ANALIZA PRODUCTIVITATII MUNCII

Caracterizare generala

Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizarii intensive a potentialului uman si exprima eficienta cu care este utilizat personalul angajat de catre intreprindere. Productivitatea muncii este o categorie economica complexa si dinamica si reprezinta insusirea muncii de a crea o anumita cantitate de valori de intrebuintare intr-o unitate de timp, reflectand in ultima instanta, eficienta cu care este cheltuita o cantitate de munca1. Caracterizarea generala a situatiei productivitatii muncii se face pe baza nivelurilor vanzarilor medii (anuale si zilnice), calculate pe un salariat si pe un salariat operativ si a corelatiilor ce se formeaza intre ritmurile de crestere ale acestora.Pentru aceasta se pot calcula urmatorii indicatori2 ,indicatori care au caracter de medie: productivitatea anuala pe un salariat Wa = CA , unde CA reprezinta cifra de afaceri ,iar Ns numarul de salariati; Ns productivitatea anuala pe un salariat operativ Wa
op s

= CA , unde Nop reprezinta numarul salariatilor operativi;

Nop productivitatea zilnica pe un salariat Wz = Wa sau Wz = CA , Z Ns Z

s s s

unde Z reprezinta numarul de zile lucrate in medie de un salariat in cursul anului; productivitatea zilnica pe un salariat operativ Wz
op

= Wa

op

sau Wz = CA

Z Nop Z Productivitatea muncii calculata cu ajutorul indicatorilor de mai sus semnifica desfacerea medie realizata in cursul anului, respectiv desfacerea medie zilnica pe un salariat si pe un salariat operativ si este exprimata in unitati valorice. Pentru caracterizarea generala a productivitatii muncii la societatea comerciala PREMECO S.A. se folosesc datele cuprinse in tabelul nr. 3.1.1.
Tabel nr.3.1.1.

INDICATOR
CA(mii lei)

1996
40.241.53 9

1997
79.617.37 9 2.846 2.461 217 86,47 27.975 32.352

1998
137.789.3 51 3.053 2.601 214 85,19 45.132 52.976

1999
224.811.0 89 3.128 2.603 218 83,22 71.871 86.366

2000
455.155.8 26 2.623 2097 215 79,95 173.525 217.051

Ns (persoane) Nop (persoane) Z (zile) Nop/ Ns (%)

s Wa = CA (mii lei) Ns op Wa = CA (mii lei) Nop s s Wz = W a (mii lei) Z op op Wz =W a (mii lei) Z s Iwa = s W a1100(%) s W a0

3.059 2.680 215 87,61 13.155 15.015

61 70 -

129 149 212,65

211 248 161,32

330 396 159,24

807 1.010 200,91

Iwa
%)

op

op =W a1 100(

215,46

163,74

163,02

251,31

op Wa0 s = W z1 100(%) s Wzo op op Iwz =W z1 100( %) op Wz0

Iwz

211,47

163,56

156,39

244,54

212,85

166,44

159,67

255,05

Productivitatea anuala pe un salariat W a1996 = CA1996 = 40.241.539 = 13.155 mii lei Ns1996 3.059 W a1997 = CA1997 = 79.617.379 = 27.975 mii lei Ns1997 2.846 W a1998 = CA1998 = 137.789.351 = 45.132 mii lei Ns1998 3.053 W a1999 = CA1999 = 224.811.089 = 71.871 mii lei Ns1999 3.128 W s2000 = CA2000 = 455.155.826 = 173.525 mii lei Ns2000 2.623 Fig. 1 Evolutia productivitatii anuale pe un salariat in perioada 1996 2000 Se observa ca in perioada 1996 2000 ,in conditiile cresterii cifrei de afaceri realizata de S.C.PREMECO S.A. a crescut productivitatea
s s s s s

annuala pe un salariat de la 13.155 mii lei in anul 1996 la 173.525 mii lei in anul 2000. Productivitatea annuala pe un salariat operativ Wopa1996 = CA1996 = 40.241.539 = 15.015 mii lei Nop1996 2.680 Wopa1997 = CA1997 = 79.617.379 = 32.352 mii lei Nop1997 2.461 Wopa1998 = CA1998 = 137.789.351 = 52.976 mii lei Nop1998 2.601 Wopa1999 = CA1999 = 224.811.089 = 86.366 mii lei Nop1999 2.603 Wopa2000 = CA2000 = 455.155.826 = 217.051 mii lei Nop2000 2.097 Fig. 2 Evolutia productivitatii anuale pe un salariat operativ in perioada 1996 2000

De-a lungul intregii perioade analizate se observa ca si productivitatea annuala pe un salariat operativ, calculata pe baza cifrei de afaceri, inregistreaza o tendinta de crestere de la 15.015 mii lei in anul 1996 la 217.051 mii lei in 2000. Din analiza datelor cuprinse in tabelul nr. 3.1.1. rezulta ca nivelul productivitatii muncii zilnice calculata pe un salariat si pe un salariat operativ inregistreaza cresteri pe intreaga perioada analizata, aceasta in conditiile dinamicii crescatoare a cifrei de afaceri.

Fig 3 Evolutia productivitatii zilnice pe un salariat si pe un salariat operativ in perioada 1996 2000 In ceea ce priveste indicii productivitatii muncii se constata ca acestia inregistreaza ritmuri diferite de crestere de la un an la altul.Pe intreaga perioada analizata indicii productivitatii muncii iau valori mai mari decat 100, deci se poate spune ca in cadrul S.C.PREMECO S.A. a crescut eficienta cu care este realizata forta de munca. Intre indicii de productivitate a muncii se pot stabili o serie de corelatii.O prima corelatie se stabileste intre indicele productivitatii anuale pe s salariat Iwa si indicele productivitatii anuale pe salariatul operativ op Iwa .O a doua corelatie poate fi stabilita intre indicele productivitatii op anuale pe salariatul operativ Iwa si indicele productivitatii zilnice pe op salariatul operativ Iwz .1 Astfel, analizand datele prezentate in tabelul nr. 3.1.1 rezulta ca: in anul 1997 fata de anul 1996 Iwa < Iwa (212,65 < 215,46), aceasta insemnand ca la nivelul societatii comerciale PREMECO S.A. au avut loc schimbari in structura personalului in sensul scaderii ponderii salariatilor operativi de la 87,61% in anul 1997 la 86,47% in anul 1996, crescand astfel ponderea salariatilor cu functii de conducere si administrare.In ceea ce priveste corelatia dintre indicele productivitatii op anuale pe salariatul operativ(Iwa ) si cel al productivitatii zilnice pe op op op salariatul operativ(Iwz ) se constata ca Iwa > Iwz (215,46>212,85) ceea ce inseamna ca la nivelul intreprinderii au avut loc modificari in structura timpului de munca in sensul cresterii numarului de zile lucrate in medie de un salariat in cursul anului de la 215 zile in anul 1996 la 217 zile in anul 1997. in anul 1999 fata de anul 1998 ritmul de crestere al productivitatii anuale pe salariatul operativ este superior celui al productivitatii anuale pe salariat, aceasta insemnand ca au avut loc modificari in structura personalului la nivelul intreprinderii in sensul scaderii ponderii salariatilor operativi de la 85,19% in anul 1998 la 83,22% in anul 1999 si, respectiv, cresterii ponderii personalului de conducere si administratie.In ceea ce priveste corelatia dintre indicii productivitatii anuale si zilnice pe salariatul op op operativ se observa ca Iwa > Iwz (163,02 > 159,67), ceea ce semnifica o imbunatatire a gradului de utilizare a timpului de munca,
s op

crescand timpul efectiv lucrat de la 214 zile in anul 1998 la 218 zile in anul 1999. in anul 2000 fata de 1999 se constata ca ritmul de crestere al productivitatii anuale pe un salariat operativ il devanseaza pe cel al productivitatii anuale pe un salariat, ceea ce evidentiaza ca au avut loc schimbari la nivelul intreprinderii in ceea ce priveste structura personalului scazand ponderea salariatilor operativi de la 83,22% in anul 1999 la 79,95% in anul 2000 si crescand ,astfel, ponderea personalului TESA. A doua corelatie care se stabileste intre indicii productivitatii anuale si zilnice pe un salariat operativ evidentiaza schimbarile care au op avut loc in structura timpului de munca si observandu se ca Iwa < op Iwz (251,31 < 255,05 ) rezulta ca modificarile survenite in structura timpului de munca au avut loc in sensul scaderii timpului efectiv lucrat de la 218 zile in anul 1999 la 215 zile in anul 2000. Se constata ca in cadrul societatii comerciale PREMECO S.A. sunt rezerve pe linia utilizarii timpului de munca, deci trebuie actionat in aceasta directie, stiut fiind faptul ca utilizarea completa a timpului de munca reprezinta o cale deosebit de importanta pentru orice agent economic in vederea sporirii volumului productiei, vanzarilor si profitului fara a creste capacitatile de productie si fara a angaja noi salariati. De asemenea, de- a lungul intregii perioade analizate se constata o tendinta de scadere a personalului operativ ce participa direct la realizarea productiei si o tendinta de crestere a personalului de conducere si administrare, situatie care poate avea urmari nefavorabile in sensul nerealizarii productiei programate si implicit diminuarea rezultatelor firmei. Astfel, pe viitor se impune acordarea unei atentii deosebite dimensionarii necesarului de personal si modului de folosire a timpului de munca.

3.2.Modele de analiza factoriala a productivitatii muncii

Productivitatea muncii, ca expresie de baza a eficientei cu care este utilizata forta de munca, este un indicator calitativ complex a carui marime si evolutie variaza in functie de o multitudine de cauze.Unele dintre aceste cauze (timpul efectiv lucrat,structura salariatilor, gradul de inzestrare tehnica a muncii) pot fi cuantificate cu ajutorul unor modele de analiza factoriala, modele care isi propun sa explice pe cauze modificarea productivitatii muncii.

Un prim model de analiza factoriala considera drept cauza a variatiilor productivitatii muncii timpul efectiv lucrat si se prezinta sub forma1: Wa = Z Wz , unde Z reprezinta numarul de zile lucrate in medie de un s s salariat in cursul anului , Wa productivitatea anuala pe salariat, iar Wz productivitatea zilnica pe salariat. Pentru calculul influentei factorilor care apar in acest model se folosesc datele din tabelul nr. 3.2.1. Vom analiza evolutia productivitii muncii in perioada 1998 2000, luand ca baza de comparatie pentru anul 1999 anul 1998, iar pentru anul 2000, anul 1999. Tabel nr. 3.2.1 INDICATOR CA (mii lei) Ns (persoane) Z (zile) Wa = CA (mii lei) Ns Wz = Wa (mii lei) Z
s s s s s

1998 137.789.351 3.053 214 45.132

1999 224.811.089 3.128 218 71.871

2000 455.155.826 2.623 215 173.525

211

330

807

Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor din bilanturile S.C. PREMECO S.A. pe anii 1998, 1999 si 2000 si din statistici intocmite de Serviciul Organizarea si Normarea Muncii al S.C. PREMECO S.A.

A. Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 1999 fata de anul 1998 Pentru simplificare, anul 1999 se va nota cu 1 ,iar anul 1998 (baza de comparatie) cu 0. a). modificarea fenomenului analizat Wa = Wa1 Wa0 = 71.871 45.132 = 26.739 mii lei b). cuantificarea influentei factorilor
s s s

1. influenta modificarii timpului de munca exprimat prin numar mediu de zile lucrate. Wa = Z1W z0 Z0 W z0 = 218211 - 214211=45.988 45.132 =866 mii lei 2. influenta modificarii productivitatii zilnice pe un salariat Sintetizand calculul influentei factorilor, situatia nivelului productivitatii muncii pe un salariat in anul 1999 fata de anul 1998 se prezinta astfel: Z = 866 mii lei (3,24%) Wa = 26.739 mii lei Wz = 25.873 mii lei (96,76%)
s s s(z) s s

Se observa ca productivitatea muncii pe un salariat a crescut cu 26.739 mii lei in anul 1999 fata de anul 1998, ceea ce inseamna ca a crescut eficienta cu care este utilizata forta de munca.La aceasta crestere si-a adus contributia atat factorul cantitativ reprezentat de numarul de zile lucrate in medie de un salariat, cat si factorul calitativ reprezentat de productivitatea zilnica pe salariat,acesta din urma avand o contributie majoritara la cresterea nivelului productivitatii muncii, adica 96,76%. Modificarea timpului de munca a influentat nivelul productivitatii muncii in sensul cresterii acestuia cu 866 mii lei fata de anul 1998, aceasta datorita cresterii numarului de zile lucrate in medie de un salariat de la 214 zile in 1998 la 218 zile in 1999. Contributia cea mai importanta la cresterea nivelului productivitatii muncii a avut-o productivitatea zilnica pe salariat, aceasta contribuind cu 25.873 mii lei la cresterea productivitatii muncii. B. Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 2000 fata de anul 1999 Calculele se vor face pe baza datelor cuprinse in tabelul nr.3.2.1., iar pentru simplificare anul 2000 se va nota cu 1, iar anul 1999 (ca baza de comparatie) cu 0. a). Modificarea fenomenului analizat

Wa = Wa1 Wa0 = 173.525 71.871 = 101.654 mii lei b). Cuantificarea influentei factorilor 1. influenta modificarii timpului de munca exprimat prin numar de zile lucrate in medie de un salariat Wa = Z1Wz0 Z0Wz0 = 215330 - 218330 = 70.950 71.871 = -921 mii lei 2. influenta modificarii productivitatii zilnice pe salariat Sintetizand calculul influentei factorilor, situatia nivelului productivitatii muncii in anul 2000 fata de anul 1999 se prezinta astfel: Z = - 921 mii lei (-0,9%) Was=101654 mii lei Wa = 102.575 mii lei (100,09%) Dupa cum rezulta din calculele de mai sus, nivelul productivitatii muncii pe un salariat a inregistrat o crestere cu 101.654 mii lei in anul 2000 fata de anul 1999, deci se poate spune ca a crescut eficienta cu care este utilizat potentialul uman. Factorul cantitativ numar mediu de zile lucrate de un salariat a dus la diminuarea nivelului productivitatii muncii cu 921 mii lei, aceasta datorita scaderii cu 3 zile a timpului efectiv lucrat in anul 2000 fata de anul 1999. Influenta nefavorabila (negativa) a factorului cantitativ este anihilata de influenta pozitiva a factorului calitativ.Modificarea productivitatii zilnice pe salariat a influentat favorabil nivelul productivitatii muncii in sensul cresterii acestuia cu 102.575 mii lei in anul 2000 fata de anul 1999, aceasta datorita faptului ca productivitatea zilnica pe salariat a crescut de 2,5 ori in 2000 fata de 1999. Un alt model de analiza factoriala considera ca productivitatea muncii este determinata de structura salariatilor, adica de ponderea salariatilor operativi in total salariati pentru ca aceasta categorie de salariati
s
s(z) s s

participa in mod direct la realizarea productiei intreprinderii.Relatia de calcul pentru acest model este urmatoarea1: Wa = gn Wa , unde gn = Nop / Ns este factorul structura si exprima op structura salariatilor, iar Wa este productivitatea anuala pe un salariat operativ. Pentru rezolvarea acestui model se folosesc datele din tabelul nr.3.2.2.
Tabel nr.3.2.2.
s op

INDICATOR Ns (persoane) Nop (persoane) Wa

op

1998 3.053

1999 3.128

2000 2.623

2.601

2.603

2.097

(mii lei)

52.976

86.366 0,832 71.871

217.051 0,799 173.525

Gn = Nop / Ns 0,852 Wa (mii lei)

s

45.132

Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor existente la serviciul Personal.Invatamant.Salarizare al S.C. PREMECO S.A.

A.Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 1999 fata de anul 1998 Pentru simplificare anul 1999 se va nota cu 1, iar anul 1998 ( baza de comparatie) cu 0. a). modificarea fenomenului analizat Wa = gn1Wa1 gn0Wa0 =0,83286.366 0,85252.976 = 71.871 45.132 = 26.739 mii lei b). cuantificarea influentei factorilor 1. influenta modificarii structurii salariatilor 2. influenta modificarii productivitatii muncii pe un salariat operativ:
s op op

3Sintetizand calculul influentei celor doi factori factorul structura gn si factorul calitativ Waop situatia se prezinta astfel: gn = -1.055,968 mii lei Wa =26.739mii lei Wa
op s

= 27.794,968 mii lei

Nivelul productivitatii muncii a crescut in anul 1999 fata de anul 1998 cu 26.739 mii lei. Modificarea productivitatii anuale pe salariatul operativ a influentat nivelul productivitatii muncii in sensul cresterii acestuia cu 27.794,968 mii lei, aceasta pentru ca productivitatea muncii pe salariatul operativ a crescut de la 52.976 mii lei in 1998 la 86.366 mii lei in 1999. Modificarea structurii salariatilor a influentat nivelul productivitatii muncii in sensul diminuarii acesteia cu 1.055,968 mii lei, aceasta datorita scaderii ponderii salariatilor operativi in total salariati de la 85% in 1998 la 83% in 1999.Pentru eliminarea acestei influente negative este necesar sa se acorde o atentie deosebita dimensionarii personalului in sensul cresterii ponderii salariatilor operativi, deci a celor care participa in mod direct la realizarea productiei. B.Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 2000 fata de anul 1999 Pentru simplificare anul 2000 se va nota cu 1, iar anul 1999 (baza de comparatie) cu 0. a). modificarea fenomenului analizat

b). cuantificarea influentei factorilor 1. influenta modificarii structurii salariatilor

2. influenta modificarii productivitatii muncii pe salariatul operativ

Sintetizand calculul influentei factorilor factorul structura gn si factorul calitativ W situatia se prezinta astfel: gn = -2.864,566 mii lei Wa =101.654 mii lei Wa
op s

= 104.518,566 mii lei

Se observa ca nivelul productivitatii muncii a inregistrat o crestere in anul 2000 fata de anul 1999 cu 101.654 mii lei, la aceasta crestere aducandu - si contributia numai factorul calitativ productivitatea anuala pe salariatul operativ, modificarea structurii salariatilor influentand productivitatea muncii in sensul diminuarii acesteia cu 2.864,566 mii lei. Modificarea productivitatii anuale pe salariatul operativ a influentat nivelul productivitatii muncii in sensul cresterii acesteia cu 104.518,566 mii lei, aceasta datorita cresterii productivitatii anuale pe un salariat operativ de la 86.366 mii lei in anul 1999 la 217.051 mii lei in anul 2000. Din datele prezentate in tabelul nr. 3.2.2. si in urma analizei productivitatii muncii cu ajutorul modelului anterior rezulta ca structura salariatilor a avut o influenta negativa asupra nivelului productivitatii muncii, aceasta datorita scaderii ponderii salariatilor operativi in total salariati, de la 85% in anul 1998 la 80% in anul 2000.Deci, pentru diminuarea acestei influente negative trebuie sa se actioneze in sensul cresterii ponderii salariatilor operativi, stiut fiind faptul ca acestia participa in mod direct la realizarea productiei, cresterea acestora ducand la cresterea productivitatii muncii si implicit la sporirea rezultatelor firmei. Un alt model de analiza factoriala a productivitatii muncii considera ca, in functie de sectorul de activitate in care functioneaza intreprinderea, exista un activ caracteristic care influenteaza in mod direct productivitatea. In industrie activul caracteristic este reprezentat de mijloacele fixe. Modelul de analiza este urmatorul1 : Wa = gtgfCAFA , Unde gt = F / Ns reprezinta gradul de inzestrare tehnica a muncii, gf = Fa / F structura mijloacelor fixe (ponderea mijloacelor fixe active Fa in total mijloace fixe F) , iar CAFA = CA/Fa eficienta mijloacelor fixe active, adica cifra de afaceri care revine la 1 leu mijloc fix activ.
s

Pentru rezolvarea acestui model se folosesc datele cuprinse in tabelul nr.3.2.3.

Tabel nr. 3.2.3.

INDICATOR CA ( mii lei) Ns (persoane) F (mil.lei) Fa (mil.lei) Wa = CA/Ns(mil.lei)

s

1998 137.789 3.053 120.408 73.753 45,13

1999 224.811 3.128 125.243 80.324 71,87

2000 455.156 2.623 131.258 101.264 173,52

gt = F / Ns Gf = Fa / F

39,44 0,61

40,04 0,64 2,8

50,04 0,77

CAFA = CA / Fa (lei)

1,87

4,5

Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor din bilanturile S.C.PREMECO S.A. din anii 1998, 1999,2000.

A.Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 1999 fata de anul 1998 a). modificarea fenomenului analizat

b). cuantificarea influentei factorilor 1. influenta modificarii gradului de inzestrare tehnica a muncii

2. influenta modificarii structurii mijloacelor fixe

3. influenta modificarii cifrei de afaceri care revine la 1 leu mijloc fix activ.

Sintetizand calculul influentei factorilor, situatia se prezinta astfel: gt=0,54mil.lei (2,02%) Wa =26,74mil.lei gf=2,25mil.lei (8,41%) CAFA =23,95mil.lei (89,75%)
s

Se observa ca in anul 1999 fata de anul 1998 nivelul productivitatii muncii anuale calculata pe un salariat a inregistrat o crestere cu 26,74 mil. lei. La aceasta crestere si-au adus contributia toti cei trei factori, a caror influenta a fost pusa in evidenta cu ajutorul modelului de mai sus, contributia majoritara avand-o insa, cifra de afaceri care revine la 1 leu mijloc fix activ si anume 89,57%. Modificarea gradului de inzestrare tehnica a determinat cresterea nivelului productivitatii muncii cu 0,54 mil.lei, aceasta pentru ca asa cum se observa din datele cuprinse in tabelul nr.3.2.3., mijloacele fixe au inregistrat o crestere de la 120.408 mil. lei in 1998 la 125.243 mil. lei in 1999 determinand astfel si o crestere a gradului de inzestrare tehnica a muncii de la 39,44 mil. lei in 1998 la 40,4 mil. lei in 1999. De asemenea, modificarea structurii mijloacelor fixe, adica a ponderii mijloacelor fixe active in total mijloace fixe, de la 61% in 1998 la 64% in 1999 a influentat nivelul productivitatii muncii in sensul cresterii acestuia cu 2,25 mil. lei, in conditiile cresterii mijloacelor fixe active de la 73.753 mil. lei in 1998 la 80.324 mil. lei in anul 1999. Modificarea in sensul cresterii a nivelului cifrei de afaceri care revine la 1 leu mijloc fix activ de la 2 lei la 1 leu mijloc fix activ in 1998 la 3 lei la 1 leu mijloc fix activ in anul 1999 a determinat cresterea nivelului productivitatii muncii cu 23,95 mil. lei in 1999 fata de 1998, aceasta in conditiile cresterii cifrei de afaceri cu 163% in 1999 fata de 1998 si cresterii mijloacelor fixe active cu 109% in aceeasi perioada. B.Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 2000 fata de anul 1999

Pentru simplificare, anul 2000 se va nota cu 1, iar anul 1999 (baza de comparatie) cu 0. a). modificarea fenomenului analizat b). Cuantificarea influentei factorilor 1.influenta modificarii gradului de inzestrare tehnica a muncii 2.influenta modificarii structurii mijloacelor fixe 3.influenta modificarii cifrei de afaceri ce revine la 1 leu mijloc fix activ

Sintetizand calculul influentei factorilor, situatia se prezinta astfel: gt=17,8mil.lei (17,51%) Wa =101,65mil.lei gf=18,22mil.lei (17,92%) CAFa=65,63mil.lei (64,57%) In anul 2000 fata de anul 1999, nivelul productivitatii muncii inregistreaza o crestere cu 101,65 mil. lei, crestere la carea au contribuit toti cei trei factori, dupa cum rezulta din calculele de mai sus. Gradul de inzestrare tehnica a muncii, adica valoarea mijloacelor fixe care revin in medie pe un salariat, a influentat nivelul productivitatii muncii in sensul cresterii acesteia cu 17,8 mil. lei, aceasta in conditiile in care, asa cum se observa din datele cuprinse in tabelul nr.3.2.3., mijloacele fixe au crescut de la 125.243 mil. lei in 1999 la 131.258 mil. lei in 2000, iar numarul salariatilor a scazut de la 3.128 persoane in 1999 la 2.623 persoane in 2000. Cel de-al doilea factor, structura mijloacelor fixe, adica ponderea mijloacelor fixe active in total mijloace fixe, a determinat si el o crestere a nivelului productivitatii muncii cu 18,22 mil. lei. Dupa cum rezulta din datele prezentate in tabelul nr.3.2.3., influenta structurii mijloecelor fixe in sensul cresterii nivelului productivitatii muncii se datoreaza atat cresterii mijloacelor fixe pe total, cat si cresterii mijloacelor fixe active, cu deosebirea ca ritmul de crestere a mijloacelor fixe active este de 126% in anul 2000 fata de anul 1999 mai mare decat ritmul de crestere a mijloacelor fixe pe total, care este in aceeasi perioada de 105%.
s

Cel de-al treilea factor factorul calitativ care exprima eficienta cu care sunt utilizate mijloacele fixe a avut contributia cea mai importanta la cresterea nivelului productivitatii muncii, determinand o crestere de 65,63 mil. lei in anul 2000 fata de anul 1999. Aceasta se explica prin faptul ca a crescut eficienta cu care sunt utilizate mijloacele fixe de la 3 lei la 1 leu mijloc fix activ in anul 1999 la 5 lei la 1 leu mijloc fix activ in anul 2000, aceasta in conditiile in care, asa cum se observa din datele cuprinse in tabelul nr. 3.2.3., cifra de afaceri s-a dublat, inregistrand o crestere de la 224.811 mil. lei in anul 1999 la 455.156 mil. lei in anul 2000. Analiza efectuata asupra productivitatii muncii la S.C. PREMECO S.A. demonstreaza ca nivelul acesteia este influentat de un numar mare de factori principali si secundari, directi sau indirecti, care se intrepatrund si actioneaza uneori in sensuri diferite. Cresterea productivitatii muncii este legata de existenta unor factori generali cum ar fi: dezvoltarea si perfectionarea mijloacelor de productie, nivelul de calificare si experienta fortei de munca, precum si a unor factori specifici, care actioneaza numai in conditiile anumitor relatii de productie, ca de exemplu influenta stimulatoare a relatiilor de productie, dezvoltarea echilibrata a economiei nationale, organizarea rationala a productiei si a muncii, sistemul stimulentelor materiale si morale. Nivelul si ritmul de crestere a productivitatii muncii sunt determinate in proportie hotaratoare de ritmul de propagare a progresului tehnic. Odata cu introducerea progresului tehnic, gradul de tehnicitate mai ridicat va determina o valoare mai mare a mijloacelor fixe introduse in productie. Pentru realizarea cresterii productivitatii muncii este necesar ca eficienta mijloacelor fixe sa creasca mai rapid. O alta cale care poate determina cresterea productivitatii muncii este si cea a imbunatatirii utilizarii intensive si extensive a utilajelor. Imbunatatirea utilizarii intensive presupune cresterea randamentului de functionare a utilajului, fiind dependenta de caracteristicile tehnice ale acesteia (viteza de lucru, turatie etc.), iar imbunatatirea utilizarii extensive impune extinderea timpului de functionare neintrerupta, prin reducerea opririlor accidentale si a intreruperilor de orice fel. Automatizarea procesului de productie poate influenta, de asemenea, productivitatea muncii in sensul cresterii acesteia, ceea ce va atrage dupa sine si necesitatea ridicarii nivelului de calificare a personalului. Toate acestea, alaturi de climatul psihosocial existent in cadrul firmei, conduc la sporirea productivitatii muncii avand consecinte economice favorabile asupra tuturor indicatorilor economico financiari ai firmei prin

sporirea volumului productiei, reducerea cheltuielilor de productie, ridicarea eficientei utilizarii potentialului uman si material.

3.3. Analiza profitului pe salariat

Un indicator mai complex de analiza a eficientei utilizarii potentialului uman si implicit a productivitatii muncii este profitul pe salariat. Este mai complex intrucat el ia in considerare pe langa productivitatea muncii si o serie de influente

ale politicii comerciale si de preturi promovata de firma. Indicatorul se calculeaza dupa formula1 : E=R Ns unde R reprezinta profitul obtinut de intreprindere, iar Ns numarul de salariati.
Tabel nr. 3.3.1. Profitul realizat de un salariat

in perioada 1996 2000 INDICATOR 1996 R (mii lei) Ns (persoane) E (mii lei ) DE (mii lei) 5,42 217 211,58 36,07 -180,93 155,30 119,23 87,81 - 67,49 16.574 3.059 1997 1998 1999 485.775 3.128 2000 230.316 2.623

617.580 110.120 2.846 3.053

Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor prezentate in bilanturile S.C. PREMECO S.A. pe anii 1996 2000 .

Din datele cuprinse in tabelul nr.3.3.1. se observa ca in anul 1997 fata de anul 1996 profitul pe salariat inregistreaza o crestere cu 211,58 mii lei, aceasta in conditiile cresterii profitului de la 16.574 mii lei in 1996 la

617.580 mii lei in anul 1997 si scaderii numarului de salariati cu 207 persoane in 1997 fata de 1996. Fig.1. Evolutia profitului pe salariat in perioada 1996 2000 In anul 1998 profitul realizat de un salariat inregistreaza o scadere cu 180,93 mii lei fata de anul 1997 datorita scaderii profitului realizat de S.C. PREMECO S.A. de la 617.580 mii lei in anul 1997 la 110.120 mii lei in anul 1998 (tabelul nr. 3.3.1.).In anul 1999 fata de anul 1998, profitul pe salariat inregistreaza din nou o crestere ajungand la 155,30 mii lei in conditiile cresterii profitului net al S.C. PREMECO S.A. de la 110.120 mii lei in anul 1998 la 485.775 mii lei in anul 1999. Cu toate acestea , asa cum se observa din datele prezentate in tabelul nr.3.3.1., profitul realizat de un salariat nu atinge valoarea maxima de 217 mii lei din anul 1997. In anul 2000, in conditiile scaderii profitului la 230.316 mii lei, profitul pe salariat inregistreaza o scadere cu 67,49 mii lei fata de anul 1999. Profitul pe salariat este o rezultanta a productivitatii muncii si a rentabilitatii comerciale. Un prim sistem de analiza factoriala a acestui indicator reda incidenta directa a productivitatii muncii asupra profitului pe salariat. Modelul de analiza este urmatorul : unde Wa este prodctivitatea anuala pe salariat, iar RRC rata rentabilitatii comerciale calculata dupa relatia RRC =R/CA.
s

Acest model de analiza poate fi extins, productivitatea anuala pe salariat putand fi calculata ca produsul dintre Z - numarul de zile lucrate in medie de un salariat si Wz productivitatea zilnica pe un salariat. Wa Z E Wz RRC
s s s

Analiza factoriala a profitului realizat de un salariat la S.C. PREMECO S.A. se va face intr-o dinamica de 3 ani, pentru dezvoltarea modelului mai sus mentionat folosindu-se datele cuprinse in tabelul nr.3.3.2. Tabel nr.3.3.2. INDICATOR CA (mii lei) R (mii lei) Ns(persoane) Z(zile) 1998 137.789.351 110.120 3.053 214 1999 224.811.089 485.775 3.128 218 71.871 330 0,22 2000 455.155.826 230.316 2.623 215 173.525 807 0,05

s Wa =CA/Ns(mii.lei) 45.132

Wz = Wa (mii lei) Z RRC (%)

211 0,08

Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor din bilanturile S.C. PREMECO S.A.,perioada 1998-2000

A.Analiza modificarii profitului pe salariat in anul 1999 fata de 1998 Pentru simplificare ,anul 1999 se va nota cu 1, iar anul 1998 (baza de comparatie) cu 0. a).modificarea fenomenului analizat b).cuantificarea influentei factorilor 1.influenta modificarii productivitatii anuale pe salariat In continuare se va analiza influenta factorilor indirecti 1.1.influenta modificarii numarului de zile lucrate in medie de un salariat 1.2.influenta modificarii productivitatii zilnice pe un salariat 2.influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale

Sintetizand calculul influentei factorilor ,situatia se prezinta astfel: Z=0,68 mii lei Wa =21,39%mii lei E=122,01 mii lei (17,53%) Wz =20,71mii lei RRC=100,62 mii lei (82,47%) Se observa ca la nivelul profitului pe salariat a inregistrat o crestere cu 122 mii lei in anul 1999 fata de anul 1998. La aceasta crestere si-a adus contributia atat productivitatea anuala pe salariat, cat si rata rentabilitatii comerciale, aceasta din urma avand o contributie majoritara de 82,47%. Modificarea nivelului productivitatii muncii anuale pe un salariat a influentat nivelul profitului pe salariat in sensul cresterii acestuia cu 21,39 mii lei in 1999 fata de 1998 ,aceasta in conditiile cresterii numarului de zile lucrate in medie de un salariat de la 214 zile in anul 1998 la 218 zile in anul 1999 si a cresterii cifrei de afaceri de la 137.789.351 mii lei in 1998 la 224.811.089 mii lei in 1999. Modificarea nivelului ratei rentabilitatii comerciale a influentat pozitiv nivelul profitului pe salariat in sensul cresterii acestuia cu 100,62 mii lei in 1999 fata de 1998, aceasta in conditiile cresterii profitului net realizat de S.C. PREMECO S.A. de la 110.120 mii lei in 1998 la 485.775 mii lei in 1999. B.Analiza modificarii profitului pe salariat in anul 2000 fata de anul 1999. Pentru simplificare, anul 2000 se va nota cu 1, iar anul 1999 (baza de comparatie) cu 0. a).modificarea fenomenului analizat b).cuantificarea influentei factorilor
s s

1.influenta modificarii productivitatii muncii 1.1.influenta modificarii timpului efectiv lucrat exprimat prin numarul de zile lucrate in medie de un salariat 1.2.influenta modificarii productivitatii zilnice pe un salariat 2.influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale Sintetizand calculul influentei factorilor ,situatia se prezinta astfel: Z= -2,03 mii lei Wa =223,63 mii lei
s

Wz =225,66 mii lei E= -71,36 mii lei

RRC= - 294,99 mii lei In anul 2000 nivelul profitului pe salariat inregistreaza o scadere cu 71,36 mii lei fata de anul 1999, situatie care este nefavorabila intreprinderii, mai ales ca este datorata scaderii ratei rentabilitatii comerciale de la 0,22% in 1999 la 0,05% in 2000,modificarea nivelului ratei rentabilitatii comerciale diminuand nivelul profitului pe salariat cu 295 mii lei. Scaderea ratei rentabilitatii comerciale a avut loc in conditiile reducerii profitului net obtinut de S.C. PREMECO S.A. de la 485.775 mii lei in 1999 la 230.316 mii lei in 2000 si cresterii cifrei de afaceri de la 224.811.089 mii lei in 1999 la 455.155.826 mii lei in 2000. O parte a acestei influente negative este acoperita de influenta pozitiva a cresterii productivitatii anuale pe salariat de la 71.871 mii lei in 1999 la 173.525 mii lei in 2000. In prezent, in cadrul societatii comerciale PREMECO S.A. se fac eforturi pentru imbunatatirea situatiei prezentate ,pentru cresterea profitului pe salariat prin cresterea ratei rentabilitatii comerciale ce

reflecta masura in care unitatea economica, toti factorii ei concura la sporirea profitului, in special prin cresterea volumului productiei ,reducerea costurilor de productie, sporirea calitatii produselor ,diversificarea structurii productiei ,accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor de materii prime, materiale si implicit a stocurilor de marfa si utilizarea cat mai eficienta a timpului de lucru.