stabilirea pierderilor de timp în mod precis şi influenţa lor asupra încasărilor.
Fondul de timp maxim disponibil (Tmax) se obţine după scăderea din fondul
de timp calendaristic a concediilor legale de odihnă, a sărbătorilor şi a zilelor de
repaus legal, constituind indicatorul de bază al analizei timpului de muncă.
Fondul de timp maxim disponibil este format din două componente:
 timpul efectiv lucrat (Tl) – exclusiv timpul de lucru suplimentar;
 timpul neutilizat (Tn) – pe cauze obiective (întreruperile de o zi
întreagă şi în cadrul schimbului, concedii de maternitate, concedii de
boală, învoiri şi concedii fără plată de o zi întreagă şi în cadrul
schimbului) sau pe cauze subiective (absenţe nemotivate de o zi
întreagă şi-n cadrul schimbului, alt timp nelucrat).

Analiza utilizării timpului de muncă urmăreşte evoluţia ponderii timpului

efectiv utilizat în fondul efectiv de timp maxim disponibil, comparativ cu
perioadele precedente sau cu alte unităţi.

Situaţia principalilor indicatori ai timpului de muncă se exemplifică în

tabelul nr. 4.6:

Tabelul nr. 4.6.

Principalii indicatori ai timpului de muncă

Sursa/ Anii
Sim-
Indicatori mod de
bol 2005 2006 2007 2008
calcul
Număr mediu scriptic salariaţi Ns bilanţ 187 185 178 160
Cifra de afaceri - lei CA bilanţ  3.541.430 3.604.390 4.047.429 3.710.088
Timp maxim disponibil zile – om Tmaxz «BTM1» 233 230 230 230
Timp maxim disponibil ore – total
Tmaxh «BTM»  348.568 340.400 327.520 294.400
om
Timp efectiv lucrat zile – om Tlz «BTM» 218 215 214 209
Număr zile lucrate – total om Nz «BTM» 40.766 39.775 38.092 33.440

1
BTM – balanţa timpului de muncă

51
Timp efectiv lucrat ore – total om T «BTM» 313.098 297.501 288.284 247.483
Timp neutilizat Tn «BTM» 35.470 42.899 39.236 46.917
Durata medie a zilei de lucru - ore Dmzl T/Tlz/Ns 7,68 7,48 7,57 7,40

Fondul de timp maxim disponibil se obţine după scăderea din fondul de

timp calendaristic a concediilor de odihnă, a sărbătorilor legale, a zilelor de repaus
legal şi constituie indicatorul de bază al programării şi analizei timpului de muncă
(vezi fig. nr. 13).
Pentru anul 2005 fondul de timp maxim disponibil pe total societate a fost
de 348.568 ore-om ceea ce înseamnă că în medie pe un salariat reveneau 1.864
ore-om. Pe fiecare lună, în medie pe un salariat reveneau 155 ore-om.
Pentru anul 2006 fondul de timp maxim disponibil s-a situat la 340.400
ore-om, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,34% faţă de anul 2005 această scădere
se explică prin scăderea numărului de salariaţi (2), deoarece nivelul mediu pe un
salariat a fost 1.840 ore-om.

Fig. nr. 13 . Fondul de timp maxim disponibil

În continuare se observă o scădere a fondului de timp maxim disponibil,

astfel în anul 2007 faţă de 2006 se înregistrează o scădere cu 3,78%, iar numărul
mediu de salariaţi scade cu 7; în anul 2008 faţă de 2007 fondul de timp disponibil
are o scădere de 10,11% faţă de 2007, în timp ce numărul mediu al salariaţilor
scade cu 18 persoane.
Diminuarea fondului de timp maxim disponibil are loc, în special, datorită
scăderii numărului de salariaţi şi mai puţin datorită zilelor disponibile.
Pe fiecare lună, în medie pe un salariat reveneau 154 ore-om.
Analiza utilizării timpului urmăreşte şi evoluţia timpului efectiv lucrat în
fondul de timp maxim disponibil în perioada curentă, comparativ cu perioadele
precedente, scop în care se calculează gradul de utilizare a fondului maxim
disponibil (Gmax) prin raportarea timpului efectiv lucrat (T) la fondul de timp
maxim disponibil (Tmax). Se determină potrivit relaţiei:

52
 Acest coeficient este întotdeauna subunitar, întrucât, timpul efectiv de
lucru este mai mic decât fondul de timp maxim de lucru.

Fig nr. 14 . Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil

4.3.2.1. Analiza factorială a gradului de utilizare a fondului de timp maxim

disponibil

Am calculat abaterea si am obţinut următoarele valori:

Tabelul nr. 4.7.

Calculul abaterii absolute a timpului maxim disponibil

53
 Timp maxim Timp efectiv Gradul de utilizare a
Abaterea
disponibil lucrat fondului de timp
Nivel Anul [ore] [ore] maxim disponibil
absolută

Tmax T Gmax =T / Tmax (%)  ∆ Gmax

0 2005 348.568 313.098 89,82% ---
1 2006 340.400 297.501 87,40% -2,43
2 2007 327.520 288.284 88,02% 0,62
3 2008 294.400 247.483 84,06% -3,96

Factorii de influenţă:
∆T

∆Gmax

∆Tmax

Calculul influenţei factorilor:

a) Influenţa modificării timpului efectiv lucrat

b) Influenţa modificării timpului maxim disponibil

54
 ∆T
-4,47
∆Gmax2006
-2,43 ∆T
∆Tmax -12,46
2,05
∆Gmax2008
-3,96 ∆Tmax
8,50
∆T
-2,71
∆Gmax2007
0,62
∆Tmax
3,33

Tabelul nr. 4.8.

Influenţa modificării factorilor de influenţă asupra gradului de utilizare a fondului
de timp maxim disponibil

Gradul de influenţa influenţa

Timp Timp
utilizare a modificării modificării
maxim efectiv ∆Gmax
fondului de timpului timpului
Nivel

Anul disponibil lucrat %

timp maxim efectiv maxim
[ore] [ore]
disponibil lucrat disponibil
Tmax T Gmax =T/Tmax ∆Gmax(T) ∆Gmax(Tmax)  
0 2005 348.568 313.098 89,82% --- --- ---
1 2006 340.400 297.501 87,40% - 4,47% 2,05% -2,43
2 2007 327.520 288.284 88,02% -2,71% 3,33% 0,62
3 2008 294.400 247.483 84,06% -12,46% 8,50% -3,96
Pe baza datelor din tabelul anterior reiese că are loc o creştere a timpului
neutilizat, ceea ce nu este un fapt îmbucurător şi pentru acest motiv trebuie luate
măsuri.
Desigur că unele din cauzele neutilizării integrale a timpului sunt cauze
obiective, aşa cum ar fi concediile de maternitate acordate salariaţilor precum şi
concediile de boală.
Pe de altă parte, în timpul neutilizat se regăsesc şi motive nefundamentate,
cum este în cazul învoirilor nejustificate sau absenţelor nemotivate şi care reflectă
nivelul stării de disciplină ce influenţează nefavorabil calitatea prestaţiilor
personalului.
La această societate comercială organizarea muncii înseamnă şi asigurarea
unei discipline riguroase a muncii. Disciplina muncii este o condiţie obligatorie
pentru activitatea salariaţilor în procesul de producţie, ea asigurând coordonarea
activităţii în toate sectoarele de producţie ale societăţii. O importanţă deosebită
pentru întărirea disciplinei o are regulamentul de organizare şi funcţionare în care
sunt înscrise normele obligatorii de comportament în procesul de producţie pentru

55
 muncitori, funcţionari şi conducerea administrativă. Astfel, regulamentul de
organizare şi funcţionare stabileşte modalitatea de angajare, îndatoririle diferitelor
compartimente ale muncitorilor si funcţionarilor.
Salariaţii de la S.C. Gecomod S.R.L. sunt obligaţi să înceapă lucrul la timp
şi să respecte durata zilei de lucru.
Creşterea responsabilităţii fiecărui angajat este o problemă complexă la
S.C. Gecomod S.R.L., care cuprinde aspecte variate începând cu necesitatea
respectării regulamentului de organizare şi funcţionare şi terminând cu calitatea de
a efectua liber consimţit eforturi suplimentare îndreptate către perfecţionarea
producţiei.

4.3.2.2. Analiza factorială a timpului efectiv de lucru

Analiza factorială a timpului efectiv utilizat permite descoperirea

rezervelor de creştere a indicatorilor de producţie, cât şi a profitului.
În acest scop, se porneşte de la modelul de calcul al indicatorului timp
efectiv utilizat (T), exprimat în ore-om (vezi Anexa nr. 4, 5, 6 şi 7).

Pe baza datelor din tabelul de mai jos se calculează timpul efectiv de lucru
utilizat în perioada analizată şi abaterea timpului:

Tabelul nr. 4.9.

Calculul timpului efectiv lucrat şi a abaterii absolute

Timp efectiv Durata medie

Numar mediu Timp lucrat
Nivelul

lucrat a zilei de
Anul de salariaţi [T] ∆T
[zile] lucru [ore]
Ns Nz Dmzl Ns*Nz*Dmzl
0 2005 187 218 7,68 313.098 ---
1 2006 185 215 7,48 297.501 -15.597
2 2007 178 214 7,57 288.284 -9.217
3 2008 160 209 7,40 247.483 -40.801

Din analiza datelor se observă o diminuare a timpului de lucru utilizat

astfel:
- în anul 2006 faţă de 2005, timpul efectiv lucrat scade cu 4,98%,
respectiv cu 15.597 ore;
- în anul 2007 faţă de 2006, timpul efectiv lucrat scade cu 3,10%,
respectiv cu 9.217 ore;
56
 - în anul 2008 faţă de 2007, timpul efectiv lucrat scade cu 14,16%,
respectiv cu 40.801 ore.

Această diminuare a timpului efectiv lucrat a avut loc sub influenţa

modificării a trei factori şi anume:

Factorii de influenţă:

- nr.mediu scriptic de salariaţi

∆T ∆Nz – timp efectiv lucrat în

zile de un salariat

∆Dmzl – durata medie a zilei de

lucru
Calculul influenţelor factorilor

a) Influenţa modificării numărului mediu scriptic de salariaţi – Ns

b) Influenţa modificării numărului mediu de zile lucrate anual de un

salariat – Nz

c) Influenţa modificării duratei medii a zilei de lucru – Dmzl

Tabelul nr. 4.10.

Influenţa modificării factorilor de influenţă asupra timpului lucrat

Timp influenţa influenţa influenţa

factorii de
lucrat modificării modificării modificării Abaterea
influenţă
Nivel

Anul [T] Ns Nz Dmzl

Ns*Nz*
Dmzl
Ns Nz Dmzl ∆T(Ns) ∆T(Nz) ∆T(Dmzl) ∆T

0 2005 313.098 187 218 7,68 --- --- --- ---

57
1 2006 297.501 185 215 7,48 -3.348 -4.263 -7.986 -15.597
2 2007 288.284 178 214 7,57 -11.257 -1.331 3.371 -9.217
3 2008 247.483 160 209 7,40 -29.152 -6.054 -5.594 -40.801

∆Ns ∆Ns
-3.348 -11.257

∆Nz ∆T2007 ∆Nz

∆T2006 -4.263 -9.217 -1.331
-15.597

∆Dmzl ∆Dmzl
-7.986 3.371

∆Ns
-29.152

∆T2008 ∆Nz
-40.801 -6.054

∆Dmzl
-5.594

Pentru calculul ponderii întreruperilor s-a folosit relaţia:

Ponderea întreruperilor = 100 – Gmax

Gmax şi ponderea întreruperilor formează structura procentuală a timpului

maxim disponibil.
Ponderea întreruperilor (2005) = 100 - Gmax2005 = 100 – 89,82% = 10,18%
Ponderea întreruperilor (2006) = 100 - Gmax2006 = 100 – 87,40% = 12,60%
Ponderea întreruperilor (2007) = 100 - Gmax2007 = 100 – 88,02% = 11,98%

58
 Ponderea întreruperilor (2008) = 100 - Gmax2008 = 100 – 84,06% = 15,94%

Fig. nr. 14 . Ponderea întreruperilor

Creşterea gradului de folosire a fondului de timp maxim posibil depinde

de reducerea: întreruperilor de zile întregi de lucru, învoirilor şi concediilor fără
plată, a absenţelor nemotivate etc.

Consecinţele modificării timpului de muncă asupra principalilor

indicatori economico-financiari la S.C. Gecomod S.R.L.
Modul de utilizare a timpului de muncă, generează o serie de efecte asupra
următorilor indicatori economico-financiari:
Se utilizează baza de date din tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 4.11.

Principalii indicatori economico-financiari

Timp Timp
Cifra de Producţia Profit aferent
maxim efectiv
afaceri exercitiului cifrei de afaceri
Nivel

Anul disponibil lucrat

- lei - - lei - - lei -
- ore - - ore -
T0 T1 CA Qe Pr
0 2005 348.568 313.098 3.541.430 3.541.430 506.619
1 2006 340.400 297.501 3.604.390 3.604.390 345.140
2 2007 327.520 288.284 4.047.429 4.047.429 746.327
3 2008 294.400 247.483 3.710.088 3.710.088 648.655

a) Producţia exerciţiului. Se utilizează următoarele formule de calcul:

59
în care:
– productivitate orară programată
Qe – producţia exerciţiului

Fondul de timp nelucrat (T1 – T0) se determină ca diferenţă între fondul de

timp efectiv şi cel maxim disponibil dar poate fi determinat şi prin însumarea
timpului nelucrat pe cauze (vezi Anexa nr. 8).
La S.C. Gecomod S.R.L. producţia exerciţiului este egală cu cifra de
afaceri, deoarece nu există stocuri de produse finite.

Tabelul nr. 4.12.

Calculul modificării timpului de muncă asupra producţiei exerciţiului
-lei-
Timp Timp Producţia
maxim efectiv exerciţiului T1-T0 Qe0/T0
Abaterea
Nivel

Anul disponibil lucrat -ore- -ore-

-ore- -ore- -lei-
T0 T1 Qe0 Tn wh0 ∆T
0 2005 348.568 313.098 3.541.430 -35.470 10,16 -360.373
1 2006 340.400 297.501 3.604.390 -42.899 10,59 -454.244
2 2007 327.520 288.284 4.047.429 -39.236 12,36 -484.870
3 2008 294.400 247.483 3.710.088 -46.917 12,60 -591.257

60
 b) Profitul aferent cifrei de afaceri

Tabelul nr. 4.13.

Calculul modificării timpului de muncă asupra profitului aferent cifrei de afaceri

Cifra de Profit
Timp Timp
afaceri = aferent
maxim efectiv T1-T0 Qe0/T0
Producţia cifrei de P0/CA0 Abaterea
Nivel

Anul disponibil lucrat ore lei

exerciţiului afaceri
ore ore
lei lei
T0 T1 CA=Qe P0 Tn wh0 ∆T

0 2005 348.568 313.098 3.541.430 506.619 -35.470 10,16 0,14 -51.553

1 2006 340.400 297.501 3.604.390 345.140 -42.899 10,59 0,10 -43.496

2 2007 327.520 288.284 4.047.429 746.327 -39.236 12,36 0,18 -89.408

3 2008 294.400 247.483 3.710.088 648.655 -46.917 12,60 0,17 -103.373

4.4. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane la

S.C. Gecomod S.R.L.

Prin analiza diagnostic a randamentului resurselor umane se recomandă

examinarea a două forme de manifestare a acestuia, şi anume:

61
  productivitatea muncii medii şi
 productivitatea marginală.
În cazul utilizării indicatorilor valorici, am determinat productivitatea
muncii pe baza cifrei de afaceri, iar din punct de vedere al timpului aceasta poate
fi anuală, zilnică, orară.

Utilizând cifrele de afaceri, relaţiile de calcul sunt următoarele:

 productivitatea anuală:

 productivitatea zilnică:

 productivitatea orară:

Tabelul nr. 4.14.

Principalii indicatori economico-financiari ai timpului

Anii
Indicatori Simbol UM
2005 2006 2007 2008
Număr mediu scriptic
nr.om 187 185 178 160
salariaţi
Fond de timp efectiv
Th ore/om 313.093 297.495 288.278 247.011
lucrat
Fond de timp efectiv zile/total
Nz 40.766 39.775 38.092 33.440
lucrat om
Cifra de afaceri CA lei 3.541.430 3.604.390 4.047.429 3.710.088
Durata medie a zilei de
Dmzl ore 7,68 7,48 7,57 7,40
lucru
Productivitatea medie
Wa lei 18.938 19.483 22.738 23.188
anuală
Productivitatea medie
Wz lei 86,87 90,62 106,25 110,95
zilnică
Productivitatea medie
Wo lei 11,31 12,12 14,04 15,02
orară

62
 Fig. nr. 15. Evoluţia productivităţii medii anuale

Fig. nr. 16. Evoluţia productivităţii medii zilnice

Fig. nr. 17. Evoluţia productivităţii medii orare

Analiza eficienţei utilizării resurselor umane pe baza productivităţii muncii
medii şi marginale are drept scop:
a) analiza situaţiei generale a productivităţii muncii;
b) analiza volumului producţiei, ca efect al utilizării resurselor umane
(inclusiv creşterea productivităţii muncii);
c) analiza productivităţii marginale muncii;
d) consecinţele economice ale modificării productivităţii muncii asupra
indicatorilor economico – financiari;
63
 Aplicând metoda substituirilor în lanţ, se determină influenţa fiecărui
factor asupra modificării productivităţii zilnice a muncii, şi asupra productivităţii
anuale, determinată pe baza cifrei de afaceri.

4.4.1. Analiza factorială a productivităţii medii zilnice a muncii

Situaţia indicatorilor privind cifrele de afaceri şi de productivitate în

perioada analizată se prezintă la S.C. Gecomod S.R.L. în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 4.15.

Factorii de influenţă asupra productivităţi medii zilnice a muncii şi abaterea
absolută

Productivitatea medie
Abaterea
zilnică a muncii factorii de influenţă
Nivel

Anul absolută
-lei-
Wz Dmzl Wh ∆Wz
0 2005 86,87 7,68 11,31
1 2006 90,62 7,48 12,12 3,75
2 2007 106,25 7,57 14,04 15,63
3 2008 110,95 7,40 14,99 4,69

∆Wz = Dmzl x Wh

Se calculează abaterea absolută astfel:

Analiza factorială a productivităţii zilnice se realizează pe baza

următorului model:
∆Dmzl

∆Wz

∆Wh

Calculul factorilor de influenţă:

a) Numărul mediu de ore lucrate într-o zi:

64
 b) Productivitatea medie orară

Tabelul nr. 4.16.

Influenţa modificării factorilor de influenţă asupra productivităţii medii zilnice

Productivitatea influenţa influenţa

factorii de
zilnică a modificării modificării Abaterea absolută
Nivel

Anul influenţă
muncii Dmzl Wh
Wz Dmzl Wh ∆T(Dmzl) ∆T(Wh) ∆T(Dmzl) + ∆T(Wh)

0 2005 86,87 7,68 11,31 --- ---

1 2006 90,62 7,48 12,12 -2,27 6,02 3,75

2 2007 106,25 7,57 14,04 1,07 14,56 15,63

3 2008 110,95 7,40 14,99 -2,35 7,04 4,69

Din analiza datelor rezultă că o influenţă pozitivă asupra productivităţii

zilnice a muncii este dată de modificarea productivităţii orare.

∆Dmzl
-2,27
∆Wz2006
3,75 ∆Dmzl
∆Wh -2,35
6,02
∆Wz2008
4,69 ∆Wh
7,04
∆Dmzl
1,07
∆Wz2007
15,63
∆Wh
14,56

65
 4.4.2. Analiza factorială a productivităţii anuale a muncii

Tabelul nr. 4.17.

Factorii de influenţă asupra productivităţi medii anuale şi abaterea absolută

Productivitatea
Factorii de influenţă ∆Wa
Nivel

Anul anuală a muncii

Wa Nz Wz Dmzl Wh  

0 2005 18.938 218 86,87 7,68 11,31 ---

1 2006 19.483 215 90,62 7,48 12,12 545
2 2007 22.738 214 106,25 7,57 14,04 3.255
3 2008 23.188 209 110,95 7,40 14,99 450

Wa = Wz x Nz
Wz = Dmzl x Wh
Wa = (Dmzl x Wh) x Nz

Se calculează abaterea absolută astfel:

Analiza factorială a productivităţii anuale se realizează pe baza

următorului model:

∆Nz

∆Wa ∆Dmzl

∆Wz

∆Wh

Calculul factorilor de influenţă

a) Influenţa numărului de zile lucrate de un muncitor

66
 b) Influenţa productivităţii zilnice

din care:

- Influenţa duratei medii a zilei de muncă

- Influenţa productivităţii orare a muncii

Tabelul nr. 4.18.

Influenţa modificării factorilor de influenţă asupra productivităţii anuale

Productivi-
tatea anuală Factorii de influenţă Influenţa modificării factorilor
Nivel

Anul a muncii

Wa Nz Wz Dmzl Wh ∆T(Nz) ∆T(Wz) ∆T(Dmzl) ∆T(Wh)

0 2005 18.938 218 86,87 7,68 11,31 --- --- --- ---

1 2006 19.483 215 90,62 7,48 12,12 -260,62 805,68 -488,25 1.293,93

2 2007 22.738 214 106,25 7,57 14,04 -90,62 3.345,80 229,46 3.116,34

3 2008 23.188 209 110,95 7,40 14,99 -531,27 980,96 -490,88 1.471,84

67
 ∆Nz
-260,62
2006
∆Wa ∆Dmzl
545 -488,25
∆Wz
805,68
∆Wh
1.293,93

∆Nz
-90,62
2007
∆Wa ∆Dmzl
3.255 229,46
∆Wz
3.345,8
0
∆Wh
3.116,34

∆Nz
-531,27
2008
∆Wa ∆Dmzl
450 -490,88
∆Wz
980,96
∆Wh
1.471,84

Concluzii:
- Creşterea productivităţii anuale a muncii, la S.C. Gecomod S.R.L. s-a
datorat în mare măsură modificării productivităţii medii zilnice.
- La rândul ei creşterea productivităţii medii zilnice s-a produs datorită
modificării productivităţii orare.
- În anul 2007 creşterea productivităţii medii zilnice s-a datorat într-o
măsură mai mică şi modificării numărului mediu de ore lucrate de un om.

68
 4.4.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri

Pentru urmărirea modificării volumului cifrei de afaceri, ca efect al

utilizării resurselor umane, se utilizează modelul:

Modelul de analiză factorială este:

∆Ns

∆CA ∆Nz

∆Wa ∆Dmzl

∆Wz

∆Wh

Tabelul nr. 4.19.

Factorii de influenţă asupra cifrei de afaceri
lei
Cifra de afaceri Abaterea
Factorii de influenţă
Anul lei absolută

CA Ns Nz Wh Dmzl  ∆CA

2005 3.541.430 187 218 11,31 7,68 ---

2006 3.604.390 185 215 12,12 7,48 62.960

2007 4.047.429 178 214 14,04 7,57 443.039

2008 3.710.088 160 209 14,99 7,40 -337.341

69
Calculul factorilor de influenţă

a) Influenţa modificării numărului de salariaţi

b) Influenţa modificării numărului de zile lucrate de un salariat

c) Influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate

d) Influenţa modificării productivităţii medii orare

70
 Tabelul nr. 4.20.
Influenţa modificării factorilor de influenţă asupra cifrei de afaceri
lei
influenţa influenţa influenţa influenţa
Cifra de Abaterea
Factorii de influenţă modif. modif. modif. modif.
Nivel

Anul afaceri absolută

Ns Nz Wh Dmzl

CA Ns Nz Wh Dmzl ∆T(Ns) ∆T(Nz) ∆T(Wh) ∆T(Dmzl)  ∆CA

0 2005 3.541.430 187 218 11,31 7,68 --- --- --- --- ---

1 2006 3.604.390 185 215 12,12 7,48 -37.876 -48.214 239.377 -90.326 62.960

2 2007 4.047.429 178 214 14,04 7,57 -136.382 -16.130 554.708 40.844 443.039

3 2008 3.710.088 160 209 14,99 7,40 -409.291 -85.003 235.494 -78.541 -337.341

Concluzii:
Creşterea cifrei de afaceri în anul 2006 faţă de anul 2005 a fost de 62.960
lei, din care:
 scăderea numărului de salariaţi cu 2, a condus la o scădere a cifrei de
afaceri cu 38.876 lei;
 scăderea numărului de zile lucrate pe un salariat a dus la scăderea cifrei de
afaceri cu 48.214 lei;
 scăderea duratei medii a zilei de lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu
90.326 lei;
 sporirea productivităţii orare cu 0,81 lei/h a condus la o creştere cu
239.377 lei a cifrei de afaceri.
Creşterea cifrei de afaceri în anul 2007 faţă de anul 2006 a fost de 443.039
lei şi aceasta a fost influenţată astfel:
 scăderea numărului de salariaţi cu 7, a condus la o scădere a cifrei de
afaceri cu 136.382 lei;
 scăderea numărului de zile lucrate pe un salariat a dus la scăderea cifrei de
afaceri cu 16.130 lei;
 creşterea duratei medii a zilei de lucru a dus la o creştere a cifrei de afaceri
cu 40.844 lei;
 sporirea productivităţii orare cu 1,92 lei/h a condus la o creştere cu
554.708 lei a cifrei de afaceri.
În anul 2008 cifra de afaceri a scăzut cu 337.341 lei si aceasta s-a datorat
în mare parte datorită influenţei modificării numărului de salariaţi care a dus la o
scădere a cifrei de afaceri cu 409.291 lei, deasemenea numărul de zile lucrate de
un salariat a diminuat cifra de afaceri cu 85.003 lei şi durata medie a zilei de
lucru, care a scăzut, a dus la scăderea cifrei de afaceri cu 78.541 lei.
Modificarea productivităţii orare cu 0,95 lei/h a dus la creşterea cifrei de
afaceri cu 235.494 lei.

71
 4.5. Analiza productivităţii marginale a muncii

Productivitatea muncii poate fi analizată avându-se în vedere, în primul

rând, raportul dintre producţie (Q) şi munca (T), care reprezintă productivitatea
medie a muncii, iar în al doilea rând, raportul dintre sporul de producţie (∆Q) şi
cantitatea suplimentară de muncă (∆T), care reprezintă productivitatea marginală
a muncii.

Deci:

în care:
– productivitatea medie a muncii

Wmg – productivitatea marginală a muncii

Productivitatea marginală a muncii cuantifică sporul de producţie, obţinut

cu ajutorul unei cantităţi suplimentare din factorul de muncă, condiţia menţinerii
constante a capitalului întreprinderii.
Un indicator care completează informaţiile furnizate de productivitatea
marginală a muncii este elasticitatea producţiei în funcţie de factorul muncă.
Elasticitatea producţiei este raportul dintre modificarea producţiei şi
variaţia factorului muncă, reflectând creşterea procentuală a productivităţii la o
modificare cu un procent a factorului muncă.

în care: E = elasticitatea producţiei

Tabelul nr. 4.21.

Calculul productivităţii medii, a productivităţii marginale şi a elasticităţii
producţiei
lei
Număr Productivitatea Productivitate Elasticitatea
Cifra de salariaţi medie anuală marginală producţiei
Anul
afaceri
( ) (CA/T) = (CA/T)= Wmg Wmg/ =E
2005 3.541.430 187 18.938 --- ---
2006 3.604.390 185 19.483 -31.480,00 -0,62
2007 4.047.429 178 22.738 -63.291,29 -0,36
2008 3.710.088 160 23.188 18.741,17 1,24

72
 Din tabel reiese că, productivitatea medie anuală creşte de la un an la altul,
ca urmare a scăderii numărului de salariaţi, în primul rând.
Productivitatea marginală arată că la o scădere a personalului cu o
persoană, cifra de afaceri scade cu 31.480 lei în 2006, cu 63.291 lei în 2007,
pentru ca în 2008 cifra de afaceri să crească cu 18.741 lei pe o persoană.
Coeficientul de elasticitate al producţiei (cifra de afaceri) arată că la o
scădere cu 1% a numărului de personal, cifra de afaceri la S.C. Gecomod S.R.L.
scade cu 0,62% în 2006 şi cu 0,36% în anul 2007 pentru ca în anul 2008 să
crească cu 1,24%.
Pe întreaga perioadă a celor patru ani rezultă:

Aceasta înseamnă că scăderea personalului cu un salariat a dus la scăderea

cifrei de afaceri cu 6.246,59 lei pe an.
Coeficientul de elasticitate al cifrei de afaceri:

Concluzia ce se desprinde este că, la o scădere cu 1% a personalului, cifra

de afaceri la S.C. Gecomod S.R.L. a scăzut cu 0,27 lei.

73
 4.6. Analiza profitului pe un salariat

Un indicator complementar pentru caracterizarea eficienţei utilizării

resurselor umane este profitul pe un salariat:

în care: P – profitul
– numărul mediu de salariaţi
CA – cifra de afaceri

Sistemul factorial de analiză este următorul:

Pentru analizarea variaţiei productivităţii muncii pe un lucrător am folosit

datele din următorul tabelul 4.22:

Tabelul nr.4.22.
Indicatori utilizaţi pentru analiza variaţiei productivităţii muncii

Anii
Indicatori Simbol UM
2005 2006 2007 2008
Nivelul 0 1 2 3
Numarul de salariaţi pers. 187 185 178 160
Cifra de afaceri CA lei 3.541.430 3.604.390 4.047.429 3.710.088
Profitul brut P lei 603.421 411.939 891.671 775.558
Profit anual pe un
pr lei 3.227 2.227 5.009 4.847
salariat
Profit la 1 leu cifră de
  lei 0,1704 0,1143 0,2203 0,2090
afaceri
Număr mediu de ore/total
t 1.674 1.608 1.620 1.547
ore/salariat om
Productivitatea medie
Wa lei 18.938 19.483 22.738 23.188
anuală
Productivitatea medie
wh lei 11,31 12,12 14,04 14,99
orară

74
 Variaţia productivităţii muncii pe un lucrător va fi:

Prin metoda substituţiei în lanţ se determină influenţele parţiale ale

fiecărui factor:

Factorii de influenţă

1. Influenţa modificării productivităţii medii anuale:

La rândul ei, această influenţă poate fi descompusă astfel:

a) influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate de un salariat:

b) influenţa modificării productivităţii orare - (lei profit/salariat):

75
2. Influenţa modificării profitului la 1 leu cifră de afaceri:

Schema factorială a profitului pe un salariat

- pentru anul 2006

-127,60

92,87
220,47

-1.000,15

-1.093,03

76
 - pentru anul 2007

15,87

372,03
356,16

2.782,69

2.410,66

- pentru anul 2008

-225,19

99,07
324,25

-162,15

-261,22

Concluzii:
Din analiza efectuată rezultă că doar în anul 2007, profitul pe un salariat a
crescut datorită creşterii productivităţii anuale, care a contribuit cu:

Un alt factor de influenţă a fost profitul la 1 leu cifră de afaceri, tot în anul
2007.Acesta a contribuit cu:

la majorarea indicatorului de eficienţă

Deasemenea analiza scoate în evidenţă faptul că rezervele de creştere a
productivităţii sunt legate de utilizarea timpului. De aceea activităţile organizate
vor avea în vedere factorii obiectivi şi subiectivi care să asigure o folosire cât mai
bună a timpului de lucru.

77
 4.7. Posibilităţile de sporire a eficienţei resurselor umane la
S.C. Gecomod S.R.L.

Principalele căi şi factori de creştere a productivităţii muncii la

S.C. Gecomod S.R.L. se referă la măsuri privind introducerea şi extinderea
progresului tehnic, perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, ridicarea
calificării şi perfecţionării pregătirii profesionale, îmbunătăţirii activităţii de
normare a muncii, fiecare din aceste aspecte vizând realizarea unor măsuri
întreprinse la nivelul societăţii şi care constau în principal în:

a) Introducerea progresului tehnic

Acesta va acţiona favorabil asupra creşterii productivităţii muncii la
S.C. Gecomod S.R.L, fapt care va uşura şi efortul fizic depus de forţa de muncă.

b) Măsuri de creştere a calităţii profesionale a forţei de muncă

utilizate
Aceste acţiuni cuprind şi activităţi cu privire la creşterea calificării forţei
de muncă, acţiuni impuse de creşterea complexităţii mijloacelor de muncă
mecanizate şi automatizate utilizate în activitatea personalului.
Se vor organiza lunar diverse “Teme de instruire” cu privire la diverse
operaţii noi care apar pe parcursul procesului tehnologic deoarece muncitorii din
acest domeniu trebuie să fie cât mai bine instruiţi, să cunoască şi să îşi însuşească
perfect toate gamele operatorii ale modelelor pe care le execută, în fiecare fază a
procesului tehnologic.

c) Măsuri de organizare ştiinţifică a producţiei

 realizarea unor studii prin care se determină necesarul de locuri de muncă şi se
stabilesc sarcini specifice; elaborarea fişei postului şi încadrarea în ansamblul
întreprinderii;
 utilizarea optimă a forţei de muncă prin normarea muncii pe baza volumului
fizic de activitate şi a volumului de livrări;
 organizarea de cursuri de ridicare a calificării, cu accent deosebit pe creşterea
calităţii executării produselor.
 pentru îmbunătăţirea calităţii produselor se vor identifica cerinţele clienţilor şi
se va întocmi manualul calităţii;

78
 CONCLUZII

Problema înţelegerii şi cunoaşterii capitalului uman, a căilor şi proceselor

de formare a salariaţilor în vederea perfecţionării randamentului dezvoltat de
aceştia ocupă astăzi un loc tot mai important în ansamblul practicilor de analiză
economică şi management.
Cunoaşterea pe îndelete a problemelor legate de situaţia economică a unui
anumit agent economic, este posibilă doar în cazul efectuării unei analize
complexe şi corecte a indicatorilor economici, cum ar fi profitul, cifra de afaceri,
producţia obţinută şi cheltuielile de muncă şi timp, care relevă la un moment dat
nivelul performanţelor sau insucceselor organizaţiei.
Dificultatea aplicării analizei economice este dată de faptul că implică un
exerciţiu complex şi greu de stăpânit, necesită o atenţie deosebită, neluarea în
seamă a unor factori consideraţi greşit mai puţin importanţi putând conduce la
îndeplinirea unei pierderi imense, datorită hotărârilor şi propunerilor manageriale
eronate, decizii care se adoptă după consultarea departamentului de management
cu analiştii economici, cei însărcinaţi în studierea cauzelor modificării anumitori
indicatori, la rândul lor, folosindu-se şi ei de documentele şi chiar sfaturile venite
din partea departamentului de contabilitate.
Analiza economică este instrumentul unic de diagnoză, reglare şi
optimizare a activităţilor din sfera producţiei şi a serviciilor.
Creşterea eficienţei economice impune, în primul rând, sporirea
productivităţii muncii. Sporul de productivitate se poate obţine cu cheltuieli
minime prin valorificarea rezervelor existente în domeniul resurselor umane. Una
din rezervele proprii este forţa de muncă pentru utilizarea corespunzătoare a
acesteia fiind necesar să se stabilească timpul de muncă real necesar pentru
efectuarea operaţiilor, lucrărilor, serviciilor sau a altor activităţi utile. Stabilirea
timpului de muncă real necesar asigură o mai bună programare a producţiei şi
utilizarea completă a timpului de muncă al executanţilor.
Performanţele organizaţiei, capacitatea acesteia de a se adapta rigorilor
pieţei concurenţiale, de a satisface în totalitate cerinţele acesteia şi, în acelaşi timp
de a-şi maximiza profitul sunt dependente de gradul de asigurare cu resurse
umane, materiale şi financiare, precum şi eficacitatea folosirii lor.
Asigurarea la timp a întreprinderilor cu forţa de muncă necesară sub aspect
cantitativ, calitativ şi structural, precum şi folosirea raţională a acesteia,
influenţează în mod hotărâtor îndeplinirea sarcinilor de plan în cele mai bune
condiţii, cât şi rezultatele economico-financiare obţinute de fiecare întreprindere.

79
 ANEXE

Anexa nr. 1 – Evoluţia personalului în perioada 2005 – 2008.

Anexa nr. 2 – Evidenţa mobilităţii personalului în perioada 2005 – 2008.
Anexa nr. 3 – Producţia fizică realizată şî cifra de afaceri în perioada 2005 – 2008.
Anexa nr. 4 – Fondul de timp efectiv lucrat – anul 2005.
Anexa nr. 5 – Fondul de timp efectiv lucrat – anul 2006.
Anexa nr. 6 – Fondul de timp efectiv lucrat – anul 2007.
Anexa nr. 7 – Fondul de timp efectiv lucrat – anul 2008.
Anexa nr. 8 – Principalii indicatori economico-financiari.
Anexa nr. 9 – Bilanţ prescurtat 2008.

80
 BIBLIOGRAFIE

1. Aurel Işfănescu, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Camelia Vasilescu –

Analiză economico-financiară, Academia de Studii Economice Bucureşti,
Cursuri în format digital

2. Corneliu Ouatu – Analiză economică, Editura Fundaţiei Chemarea Iaşi,

1995.

3. C. Stănescu, A. Işfănescu, A. Băicuşi – Analiza economico-fianciară,

Editura Economică, Bucureşti, 1996.

4. Dumitru Mărgulescu – Analiza economico-financiară a întreprinderii –

metode şi tehnici – Supliment la Revista “Tribuna Economică”, Bucureşti,
1994

5. Eduard Dinu – Analiza economică şi financiară a firmei - Academia de

Studii Economice Bucureşti, Cursuri în format digital

6. Florin Paşa, Luminiţa Mihaela Paşa – Productivitatea, indicator de

eficienţă a muncii, Editura Polirom, Iaşi, 2003.

7. Radu Emilian, Gabriela Tigu, Olimpia State, Claudia Tuclea –

Managementul resurselor umane - Academia de Studii Economice
Bucureşti, Cursuri în format digital

8. Vasile Robu, Nicolae Georgescu – Analiza economico-financiară,

Academia de Studii Economice Bucureşti, Cursuri în format digital

9. Viorel I. Cornescu – Productivitatea muncii şi factorul uman, Editura

Politică, Bucureşti, 1977.

81