COORDONATOR:

Asist.drd. LAZĂR SEBASTIAN

- Iaşi 2006 -
 CUPRINS

CAP. 1: ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SOCIETĂŢII.....................................................................3

(S.C.F. IASSYFARM S.A.).............................................................................................................................3
1.1. SCURT ISTORIC......................................................................................................................................3
1.2. ACTIVITATEA SOCIETĂŢII COMERCIALE.................................................................................................3
1.3. PIAŢA ŞI PRINCIPALII CONCURENŢI........................................................................................................4
1.4. STRUCTURA DE PERSONAL....................................................................................................................4
1.5. ACTIVELE CORPORALE ALE SOCIETĂŢII................................................................................................5
1.7. STRUCTURA ACŢIONARIATULUI.............................................................................................................6
1.8. INVESTIŢII..............................................................................................................................................6
1.9.ORGANIZAREA........................................................................................................................................7
1.10. FLUXURILE INTERNE ALE S.C. IASSYFARM S.A...................................................................15
1.11. RELAŢIILE SOCIETĂŢII IASSYFARM CU EXTERIORUL.......................................................16
1.12. EVOLUŢIA IMPOZITELOR ÎN PERIOADA 2003-2005 (SC IASSYFARM SA).....................................17
CAP. 2: AŞEZAREA ŞI PERCEPEREA VENITURILOR BUGETARE...............................................18
LA S.C. IASSYFARM S.A...........................................................................................................................18
2.1 IMPOZITUL PE SALARII.........................................................................................................................18
2.2. IMPOZITUL PE PROFIT..........................................................................................................................24
2.3.TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ..........................................................................................................33
2.4. IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE...........................................................................................................43
2.4.1. Impozitul pe clădiri.....................................................................................................................43
2.4.2. Impozitul pe teren.......................................................................................................................47
2.4.3 Taxa asupra mijloacelor de transport.........................................................................................50
2.4.4.Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate.......................................................53
2.5. CONTRIBUŢIILE LA ASIGURĂRILE SOCIALE DE STAT..........................................................................56
2.6. CONTRIBUŢIA LA FONDUL DE ASIGURARE PENTRU ŞOMAJ................................................................59
2.7. CONTRIBUŢIA LA FONDUL DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE....................................................62
2.8. CONTRIBUŢIA LA FONDUL DE ASIGURARE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ........................................67
ŞI BOLI PROFESIONALE...............................................................................................................................67
2.9. ACCIZE..............................................................................................................................................68
2.10. Taxe vamale......................................................................................................................................70

2
 CAP. 1: ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SOCIETĂŢII
(S.C.F. IASSYFARM S.A.)

1.1. Scurt istoric

În anul 1991, fostul Oficiul Farmaceutic Iasi s-a transformat in societeta

comerciala IassyFarm.
Numarul si data inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului este J22-335/
07.03.1991.
De la 1 mai 1999 aceasta a devenit o companie privata prin preluarea pachetului
majoritar de actiuni de la FPS de catre ADD Pharmaceuticals LTD Cipru.
Societatea s-a impus in scurt timp in randul firmelor de specialitate prin livrarea
de produse si servicii de cea mai buna calitate, garantate de un personal calificat.
Are ca obiect principal de activitate distributia de medicamente, produse
cosmetice si de fitoterapie detail in reteaua de farmacii proprii si en-gros, prin depozitul
societatii.

1.2. Activitatea societăţii comerciale

S.C.F. IASSYFARM S.A. desfasoara o activitate cu caracter social-sanitar ca

parte integranta a sistemului de ocrotire a sanatatii, asigurand aprovizionarea,
conservarea, eliberarea, supravegherea si prognoza in domeniul medicamentelor.
Obiectul principal de activitate se desfasoara:
- in domeniul distributiei cu ridicata si cu amanuntul a produselor farmaceutice
indigene si de import, produse tehnico-medicale si igienico-cosmetice;
- operatiuni de import-export, intermedieri comerciale si orice alte operatiuni de
comert international, inclusiv reexport, factoring, barter, leasing, franchizing, distributie,
switch, aller-retour.
Principalele servicii prestate de societate s-au desfasurat pe 2 directii:
- eliberarea de produse farmaceutice catre populatie, prin farmaciile proprii ;
- distributia de medicamente si produse parafarmaceutice farmaciilor particulare.
Principalele piete de desfacere :
- farmaciile particulare si unitatile sanitare de pe raza judetului Iasi, Vaslui, Suceava si
Botosani.
Modul de distributie:
- vanzari en-gros la farmaciile particulare – prin depozit;
- vanzari en-detail catre populatie prin reteaua proprie de unitati farmaceutice din mediul
urban si rural, in judetele Iasi, Vaslui si Suceava.

In anul 2004, s-au realizat principalii indicatori economico-financiari peste

nivelurile prevazute in BVC. Astfel:
- cifra de afaceri a inregistrat o crestere in anul 2004 cu 158% fata de anul 2003

3
- profitul net al societatii a fost de 8.563.578 mii lei in crestere cu 4.668.333 mii lei fata
de anul 2003.

1.3. Piaţa şi principalii concurenţi

 pentru activitatea de distributie en-gros depozitele particulare:

- EUROPHARM
- BIOSFARM
- RELAD
- FILDAS
- TAMISA
- FARMEXPERT
 pentru activitatea de asistenta cu medicamente a populatiei : farmaciile particulare
organizate sun forma de SRL a caror numar este in continua crestere, atat in mediul urban
cat si in cel rural.
In asigurarea cu medicamente:
SC. IASSYFARM SA realizeaza cifra de afaceri prin vanzari de medicamente
catre unitatile sanitare din judetele Iasi si Vaslui, asigurarea cu medicamente a populatiei,
prin eliberari de retete in regim compensat si gratuit. Decontarea acestor servicii se face
prin C.A.S. IASI si C.A.S. VASLUI societatea fiind dependenta de marimea si frecventa
fondurilor alocate de la Bugetul de Stat.
Aprovizionarea se face pe baza de contracte de la producatori indigeni de
medicamente cat si de la firme importatoare, pe baza de comenzi ferme:
- SICOMED SA, TERAPIA CLUJ, ARMEDICA TG. MURES, SC FELSIN FARM SRL,
HOFIGAL, PLASTICFARM, COMCHIM, FARES Orastie.
Acesti furnizori pot fi considerati totodata concurenti pentru activitatea en-gros in
zona deservita de SCF IASSYFARM SA IASI (Jud. Iasi si Vaslui).
Alti principali concurenti:
- FILDAS TRADING SRL;
- MELISSA MONTERO SRL;
- VALMEDICA SA;
- RELAD PHARMA SRL;
- MEDIPLUS;
- FARMEXIM SA;
- TAMISA TRADING SRL;
- ANTIBIOTICE SA.

1.4. Structura de personal

In perioada 1.01. - 23.04.2004 societatea a fost condusă de un Consiliu de

Administraţie format din 3 persoane (Gina Carmen Bratescu - presedinte, Alexandra
lonita-membru şi Constantin Vatavu – membru).
Începand cu data de 1.05.2004 societatea este administrată de către o persoană
juridică: SC,,CONSULTINVEST FARM” SRI BRASOV, care a numit ca reprezentant pe

4
d-na Florentina Miron. Salarizarea administratorulul unic se face prin contract de prestări
servicii administrate.
Conducerea executivă a societăţii este asigurată de un comitet director, format din
director general Constantin Vatavu şi director financiar Aim Radasanu.
Numărul mediu de salariaţi aferent acestui exerciţiu a fost de 169, care pe
structura se prezinta astfel:

Numar salariati Numar salariati

Structura de personal
31.12.2003 31.12.2004
Director 4 2
Farmacii 106 105
Muncitori 26 11
Distribuţie depozit 26
Personal TESA 59 17
TOTAL 169 161

Cheltuielile totale cu personalul au fost în suma de 17 168 004 mii lei, din care:
 Salarii 12 919 527 mii lei
 Asigurări şi protecţie socială 4 248 477 mii lei
Salariul mediu brut lunar pe unitate a fost de 6 687 mii lei. Salariul directorului
general este la nivelul a 3 salarii medii pe societate.
Ponderea cheltuielilor cu personalul în cheltuielile de exploatare ale societăţii a
fost de 4,57, iar cifra de afaceri a fost de 4,08%. Salariile au fost achitate personalului în
termenele prevăzute. Societatea a mai asigurat salariatilor pe cheltuiala sa:
 Tichete de masa (2 290 837 mii lei)
 Ajutoare sociale (357 395 mii lei)
Faţa de anul 2003 salariile au crescut cu 26,93%.

1.5. Activele corporale ale societăţii

- 29 de farmacii in judetul Iasi (din care 15 in municipiu), cu o suprafata utila comerciala

de 2.462,56 m.p.
- 8 unitati faramaceutice in judetul Vaslui, cu o suprafata utila comerciala de 1.377,79
m.p.
- 1 unitate farmaceutica in judetul Suceava, la Campulung
- 2 depozite amplasate in municipiul Iasi, cu o suprafata de 5.297,84 m.p.
Gradul de uzura al cladirilor in care functioneaza farmaciile: 7%
Gradul de uzura al cladirilor in care functioneaza depozitele: 21%

1.6. Patrimoniul net

Nr. Specificatie 2003 2004 %

valoric valoric

5
 crt.
1. Active imobilizate 60 409 409 69 480 022 15,1%
2. Active circulante 74 166 102 156 921 120 211,6%
3. Conturi de regularizare 154 116 592 298 384,4%
4. TOTAL - ACTIV I 34 729 627 226 993 440 168,5%
5.1. Obligaţii 69 254 665 153 083 112 221,1%
5.2. Credite şi împrumuturi 13 372 833 13 244 621 99%
6. TOTAL PASIV 134 729 627 226.993.440 168,4%
7. PATRIMONIUL NET 52 102 129 60 665 707 116,4%

1.7. Structura acţionariatului

Capital social:
 Capital social subscris: 5.766.615.000 lei (5.766.615 RON)
 Nr. actiuni : 5.766.615
 Valorea nominala a actiunilor : 1000 lei/act
Valoarea dividendului = 1485 lei/act.

Acţionarul majoritar este ADD PHARMACEUTICALS LIMITED , cu un

procent de 50,111 % din numarul actiunilor, celelalte 49,885 % apartinand mai multor
persoane fizice. Evidenta actionarilor este tinuta de Registrul Roman al Actionarilor SA.

Structura acţionariatului:
 ADD PHARMACEUTICALS LIMITED - 2 889 723 acţiuni reprezentând
50,115% din capitalul social;
 Persoane fizice 2 397 419 acţiuni reprezentând 41,574% din capitalul social;
 PROGRESSO INVESTMENTS SA – 142 335 acţiuni reprezentând, 2,468% din
capitalul social;
 TOMOSOIU BOGDAN 89 488 acţiuni reprezentând 1,552% din capitalul social;
 COTUTIU LIDIA-VICTORIA 99 287 acţiuni reprezentând 1,722% din capitalul
social
 MIRON FLORENTIAN 75 122 acţiuni reprezentând 1,303% din capitalul social;
 BRATESCU MIHAI 73 240 reprezentând 1,270% din capitalul social.

1.8. Investiţii

Sc. IassyFarm a continuat planul de investiţii început după privatizare prin

dezvoltarea şi implementarea următoarele proiecte:
o introducerea în farmacii proprii cu o cifră de peste 500 milioane a sistemului de
cod de bare şi a imprimantelor de reţete. Valoarea acestui proiect s-a ridicat la
suma de aproximativ 970 milioane de lei;

6
 o reînnoirea parcului auto cu autoutilitare VW Caddy şi alte tipuri de maşini, cu
consumuri de carburant mult reduse faţă de flota existentă în anul 2003. Valoare
aproximativă de 4,8 mld. Lei;
o programe de marketing de branding. Valoare aproximativă de 410 milioane lei.
o dezvoltarea unor programe de fidelizare a clienţilor farmaciilor particulare;
o programe de instruire pentru personalul din distribuţie şi farmacii proprii;
o a continuat programul de reparaţii şi modernizări pentru reţeaua proprie de
farmacii;
o a achiziţionat un spaţiu comercial necesar deschiderii unei farmacii proprii în
Câmpulung Moldovenesc;
o a cumpărat spaţiul din subsolul faramaciei Parascheva;
o a închiriat un spaţiu în strada Lapuşneanu unde s-a relocat o farmacie din
mediul rural.

Depozitul IassyFarm a dezvoltat parteneriate cu peste 200 de clienti din judetele Iasi,
Vaslui, Botosani si Suceava. La nivelul primelor doua, in cadrul pietei de retail, societatea
detine o cota de piata de 19%, iar la nivel national de 1%.
Divizia de distributie colaboreaza cu:
- parteneri interni: Aesculap Tg. Mures, Global Pharmaceuticals, Medica Bacau, BIOEF
Brasov, GSK, Terapia, Europharm, Antibiotice, Sicomed, Hofigal, Laropharma;
- parteneri externi: KRKA, Hexal Pharma, Boehringer, Berlin Chemie, Novartis
Consumer, Pfizer, Worwag Pharma, Gedeon Richter, Servier, etc.

1.9.Organizarea

7
 Director general
1
Asistent Manager

Director Director Dep. CFI Relatii I.T. Juridic Director Dep.

Distribuţi Farmacii Financiar Umane Producţie Administra
Iaşi -tiv

Depozit Asistent
Şef dep.1 Manager Depozit

Farmacist 1 Aprovizionare
Aprovizion
Colectori 5 -are Calitate

Op.facturate
Inspec. Control; Asig.calit.
Farm.
Secţie
Vânzări
Farmacii
Pers.specialitate
Rep. Com Operatori
Marketing
Telesales Tehnic

Transport Înreg. prod.

Şoferi ORGANIGRAMA IAŞI noi

8
Departamentul financiar-contabil: structura, atributii. Fluxuri informationale

Structura departamentului arata in felul urmator:

Director general
(DIG 01)

Asistent Manager
Director (AMD 05)

Director economic Economist CFI

(DIE 02) (CFI 04)

Contabil Şef
(COS 03)

Economist Economist gestiuni Economist/ Economist

Bănci/Compensări farmacii proprii Contabil Contabil/
Furnizori/Clienţi (ECG 05) Deconturi/ Credit Comerc.
(ECB 05) Salarizare Casierie
Mijl.fixe/ serv.
terţi

La departamentul financiar-contabil se centralizează documentele primare de la

toate celelalte birouri. Printre documentele primare care stau la baza inregistrarilor
contabile se numara:
o bonuri de consum;
o fise limita de materiale;
o state de plata;
o note de receptie si constatare diferente;
o facturi fiscale;
o chitante fiscale etc.

Compartimentul financiar-contabil inregistrează prin note contabile toate aceste

documente, vizate de directorul economic, in baza carora se intocmeste lunar balanta de
verificare atat pe conturi analitice cat si sintetice.

9
 Lunar, compartimentul financiar-contabiliate informează consiliul de
administratie asupra rezultatelor financiare ale unitatii pe luna expirata, pana pe 22 ale
lunii viitoare si depune la Direcţia Generală a Finantelor Publice declaratia privind
obligatiile de plata la bugetul statului. Trimestrial se depune declaratia privind impozitul
pe profit datorat bugetului statului.

►Postul: Economist gestiuni farmacii proprii (Codul postului: ECG 05)

Isi desfăşoara activitatea in cadrul Departamentul Financiar-Contabil;

Relaţii:
- se află în subordonarea contabilului şef
- se află în relaţii de colaborare cu: director farmacii, IT, farmacişti dirigenţi.
Obiectivele postului:
- organizarea, coordonarea si menţierea sub control a gestiunii valorice a unităţilor din
reţeaua proprie de farmacii;
- implicarea activă pentru susţinerea politicii firmei;
Responsabilităţi:
SPECIFICE:
- primeşte si verifică corectitudinea completării Rapoartelor decodale împreuna cu actele
justificative anexate;
- urmăreşte sumele depuse de farmacii şi cash-ul in tranzit din luna precedentă şi verifică
încasarea lor efectiva in casieria centrală. În caz contrar contacteaza faramcistul diriginte
vizat şi clarifică înregistrarea sumelor
- inregistrează numerarul zilnic încasat, stocul de mărfuri, transferurile de marfă între
unităti şi de la unitate către depozit. Verifică concordanţa sumelor între Rapoartele de
Gestiune şi programul informatic pentru soldul de casă şi totalul viramentelor;
- analizeaza variabilele coeficientului de descărcare a gestiunii.
- listeaza Raportul de Gestiune si Registrul de Casa al fiecarei farmacii;
- listeaza analiza privind corespondenta stocurilor (gestiunea depozit - gestiunea
farmacie)
- primeste si regularizeaza inventarele efectuate in gestiunea farmaciilor proprii si
raioanele din depozitul de marfa; analizeaza rezultatele
- intocmeste raportul de vanzari;
- opereaza zilnic sumele incasate de farmacii, valoarea la sfarsitul lunii trebuie sa
coincida cu sumele inscrise in Raportul de gestiune;
- masoara deviatia fata de fondurile aprobate de Casele de Sanatate. Listeaza si inainteaza
acest raport catre persoanele din conducerea societatii.
ADMINISTRATIVE
- asigura documentele necesare desfasurarii activitatilor;
- se informeaza asupra reglementarilor legale (standardelor armonizate specifice postului)
- are responsabilitati pentru partea din patrimoniu folosita ca instrument de lucru pentru
atingerea obiectivelor activitatii profesionale.
Privind dotarile
- asigura exploatarea corecta, economica si in conditii de siguranta a instalatiilor,
obiectelor de inventar si mijloacelor fixe aflate in folosinta;

10
- asigura protectia sistemului informational existent (pierderi, degradare, acces personal
neautorizat)
In legatura cu deciziile financiare
- raspunde de realizarea obiectivelor financiare si de realizarea indicatorilor financiari
previzionali

►Postul: Economist Control Financiar Intern

Isi desfasoara activitatea la Sediul control şi Farmacii.

Relatii:
- de subordonare : Directorului General / Consiliului de Administratie
- de colaborare: Director Economic, Director Farmacii, Sef depozit, IT, Administrativ,
Farmacisti dirigenti, cu autoritatile in cazul controalelor efectuate si impuse de specificul
activitatii
Obiectivele postului:
- verificarea modului in care au fost respectate normele legale referitoare la intocmirea si
circulatia documentelor primare, modului de conducere, a evidentei tehnico-operative si
contabile, precum si a corectitudinii datelor inscrise in acestea;
- implicarea activa pentru sustinerea politicii firmei.
Responsabilitati
- organizeaza si verifica sistematic operatiunile din societate sub aspectul:
* legalitatii – privind respectarea tuturor prevederilor;
* regularitatii – privind indeplinirea sub toate aspectele a principiilor si regulilor
procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriilor respective de operatiuni;
- raspunde pentru realitatea, regularitatea si legalitatea documentelor justificative pe care
le-a certificat sau avizat
- verifica formal documentele cu privire la:
* concordanta continutului operatiunilor la care se refera;
* existenta semnaturilor persoanelor autorizate;
* existenta actelor justificative specifice operatiunilor prezentate la viza.
- verifica prin sondaj existenta faptica a numerarului si a celorlaltor valori materiale
existente asupra casierelor si altor persoane din societate cu asemenea sarcini confruntand
soldul existent cu datele evidentei contabile;
- verifica existenta faptica a patrimoniului societatii prin inventarierea stocului din
magazii, depozite si unitati stabilind eventualele diferente, cauze si responsabilitati;
- verifica si analizeaza ofertele furnizorilor;
- controleaza concordanta dintre evidenta contabila si cea tehnico-operativa ce justifica
consumul
- verifica legalitatea si realitatea operatiilor de casare si scoatere din uz a mijloacelor
materiale ce intrunesc conditiile legale in acest scop;
- verifica, analizeaza si raporteaza operarea pe centre de cost a cheltuielilor lunare;
- urmareste nivelul legal admis al cheltuielilor deductibile;
- intocmeste si realizeaza Planul de inventariere anual in concordanta cu normele in
vigoare;
► Postul: Economist/contabil deconturi, salarizare, mijloace fixe, servicii terti

11
Isi desfasoara activitatea in cadrul Departamentul financiar – contabil.
Relatii:
- de subordonare: contabilul sef
- de colaborare: Directorul General, Farmacii, IT, Sef Administrativ, Farmacisti Diriginti,
cu autoritatile in cazul controalelor efectuate si impuse de specificul activitatii
Obictivele postului:
- mentinerea sub control a decontarilor avansurilor de trezorerie, a ordinelor de deplasare
precum si a evidentei si amortizarii aferente mijloacelor fixe tangibile si intangibile;
- implicarea activa pentru sustinerea politicii firmei;
Responsabilitati:
SPECIFICE
- primeste, solicita si verifica Cererile de Achizitie si Ordinele de deplasare impreuna cu
actele justificative anexate;
- urmareste respectarea termenului legal de decontare a avansurilor si ordinelor de
deplasare;
- intocmeste si opereaza in programul informatic Deconturile de cheltuieli (centralizat si
pe centre de cost);
- prezinta spre aprobare Directorului Financiar Ordinele de deplasare, Deconturile de
cheltuieli;
- intocmeste si inainteaza catre Biroul Resurse Umane lista persoanelor ce au efectuat
deplasari in luna, in vederea repartizarii tichetelor de masa;
- introduce facturile pentru mijloacele fixe si urmareste receptia investitiilor conform
dispozitiilor legale in vigoare pentru mijloacele fixe receptionate, modifica pretul la
investitii la valoarea imbunatatirilor aduse si calculeaza amortizarea totala a
imobilizarilor;
- intocmeste si analizeaza rapoarte necesare inchiderii de luna, amortizare pe centre de
cost, investitiile in curs si miscarea mijloacelor fixe, balanta activelor corporale si
necorporale);
- verifica balanta contabila si Registrul mijloacelor fixe;
- intocmeste extrase de cont si regleaza soldurile pentru toti salariatii ce au beneficiat de
avansuri de trezorerie conform Legii Contabilitatii ;
- intocmeste si elaboreaza drepturile salariale la datele stabilite prin Contractul Colectiv
de Munca ca fiind datele de plata ale acestora;
- verifica daca sunt respectate conditiile si dispozitiile legale cu privire la angajarea,
acordarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor ce revin salariatilor si in special
gestionarilor de bunuri materiale si financiare ale societatii;
- stabileste, intocmeste si raporteaza drepturile si obligatiile banesti pentru fiecare angajat
- opereaza in sistemul informatic pontajul pentru fiecare salariat si elaboreaza:statele de
plata, tabelele cu drepturile brute, fluturasi;
- verifica si raspunde de concordanta sumelor de plata ( salarii si datorii catre bugetele de
stat si speciale) cu soldurile analitice ale conturilor contabile.
- intocmeste lunar balanta analitica a garantiilor si borderoul garantiilor pe care il depune
la banca; solicita bancii lichidarea conturilor de garantii pentru persoanele plecate din
societate. la sfarsitul fiecarui an inregistreaza in conturile personale ale salariatilor
dobanda comunicata de banca pentru garantiile materiale;

12
- intocmeste si prezinta spre aprobare OP-ul catre conturile de card la bancile acreditate.
Emite dispozitii de plata si ordine de plata pentru toate retinerile si le prezinta la
trezorerie si la banca;
- tine evidenta numarului mediu scriptic de personal si al numarului efectiv;
- intocmeste lunar declaratia privind contributia salariatilor si a unitatii la Bugetul
Asigurarilor Sociale de Stat, si Bugetul Asigurarilor pentru Somaj;
- intocmeste lunar declaratia privind contributia salariatilor si a unitatii la Fondul de
Asigurari de Sanatate insotita trimestrial de borderoul persoanleor intrate si iesite din
activitate, pe care le va depune la Casa de Asigurari Sociale de Sanatate;
- intcmeste la sfarsitul anului fisele fiscale pentru toti salariatii si colaboratorii conform
legislatiei in vigoare pentru Directia Generala a Finantelor Publice (un exemplar pentru
salariat si un exemplar pentru societate); efectueaza regularizarile aferente salariatilor pe
linia impozitului pe venitul global.
- elibereaza adeverinte de venit solicitate de salariati.

► Postul: Contabil Sef

Isi desfasoara activitatea la Sediul Central

Relatii:
- de subordonare: Directorului general;
- de colaborare: Directorul economist
- relatii de coordonare: coordoneaza activitatea departamentului financiar contabil.
Obiectivele postului:
- organizarea si coordonarea activitatii financiar - contabile a companiei;
- implicare activa pentru sustinerea politicii firmei;
Responsabilitati:
SPECIFICE:
- intocmeste, coordoneaza si verifica bugetul anual de venituri si cheltuieli si Planul de
investitii, defalcat pe perioade si centre de cost;
- prezinta si solicita aprobari pentru bugetul de venituri si cheltuieli si Planul de investitii;
- urmareste si propune actiuni pentru realizarea Bugetului si Planului de investitii;
- analizeaza si propune surse de finantare a actiunilor ce conduc la imbunatatirea
activitatii (surse de venituri);
- urmareste respectarea legislatiei pe toate categoriile de cheltuieli / venituri, precum si
respectarea procedurii interne de alocare a acestora pe centre de cost / venit;
- analizeaza si centralizeaza datele contabile;
- intocmeste raporturile interne catre actionari si cele legale catre autoritati (bilant,
declaratii catre bugetele locale si bugetele de stat);
- verifica articolele contabile pentru descarcarea de gestiune privind marfurile vandute
dupa metoda tinerii gestiunii practicata in companie (gestiune tinuta la pret de achizitie –
cazul depozitelor sau la pret cu amanuntul – cazul farmaciilor proprii);
- la sfarsit de luna sau ori de cate ori este nevoie verifica si analizeaza balanta de
verificare sintetica si analitica;
- intocmeste bilantul contabil anual si semestrial al societatii;
- intocmeste darile de seama statistice impuse de catre Directia Judeteana de Statistica si
Directia de Statistica din cadrul BNR a Romaniei;

13
- tine registrul Inventar Registru Jurnal, Registru Cartea Mare si gestioneaza formularele
cu regim special;
- exercita control financiar preventiv conform dispozitiilor legale in vigoare;
- intocmeste si avizeaza fisele de post pentru personalul din cadrul departamentului,
actualizandu-le conform cu modificarile din organigrama societatii;
- verifica legalitatea si realitatea operatiilor de casare si scoatere din uz a mijloacelor
materiale ce intrunesc conditiile legale in acest scop;
- urmareste evaluarea anuala a riscurilor legate de mediul sistemelor informatice,
integritatea informatiilor operationale si financiare, eficienta activitatii, securitatea
activelor, in conformitate cu reglementarile in vigoare;
- urmareste si determina eficienta, eficacitatea si oportunitatea masurilor luate de
management pe baza constatarilor si recomandarilor raportate de auditorii interni si
externi;
- se informeaza si pune in aplicare modificarile legislative, standardele financiar-
contabile armonizate specifice activitatii financiar-contabile;
- asigura respectarea disciplinei contractuale in relatiile cu clientii si furnizorii societatii;
Cu privire la deciziile financiare:
- informeaza despre neefectuarea platilor restante catre furnizori si nerecuperarea sumelor
datorate catre beneficiari;
- raspude de realizarea obiectivelor financiare si de realizare a indicatorilor financiari
previzionati;
- raspunde de stabilirea prioritatilor in repartizarea resurselor financiare;
Cu privire la planificare:
- participa la stabilirea obiectivelor strategice (financiare si de dezvoltare), ale
departamentului si la planificarea activitatii pe termen lung, mediu si scurt;
- participa la planificarea investitiilor din departament;
- raspunde de planificarea activitatii echipei in concordanta cu obiectivele companiei;
Cu privire la decizii tehnice:
- participa la decizia de achizitie a echipamentelor si dotarilor necesare departamentului;
- participa la contractarea spatiilor de lucru;
- participa la alegerea furnizorilor de service privind dotarile departamentului.

14
1.10. FLUXURILE INTERNE ALE S.C. IASSYFARM S.A.

Consiliul de Admin.
Centrul de Dep. de
calcul 11 marketing
10

8 7
Departamentul
Dep. resurse 9 financiar-contabil
umane

5
6
3
1
Farmacii Dep. Furnizori
proprii/altele aprovizionare
2
4

Clienţi finali Dep. transporturi

1. încheiere contracte cu furnizorii; receptie marfa; primire facturi de cumparare; avize;

certificate de calitate;
2. transmitere (vanzare) produse; eliberare facturi livrare (in rosu);
3. jurnale de casa; jurnale de vanzari;
4. produsele ajung la clientii finali;
5. facturi; note intrare receptie si constatare diferente; borderou achizitii;
6. trimite catre dep. aprovizionare informatii privind platile efectuate catre anumiti
furnizori si situatia decontarilor zilnice in conformitate cu extrasul de cont;
7. primeste planurile de vanzari, datele necesare intocmirii bugetului de venituri si
cheltuieli si intocmirii contractelor pentru obtinerea de credite;
8. se comunica situatia contractelor de publicitate incheiate si a incasarilor din vanzari;
9. statele de plata, declaratiile lunare privind asig. sociale, etc.
10. rapoarte;
11. balante de verificare, centralizatoare

15
1.11. RELAŢIILE SOCIETĂŢII IASSYFARM CU EXTERIORUL

Casa Jud. Agenţia Judeţeană a

de Pensii Ocupării Forţei de Muncă

Dir. Generala a Casa Jud. de Asig.

Finantelor Publice 10 10 de Sanatate

9
7
Consiliul Local Trezoreria
SC IASSYFARM SA

1 6 2 8

Clienti Furnizori
5
11
3 4
Banca

1. încheiere contracte cu clientii; eliberare facturi livrare;

2. incheiere contracte cu furnizorii; primire facturi de cumparare, avize, certificate de
calitate;
3. clientii efectueaza plati in contul societatii in urma eliberarii facturilor de livrare;
4. banca efectueaza plata furnizorilor in urma primirii ordinelor de plata de la societate;
5. societatea realizeaza depuneri, contracteaza credite; inainteaza ordine de plata in
vederea achitarii furnizorilor, platii impozitelor, taxelor si contributiilor;
6. banca elibereaza lunar catre societate extrasele de cont;
7. inainteaza declaratia de impunere privind impozitele si taxele locale;
8. plata efectiva a impozitelor prin virarea sumelor din contul societatii in contul deschis
la Trezorerie;
9. societatea inainteaza DGFP Iasi: declaratia de impunere privind impozitele datorate
statului; raport trimestrial privind rezultatele financiare si situatia patrimoniala; decont
TVA si cerere de rambursare.
10. înaintează Casei judetene de Asig. de Sanatate, Casei jud. de Pensii si Agenţiei
Judeţene a Ocupării Forţei de Muncă declaraţiile privind: CASS, CAS şi CFS
11. Casa jud. de Asig de Sănătate vireaza în contul societăţii prin intermediul Trezoreriei,
sumele pentru medicamentele compensate eliberate.

16
1.12. Evoluţia impozitelor în perioada 2003-2005 (SC IASSYFARM SA)

17
Cap. 2: AŞEZAREA ŞI PERCEPEREA VENITURILOR BUGETARE
LA S.C. IASSYFARM S.A.

2.1 Impozitul pe salarii

Baza legală:
- Legea 571/2003 privind Codul fiscal, rectificată, modificată şi completată prin Legea
174/2004,
- O.G. nr. 83/2004, L494/2004, O.U.G. 123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii
571/2003 s.a., actualizat conform H.G. nr. 783/2004 privind aprobarea nivelurilor pentru
valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi
pentru amenzile care se indexează, ajustează, actualizează anual pe baza ratei inflaţiei
aplicabile în anul fiscal 2005.
Subiectul:
 reprezentat de contribuabili cum sunt:
1)persoanele fizice rezidente;
2)persoanele fizice nerezidente care desfăşoarã o activitate independentã
prin intermediul unui sediu permanent în România;
3)persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
În cadrul societăţii IassyFarm, subiecţii sunt salariaţii societăţii.
Plătitorul : S.C. IassyFarm S.A.
Obiectul impunerii : venitul lunar impozabil care exprimă şi baza de calcul pentru
impozitul din salarii.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură
obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de
muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă,
de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile
pentru incapacitate temporară de muncă.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi
ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor
la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a
administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin
subscripţie publică;
f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de
administraţie şi în comisia de cenzori;

18
g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de
asigurări sociale;
i) sumele acordate de personale juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi
neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în
străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
j)orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe

venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii
ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele
pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor,
cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al
salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru
salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora s.a
b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii,
potrivit repartiţiei de serviciu,
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor
publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării,
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de
lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare,s.a.
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care
angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul
unui abonament lunar,
g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a
indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în
străinătate, în interesul serviciului.
h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare
în interesul serviciului;
i) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe
unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute
ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii,
calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din
sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională la încetarea
raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de
restructurare, acordate potrivit legii;
j) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete,
acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a
nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda
lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de
pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăţi

19
compensatorii primite de poliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determină
în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
k) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator;
l) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate
într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv.
m) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
n) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

Venitului net anual din salarii

Se stabileşte prin deducerea din venitul salarial brut a următoarelor cheltuieli:
a) contribuţiile obligatorii datorate de contribuabil, după caz (CAS 9,5%, CASS 6,5%,
CFS 1%) ;
b) o cotă de 15 % din deducerea personală de bază aferentă fiecărei luni, acordată o dată
cu deducerea personală de bază, cu titlu de cheltuieli profesionale, la locul de muncă
unde se află funcţia de bază.

Calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii:

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăţi
anticipate, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină la locul unde se află funcţia de bază, prin:
 aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă: între venitul
net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor
obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerile personale acordate pentru luna
respectivă;

COTA DE IMPOZITARE: este unică de 16% din venitul net obţinut din salarii.

DEDUCERILE PERSONALE:
De la 1 ianuarie 2005, pentru un venit brut lunar din salarii (VBL) de până la
10.000.000 de lei, deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcţie
de numărul persoanelor aflate în întreţinere este:
fără persoane în întreţinere --------------------- 2.500.000 lei
cu 1 persoană în întreţinere --------------------  3.500.000 lei
cu 2 persoane în întreţinere --------------------- 4.500.000 lei
cu 3 persoane în întreţinere --------------------- 5.500.000 lei
cu 4 sau mai multe persoane în întreţinere --- 6.500.000 lei

Pentru persoanele care realizează venituri brute lunare cuprinse între 10.000.000
lei şi 30.000.000 lei, deducerile personale sunt degresive faţă de cele menţionate şi se
stabilesc prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice.
Contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000
lei nu mai beneficiază de deducere personală.

Termen de plată a impozitului :

20
 Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de
a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri,
precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se plătesc aceste venituri.

Fişe fiscale:
Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind
în fişele fiscale.
Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele prevăzute pe
întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor şi, după caz, să recalculeze şi să
regularizeze anual impozitul pe salarii.
Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să
transmită organului fiscal competent şi angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru
fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Exemplu de calcul:
Impozitul pe salarii pe luna martie 2006, datorat de angajatul Adam Ioana care are
2 copii minori în întreţinere şi are funcţia de asistent farmaceutic principal:
▪ Salar bază realizat (Sb) : 920 RON
▪ Sume plus, premii : 100 RON
▪ Total venit brut (Vb) = salar bază + premii = 1020 RON
▪ CFS = 1% * Sb = 9,2 RON
CAS = 9,5% * Sb = 87,4 RON
CASS = 6,5% * Sb = 59,8 RON
 ∑ contribuţii = 156,4 RON
▪ Venit net (Vn) = Vb – contribuţii = 1020 RON – 156,4 RON = 863,6 RON
▪ Deducere personală = 430 RON
▪ Venit bază de calcul = Vn – Deducere = 863,6 RON
▪ Impozit datorat = 16% * 863,6 RON = 138,2 RON
▪ Salariu net = Vn – Impozit = 863,6 – 138,2 = 725,4 RON
▪ Sume încasate în avans : premii : 100 RON ;
▪ Reţineri temporale (pentru un avans de salariu) : 300 RON
▪ Rest de plată = Salariu net – 100 – 300 = 325,4 RON

FLUXUL INFORMAŢIONAL :

Documente specifice:
În vederea obţinerii informaţiilor necesare, referitoare la munca prestată,
rezultatele muncii şi renumerarea ei, se organizează evidenţa primară şi ordinară a acestor
aspecte deosebit de importante atât pentru unitate cât şi pentru fiecare salariat în parte.
Documentele primare referitoare la:
- prezenţa la lucru,
- cantitatea de muncă prestată şi
- rezultatele muncii

21
stau la baza calculării salariilor cuvenite fiecărui lucrător în parte, constituind în acelaşi
timp fundamentul pentru analizarea mediului de utilizare a timpului de muncă şi a
obligaţiilor contractuale. Cunoaşterea acestor informaţii se realizează cu ajutorul
următoarelor documente, care, în funcţie de conţinutul lor, se pot grupa în mai multe
categorii:
 documente privind prezenţa la lucru - fişă de ceas, fişă de pontaj, condică de
prezenţă;
 documente privind timpul de muncă prestat - foaie colectivă de prezenţă,
carnet de pontaj, situaţia prezenţelor şi absenţelor;
 documente privind producţia obţinută - bon de lucru individual, bon de lucru
colectiv, raport de producţie şi salarizare, pontajul lucrărilor manuale,
pontajul lucrărilor mecanice;
 documente privind calculul drepturilor salariale cuvenite - fişă de evidenţă a
salariilor, listă de avans chenzinal, stat de plată a salariilor, listă de
indemnizaţii pentru concediu de odihnă, centralizatorul statelor de plată.
Salariile se calculează lunar, plătindu-se de regulă în două tranşe lunare (avans şi
lichidare) la un interval de cel mult 15 zile.
Statul de plată, respectiv centralizatorul statelor de plată este documentul pe baza
căruia se face înregistrarea şi decontarea salariilor. El cuprinde:
 pe de o parte salariul brut (salariul de bază + sporuri + adaosuri +
indemnizaţii + compensaţii etc.);
 iar pe de altă parte reţinerile făcute din salariu:
o impozitul pe salarii datorat bugetului de stat;
o avansul chenzinal;
o contribuţiile
o datorii faţă de unitate sub forma imputaţiilor (pentru lipsuri în
gestiune, pentru rebuturi, pentru distrugeri sau degradări);
o datorii faţă de unităţi economico-sociale, asumate benevol de
salariat sau stabilite prin lege sau hotărâri judecătoreşti, denumite
generic „popriri” (rate pentru cumpărări de bunuri, chirii, amenzi,
pensii alimentare, etc.)
Pentru unităţile patrimoniale cu profil de producţie, salariile şi asimilatele
acestora sunt cheltuieli ce se includ în cheltuielile produselor fabricate sau serviciilor
prestate, în timp ce pentru unităţile din comerţ salariile reprezintă cheltuieli de circulaţie.

22
 Biroul de Administraţia
personal şi -prelucrare date Fin. Pub. Iaşi
salarizare -dosare personale
declaraţia privind
oblig de plată
state de plată consolidat
-fişe pontaj
-foaie colectivă extras de cont
de prezenţă Compartimentul Bancă
financiar contabil
- borderoul
Secţii centralizator
- ordin de plată virare
sume
declaraţii pe propria
rasp  deduceri
Trezorerie
Salariaţi

23
 2.2. Impozitul pe profit

Baza legală:
- Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit
- Legea nr. 73/1996 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit
- Ordonanţa Guvernului nr. 24/1996;
- Ordonanţa Guvernului nr. 83/1997 pentru modificarea şi completarea OG nr. 70/1994
privind impozitul pe profit (MO nr. 375 din 24 decembrie 1997);
- Ordonanţa de urgenţă nr. 88/1997;
- Ordonanţa Guvernului nr. 40/30 ianuarie 1998 pentru modificarea şi completarea OG
nr. 70/1994 privind impozitul pe profit (MO nr. 43/ 30 ianuarie 1998);
- Ordonanţa de urgenţă nr. 52/1998;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 217/1999;
- Hotărârea Guvernamentală nr. 402/2000
- Decizia Ministerului Finanţelor din 4.03. 2002
- Legea privind Codul fiscal publicată în M.O. din 24-12-2003
Subiectul: impozitului este reprezentat de contribuabili.
Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane, denumite
contribuabili:
- persoanele juridice române;
- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România;
- persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o asociere fără personalitate juridică;
- persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română;
- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile
realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în
acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către
persoana juridică română.

Obiectul impozitului
Este constituit de sumele ce reprezintă profitul brut al plătitorului. Profitul brut
impozabil se calculează pe baza rezultatului exerciţiului (vezi mai jos modul de calcul).
Impozitul pe profit se aplicã asupra profitului obţinut astfel:
 în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice
sursã, atât din România, cât şi din străinătate;
 în cazul persoanelor juridice străine care desfăoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului
permanent;
 în cazul persoanelor juridice strãine şi al persoanelor fizice nerezidente care
desfăşoară activitate în România într-o asociere fãrã personalitate juridica, asupra
pãrţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecãrei persoane;

24
  în cazul persoanelor juridice strãine care realizeazã venituri din/sau în legãturã cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor
de participare deţinute la o persoană juridicã românã, asupra profitului impozabil
aferent acestor venituri;
 în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care
realizeazã venituri atât în România, cât şi în strãinãtate, din asocieri fãră
personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii
atribuibile persoanei fizice rezidente.

Sunt scutiţi de plata impozitului pe profit:

- Trezoreria statului, pentru operaţiunile din fonduri publice derulate prin contul general
al trezoreriei;
- instituţiile publice pentru fondurile constituite potrivit legii finanţelor publice;
- unităţile economice fără personalitate juridică ale organizaţiilor de nevăzători, de
invalizi şi ale asociaţiilor persoanelor cu handicap
- fundaţiile testamentare
- cooperativele care funcţionează ca unităţi protejate, special amenajate, potrivit legii
(unităţile de invalizi, nevăzători sau cele care au încadrate persoane cu handicap);
- unităţile aparţinând cultelor religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi
valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţilor de cult (obiecte, veşminte de
cult, cărţi de cult şi teologie);
- instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, potrivit legii,
care sunt organizate pe principiul non-profit, al nediscriminării şi cu respectarea
standardelor naţionale;
- asociaţiile de proprietari, constituite ca persoane juridice, pentru veniturile obţinute din
activităţi economice, care sunt utilizate pentru îmbunătăţirea confortului şi eficienţei
clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.

Organizaţiile nonprofit, Organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt

scutite de la plata impozitului pe profit pentru unele tipuri de venituri:
 cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
 contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
 taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
 veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la
competiţii şi demonstraţii sportive;
 donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
 dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de
participare obţinute din plasarea veniturilor scutite;
 veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
 resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
 veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de
fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social
sau profesional, potrivit statutului acestora;
 veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în
proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite
într-o activitate economică;

25
  veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit
de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul
culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de
camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.
Organizatiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite
de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate
pânã la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10
% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Acestea datoreazã
impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, impozit
calculat prin aplicarea cotei prevãzute.

Impozitul pe profit se reduce astfel :

a) proporţional cu ponderea persoanelor considerate, potrivit legii, handicapate sub
aspectul capacităţii lor fizice şi intelectuale, pentru contribuabilul cu un nr.de
peste 250 de salariaţi,care a creat locuri de muncă protejate, special organizate, şi
are angajate cel putin 3% persoane handicapate ;
b) cu 50%,în cazul contribuabililor care încasează venituri în valută din exportul
bunurilor realizate din activitate proprie, din prestări de servicii internaţionale,
pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în
volumul total al veniturilor;
c) cu 50% pentru profitul folosit în anul fiscal curent la modernizarea tehnologiilor
de fabricaţie sau la extinderea activităţii în scopul obţinerii de profituri
suplimentare, precum şi pentru investiţii destinate protejării mediului
înconjurator, care se concretizează în active corporale şi necorporale amortizabile,
după consumarea celorlalte surse de finanţare a investiţiilor, inclusiv a creditelor
pentru investitii.
Reducerile menţionate se calculează lunar, cumulat de la începutul anului. Suma
totală a reducerilor nu poate depăşi 50%din impozitul pe profit determinat înainte de
aplicarea reducerilor.

Cote de impunere
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.
În cazul Băncii Naţionale a României, cota de impozit pe profit este de 80 %.
Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor
de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive şi la care impozitul pe profit
datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile
respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
BAZA DE CALCUL: Este reprezentată de totalitatea veniturilor realizate din orice sursă
diminuate cu cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din
care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile şi imobile, valorificate pe
baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie
luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe măsură ce ratele devin scadente,
conform contractului. Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la
aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a
contractului. Opţiunea se exercită la momentul livrării bunurilor şi este irevocabilă.

26
 În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în
baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul
realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor
norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.

Mod de calcul
Rezultatul fiscal (Rf) se determină ca diferenţă între:
- veniturile din livrări de bunuri, prestări de servicii, executări de lucrări şi
câştiguri din orice sursă (VT), pe de o parte
- şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal (Ch T’) pe
de altă parte
- la care se adaugă cheltuielile nedeductibile (ChN)
- şi din care se scad veniturile neimpozabile sau deducerile fiscale (DF).
Din mărimea obţinută se scade, dacă este cazul, pierderea fiscală rămasă de recuperat
din anii precedenţi (PFR):
Rf = VT - ChT - DF + ChN

La calculul profitului impozabil, sunt deductibile:

- cheltuielile efectuate pentru popularizarea unei persoane juridice, produs sau
serviciu, utilizând mijloace de informare în masă precum şi costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare;
- cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrări de intervenţie pentru
reducerea riscului seismic al clădirilor şi locuinţelor aflate în proprietate sau în
administrare;
- cheltuieli privind transportul şi cazarea salariaţilor, ocazionate de delegarea,
detaşarea şi deplasarea acestora în ţară şi în străinătate;
- cheltuieli reprezentând tichete de masă acordate de angajatori în limitele
valorii nominale stabilite;
- cheltuieli efectuate pentru realizarea bunurilor livrate şi a bunurilor imobile,
vândute în baza unui contract cu plata în rate;
- în cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru
contractele de leasing operaţional, sau amortizarea şi dobânzile pentru
contractele de leasing financiar;
- cheltuielile cu amortizarea bunurilor şi valorilor destinate să servească
activitatea contribuabilului (înscrisă în contractul de societate);
- rezervele legale constituite din profitul brut; pierderile din anii precedenţi;
provizioanele reglementate.

Deducerile fiscale (veniturile neimpozabile) sunt:

- dividendele primite de o persoană juridică română de la o altă persoană
juridică română sau străină; Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data
aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o persoană
juridică străină, din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridică
română deţine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică
străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data
plăţii dividendului;

27
 - diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca
urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori
prin compensarea unor creanţe la societatea la care se deţin participaţiile;
- veniturile/cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau din încasarea
creanţelor, după caz, ca urmare a transferului de acţiuni sau de părţi sociale de
la FPS, conform convenţiilor;
- rambursările de cheltuieli nedeductibile, precum şi veniturile rezultate din
anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile
realizate din stornarea/recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;
- în cazul participării la formarea sau la majorarea capitalului social al firmei,
aportul acţionarilor sau asociaţilor nu este supus impunerii.

Cheltuielile nedeductibile (ChN) din punct de vedere fiscal sunt:

- cheltuieli cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii
precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele plătite în străinătate;
- amenzile, confiscările, majorările şi penalităţile datorate către autorităţile
române / străine;
- cheltuielile de protocol mai mari de 2% din diferenţa dintre totalul veniturilor
şi cheltuielile aferente, inclusiv accizele;
- cheltuielile cu diurna, care depăşesc limitele legale pentru instituţiile publice;
- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita
legală;
- sumele pentru constituirea provizioanelor, peste limitele legale;
- sumele care depăşesc limitele cheltuielilor considerate conform legii bugetare
anuale;
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsă din gestiune
sau degradate şi neimputabile, TVA aferentă acestor cheltuieli; TVA aferentă
bunurilor altele decât cele din producţie proprie, acordate clienţilor ca avantaje
în natură, TVA nedeductibilă aferentă cheltuielilor care depăşesc limitele
legale;
- cheltuieli de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale ale
contribuabilului, inclusiv asigurările de viaţă ale personalului angajat;
- orice cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, inclusiv
dobânzile plătite în cadrul contractelor civile, în situaţia în care nu sunt
impozitate la persoana fizică;
- cheltuieli de conducere şi de administraţie înregistrate de un sediu permanent
care aparţine unei persoane fizice/juridice străine, indiferent dacă s-au efectuat
în statul în care se află sediul permanent sau în altă parte, care depăşesc 10%
din salariile impozabile ale sediului permanent din România;
- cheltuieli înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu
îndeplinesc condiţiile de document justificativ;
- cheltuieli de sponsorizare peste limitele legale;
- cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor, alte decât cele acordate de
bănci şi de alte persoane juridice autorizate potrivit legii, care depăşesc
dobânzile active (medii) ale băncilor, comunicate lunar de BCR;

28
 - cheltuieli cu serviciile, inclusiv de management sau consultanţă, în situaţia în
care nu sunt justificate de un contract scris şi pentru care nu pot fi verificaţi
prestatorii în legătură cu natura acestora;
- cheltuieli determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare, înregistrate de societatea la care deţin participaţiile, cu excepţia
celor determinate de vânzarea-cumpărarea acestora.

De asemenea la baza impozabilă se mai adaugă şi suma cu care s-a depăşit limita
în cazul cheltuielilor deductibile limitat. Este cazul cheltuielilor:
 cheltuielilor de protocol deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra
diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor
aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile
cu impozitul pe profit;
 suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru
deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit
pentru instituţiile publice de 105.200 lei pe zi pentru o persoană , în cazul în care
contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi.
Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor, în cazul
contribuabilului care realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii
precedenţi, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.
 cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra fondului de
salarii realizat.
 perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei
centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor
Publice;
 cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, în limita a
68.000 lei pe tichet;
 cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau
asociaţiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro annual
 cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută în lege
 cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută de lege
 amortizarea, în limita prevăzută
 cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii
ocupaţionale, în limita stabilită potrivit legii;
 cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita stabilită potrivit
legii;
 cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu
situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii
secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute
de legea locuinţei, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa
nedeductibilă trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari;
 cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în
locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în
baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;

29
  cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite
de angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice,
deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice
cu astfel de atribuţii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de
autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Perioada de impozitare
Anul fiscal al fiecărui contribuabil este anul calendaristic, adică începe la data de
1 ianuarie a fiecărui an şi se sfârşeşte la data de 31 dec. a aceluiaşi an;
În cazul înfiinţării unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabilă începe
de la data înregistrării acestuia în Registrul Comerţului, dacă are această obligaţie;

Plata impozitului pe profit.

Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data
de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
Banca Naţională a României, societăţile comerciale bancare, persoane juridice
române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de
a plăti impozitul pe profit lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoarele celei
pentru care se calculează impozitul.
Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la
data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit,
până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. În cursul anului fiscal,
contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată al
impozitului pe profit, inclusiv.
Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.

Exemplu de calcul al impozitului pe profit

la S.C.IassyFarm S.A:
 Pentru anul 2004:

VENITURI DIN EXPLOATARE = 361.327.511.000 lei

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE = 376.053.303.000 lei
 rez din exploatare(pierdere) = 14.725.792.000 lei

VENITURI FINANCIARE =34.143.858.000 lei

CHELTUIELI FINANCIARE = 7.804.144.000 lei
 rez financiar(profit) = 26.539.714.000 lei

VENITURI EXCEPŢIONALE = 0
CHELTUIELI EXCEPŢIONALE = 0
 rez excepţional = 0

Venituri Totale = 395.471.369.000 lei

Cheltuieli Totale = 383.657.447.000 lei
 PROFITUL BRUT = 11.813.922.000 lei

30
(PROFITUL BRUT= REZULTAT DIN EXPLOATARE + REZULTAT FINANCIAR +
REZULTATUL EXCEPŢIONAL)
PROFITUL IMPOZABIL = Vt - Cht + Ch nedeductibile – V neimpozabile.

- VENITURI NEIMPOZABILE = 0
- CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE
* cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 53.000.000 lei
* cheltuieli nedeductibile de protocol = 36.000.000 lei
 Profitul impozabil = 11.813.922.000 + 89.000.000 – 0 = 11.902.922.000 lei
IMPOZIT PE PROFIT = 16% * 11.902.922.000 = 1.904.467.520 lei
PROFIT NET = PROFIT BRUT – IMPOZIT PE PROFIT
= 11.813.922.000 - 1.904.467.520 = 9.909.454.480 lei

FLUXUL INFORMAŢIONAL PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT:

Administraţia Fin.
Pub. Iaşi

declaraţie

Departament OP
financiar contabil Bancă

Doc. contabile:
facturi, note jurnal,
note contabile s.a. Trezorerie

Balanţa de verificare

V neimpozabile
Vt Cht Ch nedeductibile

Profit impozabil

Impozit pe profit

31
1. în cadrul compartimentului Financiar-Contabil se centralizează diferitele documente
contabile care au fost întocmite in cursul lunii şi se constituie registrul Cartea Mare;
2. pe baza acestuia se întocmeşte Balanţa de verificare lunară;
3. din aceasta sunt preluate veniturile totale, cheltuielile totale, cheltuielile
nedeductibile, veniturile neimpozabile;
4. utilizând aceste date şi urmând modul de calcul prevăzut de codul fiscal se vor calcul
profitul impozabil şi impozitul pe profit.
5. pe baza datelor stabilite se intocmeşte o declaraţie privind obligaţia de plată la
Bugetul de stat, care se depune la Administraţia Finanţelor Publice Iaşi.
6. aceasta verifică autenticitatea datelor şi trimite societăţii avizul de plată;
7. departamentul financiar-contabil emite pe baza acestuia un ordin de plată băncii;
8. banca va efectua plata către Trezorerie şi va remite societăţii un extras de cont.
9. de la Trezorerie, suma reprezentând plata este înregistrată în contul bugetului de stat
şi va fi virată acestuia din urmă.

32
 2.3.Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adaugată este un impozit indirect care se datorează bugetului

de stat.
TVA are un caracter universal, fiind aplicată supra tuturor bunurilor şi serviciilor
economice, rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea de
frucitificare a capitalurilor disponibile
TVA este un impozit general pe consum, care se stabileşte asupra operaţiunilor
care privesc livrările de bunuri mobile, transferul bunurilor imobile, importul de bunuri,
prestările de servicii şi operaţiunile asimilate.

Sfera de aplicare:
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în
România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile
economice care cuprind activitãţile producãtorilor, comercianţilor sau prestatorilor de
servicii, inclusiv activitãţile extractive, agricole şi activitãţile profesiilor libere sau
asimilate acestora.
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde şi importul de bunuri.

Subiectul:
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o
manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice oricare ar fi scopul sau
rezultatul acestei activităţi.
Activităţile economice menţionate cuprind: activităţile producătorilor,
comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi
activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate
economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de
venituri cu caracter de continuitate.

Plătitorii: taxei pe valoarea adăugată sunt:

a) persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru
operaţiunile taxabile realizate;
b) beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite
în străinătate, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de taxă pe
valoarea adăugată.
La importul de bunuri, plătitorii taxei pe valoarea adăugată sunt persoanele care
importă bunuri în România. Persoanele fizice datorează taxa pe valoarea adăugată pentru
bunurile introduse în ţară, potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

33
OBIECTUL: Operaţiuni impozabile sunt:

1. Livrarea de bunuri : orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la

proprietar cãtre o altã persoanã, direct sau prin persoane care acţioneazã în numele
acestuia. Prin bunuri se înţelege bunurile corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau
prin destinaţie. Energia electricã, energia termicã, gazele naturale, agentul frigorific şi
altele de aceeaşi naturã sunt considerate bunuri mobile corporale.
a) predarea efectivã a bunurilor cãtre o altã persoanã, în cadrul unui contract
care prevede cã plata se efectueazã în rate sau orice alt ţip de contract ce prevede cã
proprietatea este atribuitã cel mai târziu în momentul plãţii ultimei scadenţe, cu
excepţia contractelor de leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executãrii silite;
c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile,
în condiţiile prevãzute de legislaţia referitoare la proprietatea publicã şi regimul juridic al
acesteia, în schimbul unei despãgubiri;
d) transmiterea de bunuri efectuatã pe baza unui contract de comision la cumpãrare
sau la vânzare, atunci când comisionarul acţioneazã în nume propriu, dar în contul
comitentului;
e) bunurile constatate lipsã din gestiune
Aportul în naturã la capitalul social al unei societãţi comerciale nu constituie
livrare de bunuri, dacã primitorului bunurilor i-ar fi fost permisã deducerea integralã a
taxei pe valoarea adãugatã, dacã aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. În situaţia în
care primitorul bunurilor este o persoanã impozabilã, care nu are dreptul de
deducere a taxei pe valoarea adãugatã sau are dreptul de deducere parţial, operaţiunea
se considerã livrare de bunuri, dacã taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor
respective sau pãrţilor lor componente a fost dedusã total sau parţial.
Nu constituie livrare de bunuri:
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitãţi naturale sau a altor cauze de
forţã majorã;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi
valorificate în condiţiile stabilite prin norme;
c) perisabilitãţile, în limitele prevãzute prin lege;
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe
sau interne;
e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor
publicitare pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de
vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulãrii vânzãrilor;
f) acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare,
de mecenat, de protocol, precum şi alte destinaţii prevãzute de lege, în condiţiile
stabilite prin norme.

2. Prestarea de servicii: se considerã prestare de servicii orice operaţiune care nu

constituie livrare de bunuri.
Prestãrile de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:
a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor, în cadrul unui contract
de leasing;

34
 b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor,
licenţelor, mãrcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfãşura o activitate economicã, de a nu concura cu altã
persoanã sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;
d) prestãrile de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele
unei autoritãţi publice sau potrivit legii;
e) intermedierea efectuatã de comisionari, care acţioneazã în numele şi în
contul comitentului, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Se considerã prestãri de servicii cu platã:
a) utilizarea temporarã a bunurilor care fac parte din activele unei persoane
impozabile, în scopuri ce nu au legãturã cu activitatea sa economicã, sau pentru a fi puse
la dispoziţie, în vederea utilizãrii în mod gratuit, altor persoane, dacã taxa pe valoarea
adãugatã pentru bunurile respective a fost dedusã total sau parţial;
b) prestãrile de servicii efectuate în mod gratuit de cãtre o persoanã impozabilã, în
scopuri care nu au legãturã cu activitatea sa economicã pentru uzul personal al
angajaţilor sãi sau al altor persoane.
Nu se considerã prestare de servicii efectuatã cu platã utilizarea bunurilor şi
prestãrile de servicii prevãzute la alin. (3), efectuate în limitele şi potrivit destinaţiilor
prevăzute prin lege, precum şi prestările de servicii efectuate în scopuri publicitare sau
în scopul stimulãrii vânzãrilor.

3.Schimburi de bunuri sau servicii În cazul unei operaţiuni care implicã o livrare de
bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrãri de bunuri şi/sau prestãri de
servicii, fiecare persoanã impozabilã se considerã cã a efectuat o livrare de bunuri şi/sau
o prestare de servicii cu platã.
4.Importul de bunuri se considerã import de bunuri intrarea de bunuri în România
provenind dintr-un alt stat. Dacă bunurile sunt plasate, dupã intrarea lor în ţarã, în
regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei
pe valoarea adãugatã.

Operaţiunile impozabile pot fi:

a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute;
b) operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea
adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite
pentru bunurile sau serviciile achiziţionate;
c) operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe
valoarea adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau
plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate;
d) operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Baza legală
o Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.17/2000 privind taxa pe valoare adaugata;
o Hotararea Guvernului nr.598/13 iunie 2002;
o Legea 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata.

35
BAZA DE IMPOZITARE:
Pentru operaţiuni în interiorul ţãrii este formată din :
a)pentru livrãri de bunuri şi prestãri de servicii, din tot ceea ce constituie
contrapartidã obţinutã sau care urmeazã a fi obţinutã de furnizor ori prestator din partea
cumpãrãtorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul
acestor operaţiuni;
b)preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la momentul
livrãrii, dacă bunurile sunt mijloace fixe, preţul de achiziþie sau preţul de cost se
ajusteazã, astfel cum se prevede în norme;
c)suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilã pentru executarea prestãrilor
de servicii
Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată:
a)impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea
adăugată;
b)cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,
transport şi asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.
Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele:
a)rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de
furnizori direct clienţilor;
b)sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă,
penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a
obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu
se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c)dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrări cu plata în rate, operaţiuni de
leasing;
d)valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără
facturare;
e)sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se
decontează acestuia;
f)taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către autorităţile
publice locale prin intermediul prestatorilor.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se ajustează în următoarele

situaţii:
a) dacă au fost emise facturi fiscale şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial,
înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau preţurile
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) în situaţia în care reducerile de preţ, sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor, precum şi în cazul majorării preţului ulterior livrării sau prestării;
d) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza
falimentului beneficiarului; ajustarea este permisă începând cu data de la care se declară
falimentul;
e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru
ambalajele care circulă prin facturare.

36
COTELE DE TVA:

1. Cota standard (19%) a taxei pe valoarea adăugată – se aplică asupra bazei de

impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea
adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.
2. Cota redusă (9%) a taxei pe valoarea adăugată – se aplică asupra bazei de impozitare
pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, gradini
zoologice, târguri, expoziţii;
- livrare de manuale scolare, cărţi, ziare şi reviste;
- livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora (excepţie: proteze dentare)
- livrarile de produse ortopedice;
- medicamente de uz uman şi veterinar;
- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

SCUTIRI:
Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:
a)spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate de
acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de
organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare,
cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de
tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de
activităţi, cantinele organizate pe lângă aceste unităţi, serviciile funerare prestate de
unităţile sanitare;
b)prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi
tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de
tehnicienii dentari;
c)prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical;
d)transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în
acest scop;
e)livrările de organe, de sânge şi de lapte, de provenienţă umană;
f)activitatea de învăţământ desfăşurată de unităţile autorizate, inclusiv activitatea
căminelor şi a cantinelor organizate pe lângă aceste unităţi, formarea profesională a
adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de acestea,
efectuate de către instituţiile publice sau de către alte entităţi recunoscute, care au aceste
obiective;
g)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţă şi/sau protecţia
socială efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter
social; serviciile de cazare, masă şi tratament, prestate de persoane impozabile care îşi
desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice, dacă au încheiat contracte cu Casa
Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi contravaloarea acestora este
decontată pe bază de bilete de tratament;

37
h)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a
tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau alte entităţi recunoscute ca având caracter
social;
i)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor
colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop
patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică,
filantropică, patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a
intereselor membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de
concurenţă;
j)prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,
efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau
educaţia fizică;
k)prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea,
efectuate de instituţiile publice, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicare a
impozitului pe spectacole;
l)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni
sunt scutite, potrivit lit. a) şi lit. f)-k), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă
sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu
producă distorsiuni concurenţiale;
m)realizarea, difuzarea şi/sau retransmisia programelor de radio şi/sau de televiziune, cu
excepţia celor de publicitate, efectuate de unităţile care produc şi/sau difuzează
programele audiovizuale, precum şi de unităţile care au ca obiect de activitate difuzarea
prin cablu a programelor audiovizuale;
n)vânzarea de licenţe de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la
agenţiile internaţionale de ştiri şi alte drepturi de difuzare similare, destinate activităţii de
radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate.

Exigibilitatea: taxei pe valoarea adaugată:

Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală devine
îndreptăţită, în baza legii, la un moment dat, să solicite taxa pe valoarea adăugată de la
plătitorii taxei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la o altă dată.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului generator şi
intervine:
a) la data la care este emisă o factură fiscală, înaintea livrării de bunuri sau a
prestării de servicii;
b) la data încasării avansului, în cazul în care se încasează avansuri înaintea
livrării de bunuri sau a prestării de servicii. Se exceptează de la această prevedere
avansurile încasate pentru plata importurilor şi a drepturilor vamale stabilite, potrivit
legii, şi orice avansuri încasate pentru operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată sau
care nu sunt în sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se înţelege încasarea parţială sau
integrală a contravalorii bunurilor sau serviciilor, înaintea livrării, respectiv a prestării.
În cazul construirii unui bun imobil, antreprenorul general poate opta pentru ca
exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată să intervină la data livrării bunului imobil, în
condiţii stabilite prin norme.

38
Deducerea TVA
Dreptul de deducere a TVA ia naştere în momentul în care taxa pe valoarea
adăugată deductibilă devine exigibilă.
Dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate utilizării în folosul
operaţiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe
valoarea adăugată are dreptul să deducă:
a) taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate
sau urmează să îi fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori
urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă;
b) taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.

Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiuni în parte ci

pentru ansamblul operaţiunilor efectuate într-o lună. Dreptul de deducere a TVA înscrise
în documentele pentru cumpărări se determină în funcţie de data facturii fiscale, a
chitanţei fiscale sau a altui document legal, dacă acesta s-a primit până la data declaraţiei
privind obligaţiile legate de TVA. Documentele primite după data întocmirii decontului
pe luna în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile pe lunile următoare.
Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.
Modalităţile de recuperare sunt următoarle:
 prin reţinerea din suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile
livrate sau servciile prestate, a taxei aferente intrărilor;
 prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentând diferenţa dintre taxa
aferentă intrărilor şi taxa facturată de agentul economic pentru bunurile livrate sau
serviciile prestate;
 prin compensarea de către organul fiscal a sumei reprezentând diferenţa dintre taxa
aferentă intrărilor şi taxa facturată de agentul economic pentru bunurile livrate sau
serviciile prestate cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat.

PLATA: obligaţia plăţii taxei pe valoarea adaugată ia naştere la data efectuării intrării
bunurilor mobile, transferul proprietatii bunurilor imobile si prestarii serviciilor. In cazul
livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor cu plata in rate, precum si in cazul celor ce dau
nastere unor decontari sau incasari succesive, faptul generator intervine la expirarea
perioadei pentru care se face decontarea sau la data prevazuta pentru plata ratelor.
Data plătii: lunar, pâna la data de 25 a lunii următoare. Sumele reprezentând
venituri bugetare din plata taxei pe valoarea adaugată sunt încasate la bugetul de stat.
Diferentele în minus constatate de organul fiscal la verificarea taxei se plătesc în
termen de 15 zile de la data încheierii actului de control împreună cu majorările de
intarziere aferente, iar cele în plus se restituie in acelasi termen sau se compenseaza cu
platile ulterioare.
Pentru neplata integrala sau a unei diferente din T.V.A in termenul stabilit,
societatea datoreaza majorări de intârziere calculate conform legislatiei privind calculul
si plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor si taxelor.
Plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctioneaza cu o penalitate de
întârziere de 0,5 % pentru fiecare luna/fractiune de luna de intarziere,incepand cu data de
intai a lunii urmatoarea scadentei acestora. Penalitatea de intarziere se datoreaza pana la

39
data inceperii procedurii de executare silita iar nivelul acesteia se poate modifica anual
prin legea bugetului de stat.

Exemple de calcul:
1. La societatea IassyFarm, în luna decembrie 2005:
- venituri din vanzarea medicamentelor în cele 3 judete (BT, IS, Suceava) :
27.670.400 RON  TVA colectata : 5.257.376 RON;
- operaţiuni scutite cu/fără drept de deducere: 0;
- prorata = 100% (venituri din operaţiuni cu drept de deducere / venituri din operaţiuni cu
drept de deducere + venituri din operaţiuni fara drept de deducere);
- achiziţii de medicamente de la furnizorii:
27.396.389 RON  TVA deductibilă: 5.205.314 RON
TVA de dedus este egal cu TVA deductibilă = 5.205.314 RON;
TVA colectată > TVA deductibilă  TVA de plată
TVA de plată = 5.257.376 RON - 5.205.314 RON = 52.062 RON

2. intrări = 22.560.000 RON  TVA deductibilă = 19% * intrări = 4.286.400 RON

ieşiri = 27.780.000 RON  TVA colectată = 19% * ieşiri = 5.278.200 RON
operaţiuni scutite cu drept de ducere = 23.500.000 RON
operaţiuni scutite fără drept de deducere = 21.800.000 RON
prorata = operaţiuni cu drept de deducere / total operaţiuni
= 27.780.000 + 23.500.000 / 23.500.000 + 21.800.000 + 27.780.000
= 70 %
TVA deductibilă corectată cu prorata = prorata * TVAd = 70% * 4.286.400
= 3.000.480 RON
TVA colectată = 5.278.200 RON
TVA colectată > TVA deductibilă  TVA de plată = 2.277.720 RON
diferenţa (4.286.400 - 3.000.480 = 1.285.920 lei) se trece pe cheltuieli.

40
FLUXUL INFORMAŢIONAL PRIVIND TVA

Achiziţii de la Vânzări către

furnizori clienţi

Dep. Aprovizionare Dep. vânzări

Departament
financiar contabil
facturi fiscale primite facturi fiscale emise

jurnale de cumpărare jurnale de vânzări

TVA deductibil TVA colectată

decont TVA
TVA ded > TVAcolectată TVA ded < TVAcolectată
 TVA de recuperat  TVA de plată

ordin de plată
cerere rambursare

Administraţia. Bancă
Fin. Pub. Iaşi

Trezorerie Trezorerie

Bancă

41
 Circuitul documentelor:

Documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adaugata sunt: factura fiscala,

nota de intrare-receptie, jurnalul de vanzari-cumparari, decont T.V.A., avizul de livrare,
receptie si decontare.
Intrarile de bunuri si servicii in societate se face pe baza facturilor primite de la
furnizori, completate pe baza avizului de insotire a marfurilor si de chitanta fiscala in
cazul in care plata se face in numerar.
Pe baza facturilor de la furnizori, gestionarii de la depozite intocmesc in doua
exemplare Nota de Intrare Receptie (NIR) in care sunt specificate: numarul chitantei
fiscale, numarul facturii pe baza careia sa facut receptia, data expedierii, denumirea
furnizorului si a marfurilor expediate, cantitatea, pretul cu amanuntul fara T.V.A, T.V.A –
ul, valoarea cu T.V.A inclus.
Un exemplar de NIR ramane la gestionar si unul este transmis departamentului de
contabilitate. Ulterior, NIR-urile sunt transmise la oficiul de calcul, unde se inregistreaza
in baza de date, iar la sfarsitul lunii in jurnalul de cumparari.
La iesirile de bunuri, gestionarii de la depozite intocmesc avizul de intrare-receptie
si decontare care se prelucreaza la casierie si se emite factura in trei exemplare: unul care
insoteste marfa, unul este transmis la contabilitate (se inregistreaza) iar unul ramane la
casierie.
Pe baza facturilor se intocmeste la sfarsitul fiecarei luni Jurnalul de vanzari si cel
de cumparari. Pe baza jurnalelor se completeaza Decontul privind T.V.A care se depune la
Administratia Financiara Iasi pana la data de 25 a lunii urmatoare. Decontul este
completat in 2 exemplare: unul negru si unul rosu. Dupa verificarea de catre organul
fiscal, daca nu se constata neconcordante, formularul in rosu este restituit societatii. La
nivel departamentului financiar contabil se intocmeste ordinul de plata catre banca care
este predat la casierie spre depunerea la banca.
Plata sumelor reprezentand taxa pe valoarea adaugata datorate bugetului de stat se
face prin Trezoreria Finantelor Publice Iasi.

42
 2.4. Impozitele şi taxele locale
Ceste impozite constituie venituri proprii ale bugetelor unităţilor administrative-
teritoriale şi sunt reglementate prin:
 Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, privind impozitele şi taxele locale,
 Hotărârea Guvernului nr.1278/2002,
 Hotărârea Guvernului nr. 561/2003 şi
 Ordonanţa Guvernului nr. 83/2004 .
Impozitele şi taxele locale plătite de către S.C. IassyFarm S.A. sunt următoarele:
- impozitul pe clădiri;
- impozitul pe teren;
- taxa asupra mijloacelor de transport ;
- taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
- taxe speciale;
- alte taxe locale.

2.4.1. Impozitul pe clădiri

Impozitul pe clădiri este anual şi se datorează de către contribuabili pentru

clădirile aflate în proprietatea acestora, indiferent de locul unde acestea sunt situate şi de
destinaţia acestora.
Acest impozit se datorează către bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale
în care este amplasată clădirea.
Subiect:
Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual
impozit către bugetul local pentru acea clădire.Dacă acasta este în administrarea sau în
folosinţa, altei persoane care datorează chirie în baza unui contract de închiriere,
impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar.
S.C. IassyFarm S.A., este plătitor al impozitului pe clădiri pentru clădirile aflate
în proprietate.
Obiectul impozitului:
Este reprezentat de clădirile proprietate a persoanelor fizice şi juridice, proprietate
publică sau privată a statului ce sunt administrate sau date în folosinţă,
În categoria clădirilor supuse impunerii se includ şi dependenţele. Sunt supuse
impunerii clădirile aflate în funcţiune şi a căror valoare a fost recuperată integral pe calea
amortizării.
Clădirile noi dobândite în cursul anului se impozitează începând cu data de 1 a
lunii următoare celei în care a fost dobândită sau construită clădirea . Impozitul se
calculează pe numele noului contribuabil proporţional cu perioada rămasă până la
sfârşitul anului.
În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă în cursul anului,
impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de la
data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată.
Baza de impozitare:

43
 Pentru persoane fizice este valoarea clădirilor stabilită potrivit unor criterii şi
norme, depinzând de suprafaţa construită desfăşurată a clădirii, de valorile impozabile pe
metru pătrat de suprafaţă construită şi se reduce în funcţie de perioada în care au fost
construite.
Pentru personae juridice, baza impozabilă este reprezentată de valoarea de
inventar înregistrată în contabilitate şi care poate fi reprezentată de:
* Costul de achiziţie al clădirilor procurate cu titlu oneros;
* Costul de producţie la clădirile construite de unitatea patrimonială;
* Valoarea actualăîn funcţie de evaluarea clădirii
* Valoarea de aport acceptată de părţi la clădirile intrate în patrimonial unei
societăţi comerciale.
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu,
înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în
vigoare.
La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor
tuturor elementelor şi instalaţiilor funcţionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scările,
ascensoarele, instalaţiile de iluminat, instalaţiile sanitare, instalaţiile de încălzire,
instalaţiile de telecomunicaţii prin fir şi altele asemenea; aparatele individuale de
climatizare nu fac parte din categoria elementelor şi instalaţiilor funcţionale ale clădirii

Scutiri:
Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:
- clădirile instituţiilor publice şi clădirile care fac parte din domeniul public şi privat al
unei unităţi administrativ-teritoriale
- clădirile considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee sau case
memoriale
- clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult;
- clădirile insituţiilor de învăţământ preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu
sau acreditate
- construcţiile şi amenajările funerare din cimitire, crematorii;
- sonde de ţiţei, gaze, sare; baraje şi construcţii accesorii; instalaţii tehnologice,
rezervoare şi bazine pentru depozitare; s.a.

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice:

În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.
Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă
între 0,5% şi 1%, inclusiv.
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu,
înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în
vigoare.

Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de amplasarea clădirii, prin

înmulţirea sumei determinate cu coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în
următorul tabel:

44
 Zona în cadrul localităţii Rangul localităţii
0 I II III IV V
A 1,30 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05
B 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00
C 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95
D 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95 0,90

Plata impozitului
Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15
martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de
către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o
bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
În municipiul Iaşi, bonificaţia este de 5%.
Neplata în termen atrage după sine majorări de întârziere calculate pentru fiecare
zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la
data stingerii sumei datorate.

Exemplu de calcul:
Contribuabil: SC IassyFarm SA Iaşi
Pentru farmacia Ştefan cel Mare – Vaslui, conform declaraţiei de impunere:
- valoarea de inventar (înregistrată în contabilitate): 188 306,4 RON
- data de la care este valabilă valoarea de inventar: 01.01.2004
- data dobândirii clădirii: 1972
- data ultimei reevaluări: 31.12.2003
- cota: 1%
- suma datorată: 1883,06 RON (1%*188306,4 RON)

45
Fluxul informaţional privind plata impozitul pe clădiri:

Fişa mijloc fix

val contabilă

declaraţia de
Departament impunere anuală
financiar contabil

declaraţii
extras de rectificative
OP cont (dacă se modif.
patrimoniul)
Bancă

Consiliul local

Trezorerie

 Consiliul local stabileşte zonele ierarhice ale localităţii, precum şi modificarea

sumelor din Codul Fiscal conform obiectivelor proprii.
 Pe baza fişei mijlocului fix şi a cotelor de impunere se stabileşte cuantumul
impozitului pe profit
 Se întocmeşte Declaraţie de impunere anuală privind obligaţia de plată şi o
declaraţie rectificativă în cazul modificării bazei impozabile, care se depune la
direcţia impozite şi taxe (consiliul local).
 Se întocmeşte un ordin de plată către bancă
 Aceasta efectuează plata către Trezorerie.
 Banca emite un extras de cont societăţii pentru confirmarea plăţii.

46
 2.4.2. Impozitul pe teren

Orice persoană care are în proprietate un teren situat în România datorează pentru
acesta un impozit anual (exceptând anumite cazuri)
Impozitul pe teren, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale
în raza căreia este situat terenul.
În cazul unui teren, aflat în administrarea sau în folosinţa, după caz, a altei
persoane şi pentru care se datorează chirie/arendă în baza unui contract de
închiriere/arendare, impozitul pe teren se datorează de către proprietar.

Subiectul:
Orice persoanã care are în proprietate un teren situat în România datorează
pentru acesta un impozit annual către bugetul localîn raza căruia se află terenul,
indiferent de locaţia acestuia: în municipii, oraşe, commune, în intravilan sau în
extravilan. Pentru terenul pentru care se plăteşte o chirie în baza unui contract de
proprietate, impozitul este suportat de proprietar.
Plătitorul impozitului pe teren este S.C. Iassyfarm S.A. pentru terenurile detinute în
proprietate.

Obiectul impozitului:
Este constituit de terenurile deţinute de subiectul impozabil, indiferent de locul
unde se află. Dacă un teren a fost achiziţonat în cursul anului se impune cu începere de la
data de întâi a lunii următoare celei în care au fost dobândite, iar impozitul se calculează
proporţional cu perioada de timp rămasă până la sfârşitul anului fiscal.
Terenurile ce se vând în cursul anului se pot scădea de la impunere, de la data de
întâi a lunii următoare, iar impozitul se recalculează corespunzător.
Unitatea tehnică de evaluare: metrii pătraţi de teren pentru care se stabileşte anual o
sumă fixă.

Scutiri:
Impozitul pe teren nu se datorează pentru:
- terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;
- orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu
personalitate juridică;
- orice teren al unui cimitir, crematoriu;
- orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizată
provizoriu sau acreditată;
- orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut în patrimoniul
autorităţilor locale;
- orice teren deţinut, administrat sau folosit de către o instituţie publică, cu excepţia
suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;
- orice teren aferent unei clădiri a unei instituţii publice sau unei clădiri care face parte
din domeniul public sau privat al unei unităţi administrativ-teritoriale, exceptând
suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice;

47
- terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri
principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România - S.A
- terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
- terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă
de moştenitori legali sau testamentari; s.a.

Calculul impozitului
Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren,
rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a
terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin

înmulţirea numărului de metri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în
următorul tabel:

Zona din cadrul localităţii Rangul localităţii

(lei/m2)
0 I II III IV V
A 5,900 4,900 4,300 3,700 500 400
B 4,900 3,700 3,000 2,500 400 300

C 3,700 2,500 1,900 1,200 300 200

D 2,500 1,200 1,000 700 200 100

Încadrarea terenurilor pe zone şi pe categorii de folosinţă, în intravilan şi

extravilan, se face de către consiliile locale, în funcţie de poziţia terenurilor faţă de
centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor
evidente agricole ori cadastrale.
Plata impozitului
Impozitul pe teren se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15
martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de
către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o
bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

În municipiul Iaşi, pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren datorat pentru

întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului fiscal, se acordă
o bonificaţie de 5%.

Zona în cadrul localităţii Iaşi Impozitul pe teren (lei/mp)-2005

A 6960
B 5265
C 3600
D 1710

48
Exemplu de calcul:
Suprafaţa terenului : 1710,68 mp
Suprafaţa construită la sol a clădirii : 521,62 mp
Baza impozabilă : 1710,68 mp – 521,62 mp = 1189,06 mp
Zona din localitate: B,
Cota fixă de impozitare : 5265 lei
Impozitul pe teren datorat : 1189,06 mp * 5265 lei/mp = 6 260 400,9 lei

Fluxul informaţional privind plata impozitul pe teren:

Fişa mijloc fix

declaraţia de
Departament impunere anuală
financiar contabil

declaraţii
extras de rectificative
OP cont (dacă se modif.
patrimoniul)
Bancă

plată Consiliul local

Trezorerie

 Consiliul local stabileşte Zonele ierarhice ale localităţii, precum şi modificarea

sumelor din Codul Fiscal conform obiectivelor proprii.
 Pe baza fişei mijlocului fix se stabileşte suprafaţa impozabilă a terenului. Aceasta
se înmulţeşte cu suma stabilită de Consiliul local pentru metru pătrat în funcţie de
zona unde se găseşte terenul.
 Se întocmeşte Declaraţia de impunere anuală privind obligaţia de plată şi o
declaraţie rectificativă în cazul modificării bazei impozabile, care se depune la
Direcţia impozite şi taxe .
 Se întocmeşte un Ordin de plată către bancă
 Banca efectuează plata prin trezorerie către Bugetul de stat.
 Banca emite un extras de cont societăţii pentru confirmarea plăţii.

49
 2.4.3 Taxa asupra mijloacelor de transport

Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie

înmatriculat în România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport (cu anumite
excepţii).
S.C. IassyFarm S.A.. este plătitoare a taxei asupra mijloacelor de transport pe
care le posedă.
Taxa asupra mijloacelor de transport, se plăteşte la bugetul local al unităţii
administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru,
după caz.

Subiecţii impunerii:
pot fi atât persoane juridice, cât şi persoane fizice, române sau străine, care au în
proprietate mijloace de transport cu tracţiune mecanică sau pe apă.

Obiectul impunerii:
este reprezentat de mijloacele de transport cu tracţiune mecanică (autoturisme, autobuze,
autocare, microbuze, autotrenuri, tractoare, motociclete etc.) şi mijloacele de transport pe
apă. În raport de obiectul său, taxa poate fi considerată atât ca un impozit pe avere cât şi
ca o taxă pentru folosirea drumurilor publice.

Scutiri :
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:
- autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu
handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
- navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor
fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;
- mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
- mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de
transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri
în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public.

Calculul taxei:
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de
transport deţinut.
În cazul mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică, taxa asupra mijlocului de
transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulţirea
fiecărui 500 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Valoarea taxei
Mijloc de transport lei/500 cm3 sau
fracţiune
1. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cm3 inclusiv 58.000

2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cm3 72.000

50
 3. Autobuze, autocare, microbuze 117.000

4. Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv 126.000

5. Tractoare înmatriculate 78.000

6. Motociclete, motorete şi scutere 29.000

Plata taxei:
Taxa asupra mijlocului de transport se plăteşte anual, în patru rate egale, până la
datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de
până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
În cazul unui mijloc de transport deţinut de un nerezident, taxa asupra mijlocului
de transport se plăteşte integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la
compartimentul de specialitate al autorităţii de administraţie publică locală.
Neplata în termen atrage după sine majorări de întârziere calculate pentru fiecare
zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la
data stingerii sumei datorate.

Exemplu de calcul:
Auto Renault (anul dobândirii 2001) <12 t
Capacitate cilindrică : 1149 cmc ~ 3
Taxa datorată funcţie de capacitatea de tonaj: 3 * 20 RON = 60 RON

Fluxul informaţional privind plata taxei asupra mijloacelor de transport :

 Pe baza fişei mijlocului fix se încadrează mijlocul fix într-o categorie de

impozitare în funcţie de capacitatea cilindrică şi numărul de axe.
 Se stabileşte impozitul după împărţirea în fracţiuni a capacităţii cilindrice şi
înmulţirea numărului de fracţiuni cu suma stabilită de Consiliul local.
 Se întocmeşte Declaraţia privind obligaţia de plată, care se depune la Direcţia
Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei.
 Se întocmeşte un ordin de plată către bancă.
 Banca efectuează plata prin Trezorerie către Bugetul de stat.
 Banca emite un extras de cont societăţii pentru confirmarea plăţii.

51
 Fişa mijloc fix
tonaj cap. cilindrică

declaraţia de
Departament impunere anuală
financiar contabil

extras de
OP cont

Bancă

plată Consiliul local

Trezorerie

52
 2.4.4.Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate

A. Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate

Orice persoană, care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România
în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, datorează
plata acestei taxe, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin
mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale.
Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate, se plăteşte la bugetul local al
unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi
publicitate.
Această taxă se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea
serviciilor de reclama şi publicitate.
Cota taxei se stabileşte de consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3%.
Valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate cuprinde orice plată obţinută sau
care urmează a fi obţinută pentru serviciile de reclamă şi publicitate, cu excepţia taxei pe
valoarea adăugată.
Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se varsă la bugetul local, lunar, până
la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de
servicii de reclamă şi publicitate.

B. Taxa pentru afişaj în scop de reclama şi publicitate

Orice persoană care utilizează un panou, afişaj sau structură de afişaj pentru
reclamă şi publicitate într-un loc public datorează plata taxei anuale prevăzute în
prezentul articol către bugetul local al autorităţii administraţiei publice locale în raza
căreia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă.
Scutiri
Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate şi taxa pentru afişaj în scop de
reclamă şi publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acestea
fac reclamă unor activităţi economice.
Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate, nu se aplică unei persoane
care închiriază panoul, afişajul sau structura de afişaj unei alte persoane, în acest caz taxa
fiind plătită de această ultimă persoană.
Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se datorează pentru afişele,
panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor.
Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică pentru panourile
de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulaţie,
precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale.
Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate pentru
afişajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor,
realizării de reclamă şi publicitate.

Calcul :
Valoarea taxei se calculează anual, prin înmulţirea numărului de metri pătraţi sau
a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma
stabilită de consiliul local, astfel:

53
- în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică,
suma este de până la 200.000 lei;
- în cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate,
suma este de până la 150.000 lei.
Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se recalculează pentru a
reflecta numărul de luni sau fracţiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se
afişează în scop de reclamă şi publicitate.
Plata:
Taxa se plăteşte anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele
de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afişaj în scop
de reclamă şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate
al autorităţii administraţiei publice locale.

Societatea comercială IassyFarm S.A. este plătitoare a acestor taxe deoarece

utilizează firme de reclamă luminoase şi utilizează afişe de reclamă şi publicitate în locuri
publice.
Pentru municipiul Iaşi, sunt stabilite urnătoarele taxe:

leiRON/mp sau fracţiune/an

Denumire Taxa 2005 (RON) Taxa 2006 (RON)
Taxa pt. afisajul situat în locul în care
persoana derulează o activitate 22,5 24
economică
Taxa pentru panou, afişaj sau structură de
17 18
afişaj pentru reclamă şi publicitate.

Exemplu de calcul :
Pentu firma luminoasă de la farmacia Ştefan cel Mare (pentru anul 2006) :
- suprafaţa firmei : 4 mp
- durata amplasării : 12 luni
- taxa datorată : 28 RON/an/mp
- total taxă datorată : 4 * 28 = 112 RON

Fluxul informaţional privind plata taxei pentru folosirea mijloacelor de

reclamă şi publicitate :

De la departamentul Marketing-vânzări ajung la departamentul financiar

contractele de publicitate încheiate, unde se face şi calculul sumei de plată pe baza
declaraţiei de impunere primită de la Consiliul local.
După retrimiterea declaraţiei de impunere departamentul financiar contabil
efectuează plata taxei la casieria Consiliului Local.

54
Departament
Marketing - vânzări

declaraţia de
Departament impunere anuală
financiar contabil
plată
extras de
OP cont

Bancă

Consiliul local

Trezorerie

55
 2.5. Contribuţiile la Asigurările Sociale de Stat

Baza legală:
Legea nr. 19 / 2000, privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi
completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 140 din 1 aprilie 2000.
Subiectul:
În sistemul public sunt asigurate, persoanele fizice, denumite asiguraţi.
Asiguraţii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au,
conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România. Ei au obligaţia să plătească
contribuţii de asigurări sociale şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări
sociale, conform legii.
Subiect al acestui venit bugetar este pe de o parte S.C. IassyFarm S.A. iar pe de
altă parte fiecare salariat al societăţii.
Plătitorul: este numai S.C. IassyFarm S.A.

În sistemul public sunt contribuabili, după caz:

a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
b) angajatorii;
c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii
d) Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională care administrează bugetul
Fondului pentru plata ajutorului de somaj;
e) persoanele prevazute la art. 5 alin.2 din lege, care incheie contract de asigurare.

Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de

muncă normale, deosebite sau speciale.
Aceste cote se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:

a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel
puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectiva;
b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime
nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;
c) aviaţia civilă, pentru personalul navigant
d) activitatea artistică desfaşurată în anumite profesii.

Cotele de contribuţie de asigurări sociale:

Conform Legii nr. 519 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, publicată în
MO nr. 864 din 4 dec. 2003, în anul 2004 cotele de contribuţie de asigurări sociale sunt:
a) pentru condiţii normale de muncă - 31,5%;
b) pentru condiţii deosebite de muncă - 36,5%;
c) pentru condiţii speciale de muncă - 41,5% .
Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale, datorată de asigurat este de 9,5%,
indiferent de condiţiile de muncă.
Cota datorată de angajator:

56
 Contribuţia datorată de angajator este stabilită ca diferenţă între cota prevăzută de
Legea 19/2000 pentru fiecare dintre cele trei categorii de muncă şi cota datorată de
angajat. Astfel, pentru angajaţii care muncesc în condiţii normale de muncă, cota datorată
de angajator este de 22% din baza de calcul. Pentru angajaţii care muncesc în condiţii
deosebite de muncă, cota plătită de angajator este de 27% din baza de calcul. La fel,
pentru angajaţii care muncesc în condiţii speciale de muncă, cota datorată de angajator
este de 32% din baza de calcul.

Baza de calcul:
Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul
asiguraţilor o constituie:
a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile,
reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraţilor care
desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă şi funcţionarii publici, sau
veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asiguraţii persoanele care
işi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii
executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii
cooperatori dintr-o organizaţie a cooperatiei meştesugaresti, ale căror drepturi şi obligaţii
sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute mai sus;
b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau în contractul de asigurare socială,
care nu poate fi mai mic 1/4 din salariul mediu brut.

(Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru

personalul roman trimis in misiune permanenta in strainatate de catre persoanele juridice
din Romania este salariul brut lunar in lei, corespunzator functiei in care persoana
respectiva este incadrata in tara, inclusiv sporurile si celelalte adaosuri care se acorda
potrivit legii.)

Baza de calcul prevăzută mai sus nu poate depăşi plafonul a de 5 ori salariul
mediu brut.

Plata contribuţiilor de asigurări sociale se efectuează pe bază de ordine de plată

pentru Trezoreria Statului, întocmite distinct pentru fiecare tip de contribuţie:
 contribuţiile datorate de angajator (în contul deschis la Trezorerie: "Contribuţia
de asigurări sociale de stat datorată de angajatori")
 contribuţiile individuale de asigurări sociale reţinute de la asiguraţi (în contul
de la Trezorerie: "Contribuţia de asigurări sociale datorată de salariaţi şi persoane
asimilate salariaţilor")

Termen de plată:
Persoanele juridice şi persoanele fizice care au calitatea de angajator au obligaţia
să declare contribuţiile sociale datorate, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale. Declararea se face la
unităţile subordonate ale Ministerului Finanţelor Publice unde sunt luate în evidenţă ca
plătitori de impozite şi taxe. Termenul de declarare a contribuţiilor sociale constituie
şi termen de plată.

57
Exemplu de calcul:
Condiţiile de lucru în cadrul societăţii IassyFarm: normale
 CAS societate = fonduri de salarii brute lunare realizate de salariati în cond. normale *
cota de contribuţie în conditii normale
 CAS societate = 898.604.550 lei * 22% = 197.693.001 lei

 Contribuţia individuală de asigurări sociale a unui angajat, cu venit brut de 7.980.000

lei, cota 9,5%
 CAS = venit brut * 9,5% = 7.980.000 lei * 9,5% = 758.100 lei

Fluxul informaţional generat de calcului şi plata contribuţiei la asigurările sociale

CAS societate
- 31,5%(normale) Casa jud. de
- 36,5%(deosebite) * fond pensii Iaşi
- 41,5%(speciale) brut salarii
CAS salariat
- 9,5%* venit brut

calcul
contribuţie Departament
declaraţia privind
finaciar contabil
contribuţia la asig soc

OP
foi de calcul Declaraţia privind
(salariul tarifar obligaţia de plată
de încadrare) către Bugetul
de stat consolidat
Bancă

Trezorerie Biroul de personal Administraţia

(2 conturi) şi salarizare Fin. Pub. Iaşi

58
 2.6. Contribuţia la Fondul de Asigurare pentru Şomaj

Baza legală:
Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă (publicat în MO, Partea I nr. 103 din 6 februarie
2002).

BENEFICIARII: contribuţiei sunt persoanele în cautarea unui loc de muncă, aflate în

una dintre urmatoarele situatii:
a) au devenit şomeri adică:
- este în căutarea unui loc de muncă de la varsta de minimum 16 ani şi până la
indeplinirea condiţiilor de pensionare;
- starea de sănătate si capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei
munci;
- nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi
autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaţia de somaj ce i s-ar
cuveni potrivit prezentei legi;
- este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat urmatoare dacă s-ar gasi
un loc de muncă;
- este înregistrată la Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă sau la
alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează in condiţiile prevazute de
lege;
b) nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituţii de invatamant sau
dupa satisfacerea stagiului militar;
c) ocupa un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;
d) au obtinut statutul de refugiat sau altă forma de protectie internatională,
e) străini care au fost incadraţi în muncă sau au realizat venituri în România,
f) nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau dupa eliberarea din detentie.

În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă
sau persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţie civilă de prestări
de servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de
bază minime brute pe ţară;
b) funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de
numire;
c) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite
în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
d) militarii angajaţi pe bază de contract;
e) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
f) alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi
care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e).

COTA datorată de angajator şi BAZA DE CALCUL a acesteia:

59
 1. Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar cota de contribuţie la bugetul
asigurărilor pentru şomaj de 3% datorată asupra fondului total de salarii brute lunare
realizate de angajaţii asiguraţi.
2. Angajatorii au obligaţia de a reţine şi vira lunar contribuţia individuală la
bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cota de 1%, aplicată asupra salariului de bază lunar
brut al salariatului
Plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj se efectuează de către
contribuabili persoane fizice sau juridice pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria
Statului întocmite distinct pentru fiecare contribuţie
 contribuţiile de asigurări pentru şomaj, datorate de angajator (în contul
"Contribuţii ale angajatorilor şi ale persoanelor juridice asimilate angajatorului",
deschis la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază angajatorii
sau asimilaţii acestora sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite şi taxe.)
 contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj reţinută de la asiguraţi (în
contul "Contribuţii individuale", de la Trezorerie)
Termen de plată:
Persoanele juridice şi persoanele fizice care au calitatea de angajator au obligaţia
să declare contribuţiile sociale datorate, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale. Declararea se face la
unităţile subordonate ale Ministerului Finanţelor Publice unde sunt luate în evidenta ca
plătitori de impozite şi taxe. Termenul de declarare a contribuţiilor sociale constituie
şi termen de plată.

Exemplu de calcul:
 S.C. IassyFarm S.A. :
 angajat
C.F.S = 3% * total fond salarii brute
= 3% * 898.604.550 lei
= 26.958.136,5 lei
Salariu tarifar (de bază) = 7.600 000 lei
C.F.S. = 1% · salariul de baza
= 1% · 7.600.000 lei
= 76.000 lei

FUXUL INFORMAŢIONAL:
1. În cadrul departamentului Financiar- Contabil se calculează contribuţia datorată la
Fondul de Şomaj.
2. La salariul de bază individual se aplică cota stabilită pentru un angajat de către
Ministerul Finanţelor Publice rezultând CFS pentru angajat
3. La fondul total de salarii brut se aplică cota stabilită pentru angajator de către
Ministerul Finanţelor publice, rezultând CFS datorat de angajator.
4. Se întocmeşte declaraţia privind obligaţia de plată care se depune la Agenţia
Judeţeană a Ocupării Forţei de Muncă împreună cu lista nominală de angajaţi
5. Pe baza răspunsului primit se completează un ordin de plată către bancă , care va
efectua la rândul său plata către Bugetul asigurările sociale de stat prin Trezorerie.
6. De asemenea se completează şi declaraţia privind obligaţiile de plată către Bugetul
de Stat Consolidat, care se depune la Administraţia Financiară.

60
Cota Salar de Cota Fond salarii
1% bază Biroul de personal 3% brute
şi salarizare
CFS CFS
angajat state angajator
de
plată

Departament
financiar contabil declaraţia
privind
obligaţia de
Declaraţia plată
privind extras
obligaţia de OP de
plată către cont
Bugetul
lista
de stat
nominală a
consolidat
salariaţilor

Agenţia Judeţeană a
Administraţia Ocupării Forţei de
Financiară Iaşi Bancă Muncă

Trezorerie

61
 2.7. Contribuţia la Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate

Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii

şi promovării sănătăţii populaţiei care asigură acordarea unui pachet de servicii de bază.

Baza legală:
Ordonanţa de Urgenţa nr. 150 din 31 octombrie 2002, privind organizarea şi funcţionarea
sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în MO nr. 838 din 20 noiembrie
2002

Subiectul:
Este reprezentat de persoanele asigurate: toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară,
precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România. În
această calitate au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurare potrivit prevederilor prezentei
ordonanţe de urgenţă. Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează o dată cu
pierderea dreptului de domiciliu sau de reşedinţă în România.
Obligaţia virării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate revine
persoanei juridice sau fizice care angajează persoane cu contract individual de muncă sau
convenţie civilă, precum şi persoanelor fizice, după caz, precum şi persoanelor care
exercită profesii liberale sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfăşoare
activităţi independente.
Subiectul acestui venit bugetar este atât S.C.IassyFarm S.A cât şi salariaţii
societăţii.
Plătitorul: este S.C. S.C.IassyFarm S.A
Unitatea de impunere: contribuţiile privind asigurările sociale de sănătate se plătesc în
lei.

Există şi persoane care beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei cum ar fi:
a) toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de
ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;
b) soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane
asigurate;
d) persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte
surse şi se află în îngrijirea familiei;
e) pensionarii de asigurări sociale, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.R. şi alte
categorii de pensionari;
f) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de
Ministerul Sănătăţii şi Familiei, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu
realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse;
g) femeile însărcinate sau lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub
salariul de bază minim brut pe ţară;
h) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social,
potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările
ulterioare;

62
Drepturi şi obligaţii ale asiguraţilor:
► Asiguraţii au următoarele drepturi:
a) să aleagă medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu, unitatea spitalicească
ce le va acorda servicii medicale, precum şi casa de sănătate la care se asigură;
b) să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, suportând cheltuielile de
transport dacă opţiunea este pentru un medic din altă localitate;
c) să îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 3 luni de la
data înscrierii pe listele acestuia;
d) să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive
medicale în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii;
e) să li se efectueze cel puţin un control profilactic în fiecare an, în funcţie de sex şi de
grupa de vârstă căreia îi aparţin;
f) să beneficieze de servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii,
inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
g) să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi spitale acreditate;
h) să beneficieze de servicii medicale de urgenţă;
i) să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică;
j) să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare;
k) să beneficieze de dispozitive medicale şi alte materiale specifice;
l) să beneficieze de servicii şi îngrijiri medicale la domiciliu.

► Obligaţiile asiguraţilor pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute anterior:

a) să se înscrie pe lista unui medic de familie acreditat potrivit legii;
b) să anunţe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
c) să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru;
d) să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra
modificărilor datelor de identitate sau modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o
anumită categorie de asiguraţi;
e) să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;
f) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medicosanitar;
g) să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând diferenţa dintre tarifele
acceptate la plată de sistemul de asigurări sociale de sănătate şi cele practicate pe piaţă,
denumită în continuare coplată, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;
h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atestă
calitatea de asigurat.

Cota aplicabilă şi baza de calcul:

Sunt obligaţi la plata unor contribuţii către fondul asigurărilor sociale de sănătate
atât angajatorii, căt şi angajaţii sau asiguraţii.
 Persoanele juridice sau fizice la care îsi desfăşoară activitatea asiguraţii au
obligaţia să calculeze şi să vireze casei de asigurări o contribuţie de 7% datorată
pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea respectivă; acestea au obligaţia
să anunţe casei de asigurări orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor;

63
 Persoanele juridice sau fizice prevazute mai sus au obligaţia plăţii contribuţiei de
7% raportat la fondul de salarii realizat.
 Contributia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de
6,5%, care se aplică asupra:
- veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit;
- veniturilor din activităţi desfăşurate de persoane care exercită profesii liberale
sau autorizate potrivit legii să desfăşoare activităţi independente;
- veniturilor din agricultură şi silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit
pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator;
- indemnizaţiilor de şomaj şi alocaţiilor de sprijin;
- veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi
si altor venituri care se supun impozitului pe venit

Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate se deduce din impozitul pe

salariu sau din impozitul pe venit, dupa caz, stabilit potrivit legii, şi se varsă la Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate.

Plata contribuţiilor pentru asigurări sociale de sănătate: se efectuează de către

contribuabilii persoane juridice sau fizice, pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria
Statului, întocmite distinct pentru fiecare contribuţie:
 contribuţiile datorate de persoane juridice şi fizice care au calitatea de
angajator se achită în contul: "Contribuţii de la persoane juridice sau fizice care
angajează personal salariat", deschis la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului
în a căror rază angajatorii sau asimilaţii acestora sunt luaţi în evidenţă ca plătitori
de impozite şi taxe.c
 contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate, reţinute de la asiguraţi, se
achită de persoanele juridice sau fizice care au calitatea de angajator ori asimilat,
în contul "Contribuţia datorată de persoanele asigurate care au calitatea de
angajat", deschis tot la Trezoreria Statului.

Termen de plată:
Persoanele juridice si persoanele fizice care au calitatea de angajator au obligaţia
să declare contribuţiile sociale datorate, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale. Declararea se face la
unităţile subordonate ale Ministerului Finanţelor Publice unde sunt luate în evidenţă ca
plătitori de impozite şi taxe. Termenul de declarare a contribuţiilor sociale constituie
şi termen de plată.

Sancţiuni:
În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate fondului,
CNAS, direct sau prin casele de asigurări, se procedează la aplicarea măsurilor de
executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de
întârziere, potrivit legii.
Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la bancă sau la
trezorerie, dupa caz, odată cu documentaţia pentru plata salariilor şi a altor venituri

64
pentru salariaţi, documentele pentru plata contribuţiilor datorate fondului, plăţile
efectuându-se simultan sub control bancar, respectiv trezorerie.

Exemplu de calcul:
 S.C. IASSYFARM S.A. CASS = 7 % * fondul lunar brut de salarii
= 7 % * 898.604.550 lei
= 62.902.318,5 lei

 pentru un angajat CASS = 6.5% * venit brut lunar

= 6.5 % * 7.980.000 lei
= 518.700 lei

 contribuţia întregului personal la asigurările de sănătate

CASS = 6.5 % * fondul lunar brut din salarii
= 6.5 % * lei
= 58.409.295,75 lei

FUXUL INFORMAŢIONAL:

1. În cadrul Departamentului Financiar- Contabil se calculează contribuţia datorată la

Bugetulul Asigurărilor Sociale de Sănătate.
2. La salarul brut individual se aplică cota stabilită pentru un angajat de către Ministerul
Finanţelor Publice rezultând CASS datorat de angajat.
3. La Fondul total de salarii brut se aplică cota stabilită pentru angajator de către
Ministerul Finanţelor Publice, rezultând CASS datorat de angajator.
4. Pe baza datelor obţinute se întocmeşte declaraţia privind obligaţia de plată care se
depune la Casa Jud.de Asigurări de Sănătate Iaşi, precum şi lista nominală cu salariaţi.
5. Pe baza răspunsului primit se completează un ordin de plată către bancă , care va
efectua la rândul său plata către Bugetul asigurările sociale de stat prin Trezorerie.
6. De asemenea se completează şi declaraţia privind obligaţiile de plată către Bugetul de
Stat Consolidat, care se depune la Administraţia Financiară Iaşi.

65
Cota Salar brut Cota Fond brut
6,5% lunar Biroul de personal 7% salarii
şi salarizare
CASS CASS
angajat state angajator
de
plată

Departament
financiar contabil declaraţia
privind
obligaţia de
Declaraţia plată la
privind extras bass
obligaţia de OP de
plată către cont
Bugetul
lista
de stat
nominală a
consolidat
salariaţilor

Administraţia Casa Jud. de Asig. de

Financiară Iaşi Bancă Sănătate

Trezorerie

66
 2.8. Contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă
şi boli profesionale

Baza legală:
Legea nr. 346 din 06/05/2002, privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 454 din 06/27/2002.

Subiectul şi plătitorul: S.C. IassyFarm S.A.

Contribuabili:
Sunt asigurate obligatoriu prin lege:
a) persoanele care desfăşoara activităţi pe baza unui contract individual de muncă,
indiferent de durata acestuia, inclusiv funcţionarii publici;
b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi
membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti;
c) şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate
potrivit legii;
d) persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe baza de convenţii civile de prestă de
servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin
3 salarii medii brute pe economia naţională;
e) ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale.

Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale au

dreptul la urmatoarele servicii:
 reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;
 reabilitare şi reconversie profesională;
 indemnizatie pentru incapacitate temporară de muncă;
 indemnizaţie pentru trecerea temporara în alt loc de muncă;
 compensaţii pentru atingerea integrităţii;
 despăgubiri în caz de deces;
 rambursări de cheltuieli.

Cota aplicabilă şi baza de calcul:

Cota contribuţiei lunare contributii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale se situează, potrivit Legii, în funcţie de clasa de risc, între 0,5% şi 4%,
procent aplicat asupra fondului total de salarii brute lunare realizate.
Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale nu se
aplică asupra sumelor reprezentând:
a) prestaţii de asigurari sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din
fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii;
b) drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale în cazul desfacerii contractelor
individuale de muncă, al încetării calităţii de funcţionar public sau de membru cooperator,
altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz;

67
 c) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizatiile de delegare, detaşare şi transfer,
precum şi drepturile de autor;
d) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
e) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Pentru anul 2004, cota de contributie privind asigurarea pentru accidente de

muncă şi boli profesionale, datorate de angajatori este de 0,5% din fondul total de
salarii brute lunare realizate.

Termene şi modalităţi de plată:

Sumele aferente cotei de 0,5% prevăzute de lege pentru asigurarea pentru
accidente de muncă şi boli profesionale, datorate de angajatori şi de persoanele fizice care
încheie contracte individuale de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale
şi care în acelaşi timp sunt asigurate în sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, se adaugă la contribuţiile de asigurări sociale datorate de aceştia şi
se virează la bugetul asigurărilor sociale de stat, în condiţiile şi la termenele stabilite de
Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Exemplu de calcul:
contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă
= 0,5% * total fond salarii brute realizate
= 0,5 % * 898.604.550 lei
= 4.493.022,75 lei

2.9. ACCIZE

Subiectul:
Persona juridică care are ca obiect de activitate producţia de produse accizabile, sau care
importă astfel de produse, precum şi persoanele fizice care produc peste limita stabilită de
lege şi comercializează produse accizabile.
Obiectul:
Accizele sunt taxe speciale care se datorează bugetului de stat pentru produse din
ţară şi din import : bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât berea sau vinul, produse
intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale. Acestea se supun accizării
în momentul producerii lor în România sau la momentul importului lor în ţară. Acciza
devine exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau
lipsuri de produse accizabile.
Alte produse accizabile sunt şi cafeaua, cafeaua prăjită, solubilă, confecţii din
blană naturală, articole din cristal, bijuterii din aur şi/sau platină, autoturisme, produse de
parfumerie, aparate video, de inregistrat sau de reprodus, camere video, cuptoare cu
microunde, aparate pentru aer condiţionat, arme de vânătoare şi de uz personal.
Baza de impozitare:

68
este reprezentată pentru producţia internă de preţurile de livrare din care se scad accizele
şi preţul producătorului, care să nu poate fi mai mic decât suma costurilor ocazionate de
obţinerea produsului.
Pentru produsele de import baza impozabilă este valoarea stabilită în vamă, la care se
adaugă taxele vamale şi taxele speciale.

CALCULUL ACCIZEI:
K  RQ
o La bere: acciza se calculează astfel: A  C ;
100
KR
o La vinuri spumoase, băuturi fermentate ; A  Q
100
C KR
o Pentru alcooletilic : A   Q
100 100
unde: C = numărul de grade „PLATO”
K= acciza unitară în funcţie de capacitatea de producţie
anuală;
R= cursul de schimb
Q = cantitate (litri)
o La tutun : A = Q  K  R

Scutiri:
1. livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;
2. organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de către autorităţile publice
ale României, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale,
care pun bazele acestor organizaţii, sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau
guvernamental;
3. forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord,
cu excepţia Forţelor Armate ale României;
4. rezerva de stat şi rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
5. Sunt exceptate de la plata accizelor produsele alcoolice fabricate de persoana
fizică şi consumat de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie
vândut.
Accizele nu se aplică pentru imortul de produse accizabile aflate în bagajul
călătorilor şi al altor persoane cu domiciliul în omănia sau în străinătate, în limita şi
conform cerinabilite.
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală
competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabilă autorizaţia
de antrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna
respectivă.
Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către
antrepozitarii autorizaţi până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se
referă declaraţia.

Plata:

69
 Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care acciza devine exigibilă
În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un
regim suspensiv, momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei
vamale de import.
Neândeplinirea obligaţiei de plată cu mai mult de 5 zile calendaristice de la
termenul legal atrage suspendarea autorizaţiei de antrepozit autorizat şi închiderea
activităţii până la data plăţii sumelor restante.

2.10. TAXE VAMALE

Taxa vamală se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale asupra valorii în vamă,
exprimată în lei.
Valoarea in vamă: se determină şi se declară de către importator, care este obligat să
depună la biroul vamal, o declaraţie pentru valoarea în vamă, însoţită de facturi sau alte
documente de plată a mărfii şi a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
Plătitorul: taxelor vamale este persoana care depunde la biroul vamal declaraţia pentru
valoare in vamă.
Obiectul: marfurile care trec graniţele vamale ale unui stat. Acestea pot fi mărfuri ce se
importă de o ţară, marfuri de tranzit, mărfuri ce se exportă.
Baza de calcul: Valoarea în vamă transformată în lei constituie baza de calcul a taxelor
vamale prevăzute în Tariful Vamal de Import al României
La exportul de mărfuri nu se încasează taxe vamale.

Clasificare:
Taxele percepute de autoritatea vamală se pot clasifica în:
- taxe vamale de bază;
- taxe vamale preferenţiale.
Taxele vamale de bază sunt stabilite potrivit politicii comerciale a României
şi/sau acordurilor internaţionale la care România este parte semnatară.
Taxele vamale preferenţiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb încheiate
de România cu ţări (Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de ţări (Uniunea
Europeană - UE, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb - AELS, CEFTA etc.) pentru
unele mărfuri sau categorii de mărfuri.

Stabilirea taxelor:
Atât taxele vamale de bază cât şi taxele vamale preferenţiale sunt stabilite pe fel
de marfă a cărei clasificare se face în funcţie de regulile generale şi notele explicative de
interpretare a nomenclaturii mărfurilor prevăzute în Tariful vamal de import al României,
specifice Convenţiei Internationale a Sistemului armonizat de descriere şi codificare a
mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14-06-1983, la care România este parte.

70
 Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, în
funcţie de felul mărfii sau de destinaţia lor specifică, potrivit reglementărilor vamale sau
acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o exceptare de drepturi
vamale, care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent tarifar. (exemplu: un
autovehicul fabricat în Uniunea Europeana, pentru care a fost eliberat un certificat de
circulaţie a mărfurilor EUR1 valid, beneficiază de tratament tarifar favorabil la momentul
întocmirii formalităţilor vamale de import în România).

Exemplu de calcul:
al drepturile vamale de import ce trebuie plătite pentru un autovehicul cu capacitatea
cilindrica 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare, care se importă în România.

● Valoarea în vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = valoare în vama)

(transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb valutar stabilit şi
comunicat de Banca Naţionala a României în fiecare zi de joi. Acest curs se utilizează pe
toată durata săptămânii următoare, pentru declaraţiile vamale înregistrate în cursul acelei
saptămâni.)
● Cursul de schimb = 30.000 lei/ EURO
5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea în vamă
transformată in lei)
● Taxa vamală de import determinată pe baza Tarifului Vamal de Import al României
coloana de baza este 30%.
150.000.000 LEI x 30% = 45.000.000 LEI (Txv = Taxa vamala de import
calculată şi datorată)
●Comisionul vamal (0,5%) se calculează la valoarea în vamă a autovehicolului
transformată în lei la cursul BNR.
150.000.000 LEI x 0,5% = 750.000 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si
datorat)
●Acciza stabilită prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc, motor
benzină, grad normal de poluare este 6%
Baza de calcul pt. calc. accizei = Vv lei + Txv + Cv
=150.000.000 LEI + 45.000.000 LEI + 750.000 LEI = 195.750.000 LEI
deci calculul efectiv al accizei este
195.750.000 LEI x 6% = 11.745.000 LEI (Acc = Acciza calculată şi datorată)
●Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilită prin lege şi este în procent de 19%
Baza de calcul pt. calc.TVA = Vv lei + Txv + Cv + Acc
= 150.000.000 LEI + 45.000.000 LEI + 750.000 LEI + 11.745.000 LEI
= 207.495.000 LEI
deci calculul efectiv al TVA este
207.495.000 LEI x 19% = 39.424.050 LEI (Tvac = TVA calculat şi datorat)

 TOTAL DREPTURI VAMALE DE PLĂTIT pentru autovehiculul importat:

= Txv + Cv + Acc + Tvac
= 45.000.000 LEI + 750.000 LEI + 11.745.000 LEI + 39.424.050 LEI

71
 = 96.919.050 LEI (Drd = Total drepturi calculate şi datorate)

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie plătit de persoana care importă în
România autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzină, grad normal
de poluare este de 96.919.050 LEI

72