În situatia in care obligatiile ajunse la scadenta nu mai pot fi rambursate din fondurile intreprinderii si

nici nu mai pot fi mobilizate si alte surse financiare externe, se spune ca intreprinderea a intrat in
incapacitate de plata si se declansaza procedura de faliment. Cele mai utilizate metode pentru
aprecierea riscului de faliment sunt cele care utilizeaza functii de tip scor. Aceste modele se bazeaza
pe calculul prin intermediul observatiilor unor serii de rate si alegandu-se cea mai buna combinatie a
ratelor astfel incat sa se separe inteprinderile cu probleme de cele fara probleme.

Cele mai utilizate modele sunt:

- Modelul Altman

- Modelul Canon-Holder

Nr. Denumire Formula u.m Perioada de analiza

1999 2000 2001
Crt
1 Profit din exploatare Pe mii lei 5.041.947 1.246.982 3.522.944
2 Activ total AT mii lei 14.370.514 22.184.38 33.598.493
5
3 T1 T1=Pe/AT 0,37 0,05 0,10
4 Cifra de afaceri CA mii lei 32.501.351 35.380.32 55.651.642
1
5 T2 T2=CA/AT 2,26 1,59 1,65
6 Capital propriu Cpr Mii lei 10.265.133 10.947.74 13.219.947
1
7 Datorii totale Dt mii lei 4.012.393 9.815.890 17.820.035
8 T3 T3=Cpr/Dt 2,5 1,11 0,74
9 Profit reinvestit Prr mii lei 4.686.075 1.342.941 1.529.749
10 T4 T4=Prr/AT 0,32 0,06 0,04
11 Active circulante Ac mii lei 8.530.049 9.349.120 13.525.104
12 T5 T5=Ac/AT 0,59 0,42 0,40
13 Z 5,1 3,1 2,95

Z = 3,3x T1 + 1,0 xT2 + 0,6 xT3 + 1,4xT4 + 1,2xT5

Z < 1,8 –situatie critica

1,8 < Z < 3 – risc de faliment in limite normale

Z> 3 – risc de faliment este aproape inexitent

Conform acestui model, firma se gaseste intr-o situatie excelenta , riscul de faliment fiind
practic inexistent degradarea acestui indicator in dinamica se datoreaza cresterii surselor de
finantare pe seama surselor imprumutate precum si a cresterii nivelului stocurilor si creantelor
neincasate la timp.

MODELUL CANON- HOLDER

Playvolume00:17/00:30New Gold iPhone Is LuxuriousTruvidfullScreen

Nr. Denumire Formula u.m Perioada de analiza

1999 2000 2001
Crt
1 Lichiditate rapida Lr mii lei 1,95 0,85 0,86
2 T1 T1=Lr mii lei 1,95 0,85 0,86
3 Indatorare la termen Grindt 0,71 0,52 0,55
4 T2 Grindt mii lei 0,71 0,52 0,55
5 Cheltuieli financiare Chf 585.882 845.63 3.988.716
2
6 Cifra de afaceri CA Mii lei 32.501.3 35.380 55.651.642
51 .321
7 T3 T3=Chf/CA 0,01 0,02 0,07
8 Cheltuieli cu personalul Chprs mii lei 1.339.06 1.240. 1.836.537
5 491
9 Valoarea adaugata VA 12.354.6 18.344 29.342.187
70 .567
10 T4 T4=Chprs/VA mii lei 0,10 0,06 0,04
11 Excedent brut de exploatare EBE mii lei 5.244.35 2.089. 7.453.121
5 569
12 T5 T5=EBE/VA 0,42 0,11 0,25
13 R 47,92 34,56 34,54

R= 16xT1 + 22xT2 – 87xT3 – 10xT4 + 24x T5

Conform acestui model firma nu este amenintata de nici o primejdie, pe parcursul intregii
perioade de analiza indicatorul inregistrind valori mult peste limita superioara.

Din analiza indicatorului risc, se poate concluziona ca firma realizeaza o politica prudenta, fapt
ce duce la inexistenta riscurilor de orice fel.
Riscul de Faliment Calculat prin Metoda Scorurilor
Cele mai cunoscute modele matematice de determinare a riscului de faliment sunt
elaborate de profesorul american Eduard I. Altman in anii 60 si de profesorii Canon si
Holder. Modele sunt cunoscute sub numele de “metoda scorurilor” sau “testul Z”.
1) Modelul Altman
Fiind o functie definita cu peste 50 de ani in urma, profesorul Altman continua sa o perfectioneze,
ultima publicata fiind in anul 1993 in editia a doua a cartii “Corporate Financial Distress and
Bankruptcy” (copyright 1993 by John Wiley & Sons, Inc. ISBN 0-471-55253-4). Ulterior aparitiei
acestui model de analiza au fost elaborate mai multe variante cu aplicatii in diferite ramuri
industriale si cu un numar de rate de la 4 la 8. Functia de baza are 5 rate si utilizeaza 8 variabile
din situatiile financiare ale societatilor.
Variabile utilizate:
[v1] EBIT / Activ total
Excedent brut inainte de dobanzi si taxe (traducerea corecta pentru taxe fiind impozit pe profit);
[v2] Cifra de afaceri / Activ total
[v3] Capitalizarea bursiera / Datorii totale
Valoarea de piata a capitalurilor proprii (numarul de actiuni x valoarea bursiera a actiunii);
[v4] Capital de lucru net / Activ total
Capitalul de lucru net este calculat ca diferenta intre activele circulante si datoriile curente;
[v5] Surse proprii de finantare din profit / Activ total
Surse proprii de finantare: profitul retinut; nerepartizat; reinvestit).
Formula: Z = 3.3 x v1 + 0.99 x v2 + 0.6 x v3 + 1.2 x v4 + 1.4 x v5
Rezultatele testului:
Z < 1,5 : faliment iminent;
Z = 1,81 – 2,70 : deficit de lichiditati;
Z = 2,71 – 2,99 : solvabilitate, risc redus;
Z > 3 : solvabilitate ridicata, risc inexistent;
2) Modelul Canon si Holder
Modelul este asemanator cu cel elaborat de profesorul Altman dar pune acentul pe resursele
interne ale societatii nefiind constrans de factori externi psihologici deoarece nu ia in considerare
capitalizarea bursiera. Ori, se stie faptul ca valoarea de piata a capitalurilor proprii este mai mult o
valoare psihologica decat o valoare contabila. Din punctul nostru de vedere acest model reflecta
mai fidel realitatea decat modelul Altman.
Variabile utilizate:
[v1] (Creante + Numerar si echivalent de numerar) / Datorii curente
[v2] Capitaluri permanente / Pasiv total
[v3] Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri
[v4] Cheltuieli cu personalul / Valoarea adaugata
[v5] EBE / Valoarea adaugata.
EBE = Excedentul brut din exploatare.
Formula: Z = 16 x v1 + 22 x v2 – 87 x v3 – 10 x v4 + 24 x v5
Rezultatele testului:
Z < 3,99 : faliment iminent;
Z = 4,00 – 6,49: deficit de lichiditati;
Z = 6,50 – 8,99 : solvabilitate, risc redus;
Z > 9,00 : solvabilitate ridicata, risc inexistent;
Catava elemente de retinut:
1) “Metoda scorurilor” doar prevede cu un grad de indeplinire destul de redus un eventual risc de
faliment in perioada viitoare, perioada estimata de 2 ani. In consecinta calculul riscului de faliment
pentru o perioada ulterioara mai mare de doi ani este inutila. De exemplu, simplul fapt ca la data
realizarii analizei financiare societatea analizata functioneaza si nu este in stare de faliment
(juridic), poate fi concludent.
2) Fiecare rata utilizata este ponderata cu un anumit coeficient, coeficient care s-a modificat pe
parcursul anilor in functie de importanta pe care specialistii financiari au acordat-o diferitelor
posturi din situatiile financiare si de ramura din care face parte societatea la care se aplica
analiza. In functie de importanta pe care o acordati dvs. puteti inlocui ponderile acordate implicit
cu ponderi proprii.
3) O problema care se mai poate ridica in calculul scorului este tipul perioadei utilizate: luna,
trimestru, semestru sau an. Daca veti calcula riscul de faliment luand in considerare luni de
inceput de an (primele doua trimestre), rezultatul analizei va fi ca societatea are un riscul de
faliment va fi mai ridicat, decat daca veti lua in calcul perioada a doua a anului sau anul intreg.
Explicatia este simpla: cu active ridicate ati realizat o cifra de afaceri si un profit redus in prima
parte a anului si abia la sfarsitul anului situatia se echilibreaza cand, practic, cu aceleasi active ati
marit rezultatele (cifra de afaceri, etc.). Ori se poate intampla fenomenul invers, daca vindeti
active spre final de an sau aveti pierderi (cu active ridicate ati obtinut rezultate foarte reduse).
Aceasta problema a raportarii efectelor (rezultatelor) din prima parte a anului la eforturi (active)
ridicate se manifesta si asupra rezultatelor altor indicatori utilizati in analiza financiara nu doar in
acest caz.
Sfat: In analizele realizate pe perioade de pana la trim. 3 nu utilizati riscul de
faliment. Poate fi nesemnificativ pentru activitatea desfasurata si pentru rezultatele obtinute. In
schimb, poate fi luat in considerare daca comparatia se face cu date ale concurentei deoarece
perioadele sunt comparabile. In acest caz, veti compara doar rezultatele testului fara a va raporta
la plajele de risc, societatea cu coeficientul cel mai ridicat stand cel mai bine in testul comparativ
dintre societati, chiar daca, sa spunem ca, rezultatul Z o incadreaza in “deficit de lichiditati”.
Pentru o intelegere mai buna a celor doua modele va prezentam un exemplu practic:

Bilant (simplificat) SC A SC B
ACTIVE IMOBILIZATE NETE – TOTAL 10.000 9.000
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 15.000 10.000
ACTIV / PASIV TOTAL 25.000 19.000
DATORII – TOTAL, din care: 15.000 20.000
Datorii pe termen scurt (curente) 13.000 15.000
CAPITALURI PROPRII 10.000 -1.000
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE (simplificat) SC A SC B
Cifra de afaceri neta 100.000 50.000
Cheltuieli privind dobanzile 3.000 3.000
Rezultatul brut 10.000 5.000
Rezultatul net al exercitiului 6.000 -3.000
ALTE INFORMATII SC A SC B
Surse proprii de finantare din profit 5.000 0
Profit inainte de dobanda si impozit (EBIT) 13.000 8.000
Capitalul de lucru net 2.000 -5.000

VARIABILE / SOCIETATEA VARIABILA SC A SC B

EBIT / Activ total V1 0,520 0,421
Cifra de afaceri / Activ total V2 4,000 2,632
Capitaluri proprii / Datorii totale V3 0,667 (0,050)
Capital de lucru net / Activ total V4 0,080 (0,263)
Surse proprii de finantare din profit / Activ total V5 0,200 0,000
Riscul de faliment – (TESTUL “Z”) REZULTAT 6,452 3,649
Dupa cum vedeti, ambele societati analizate au obtinut peste 3 puncte prin aplicarea modelului
Altman, deci riscul de faliment este inexistent. Totusi, se impune o analiza mai aprofundata a
situatiei societatii B deoarece exista indicii clare ca rezultatul testului nu exprima realitatea. Este
vorba de o pierdere de 3 mii UM, de un capital de lucru negativ de 5 mii UM si de capitaluri proprii
negative, elemente care ar trebui analizate in dinamica pe ultimii 3-5 ani pentru a vedea daca
trendul este descrescator sau doar este o situatie izolata.