Tenor Regul pentr cultura erinlor + Casa gi Gradina Dragi prieteni, Aspectul si frumusetea florilor este o caracteristicd a fiecdrei specii, avand particularitati care ne conving sa le apreciem si sa le indragim. in cadrul diversitati lor, iubitorii cu greu pot face un top. ‘Am ales s va prezint unele aprecieri despre specille de crini, cuprinse sub denumirea botanica de Lilium. Am mai scris despre crini in numarul 10 din 2009, la pag. 86. Acum c&nd colectia mea s-a diversificat, aduc noi completari si va recomand cteva reguli utile de care veli tine seama tn cultura crinilor. Genul de fiori Lilium are originea in multe zone de pe glob, Incepand cu Extremul Orient si Asia Centrala, pana in America si Europa, Cuprinde foarte multe specii cu comportamente diferite dupa zonele din care provin. Toate sunt specii perene cu bulbi solzosi si tulpini drepte imbracate in frunze. Florile sunt tipice acestui gen de plante, dar au culori si forme particulare fiecarei specii. Unele sunt parfumate, altele sunt fara miros, dar prevaleaza forma, culoarea si aspectul. Floricultori le-au clasificat atat dupa aspectul florilor cat si dupa origini, Dupa cum sunt florile intalnim: a) Specii cu floarea trompeta si perpendiculara pe ax, ca de ‘exemplu la L. candidum (crinul fecioarei), L. longifflorum (crinul Pastelui), L. regale (crinul imperial), L. auraticum cu bulbi galbeni si flori albe cu dungi si puncte. b) Specii cu florile cu codite lungi (lung- pedunculate), larg deschise si pozitie pendula (atématoare) fata de ax, cum sunt L. speciosum cu 8-10 flori mari, sau L. tigrinium (crin tigrat) sau L. superbum originar din America de Nord, cu tulpini inalte si flori rosii ) Specii de crini cu flori cup, indreptate in sus, cum este crinul portocaliu (L. aurantiacum) si L. bulbiferum cu flori rosii—L.. bicolor Lolly Pop etc. d) Specii de crini cu fori tubulare, Iungi si larg deschise — 0 categorie neinteresanta floristic, ca Lilium canadense, L. martagon sau L. amabile. O alta clasificare dupa origini si hibrizi cuprinde: 1. Hibrizi astatici — un grup numeros cu flori mari de diferite forme si culori. 2. Hibrizi martagon cu flori mici si variet8ti putine. 3. Hibrizi orientali cu flori mari ca un castronas, cum sunt crinii Stargazer, Imperial Silver, Tiger etc. 4. Hibrizi candidum cu 3 flori galben-crem si parfumate, cu antere rosi. 5. Hibrizi americani din specii americane, ca de exemplu L. pardalinum cu flori piramidale. 6. Hibrizi trompeta cum sunt African Queen, Black Dragon. Multi cultivatori amatori consi-dera crinul drept planta dificil. Daca solul nu este bine drenat, bulbii putrezesc. in prezent s- au creat hibrizi care au vigoare si rezista la boli. Multi crini se preteaza sd fie crescutl in ghivece mai ales c& sunt si crini pitici, dat sunt si specii cu inditimi mari (uriasi) de peste 2 m (L. triumphador). Bulbii de crini sunt pereni, solzosi si cu disc bazal care reprezinta de fapt tulpina modificata si compactala. Solzii reprezinta, de asemenea, frunzele modificate care depoziteaza hrana pentru tulpina aeriana si pentru flori. Trebuie s4 aveti in vedere c bulbii au nevoie s8-si pastreze intacte rédacinile si turgescenta solzilor si niciodata sa nu fie ‘expusi uscéili in timpul sortarii si stocari, Imediat ce ati scos bulbii, fi vefi acoperi cu turba, nisip sau alt material reavan. Bulb trec printr-un repaus biologic care trebuie respectat si fotodata au nevoie sa treaca printr-o perioada de frig, in conditii naturale de -1 pana la -2 grade Celsius, cand nu sunt conditii de incaizire, © temperatura mai ridicata conduce la reducerea numarului de flori si chiar uscarea lor in teaca. Cultivarea bulbilor de Lilium in octombrie-noiembrie este mai favorabild decat primavara. Pentru inflorire crinii au nevoie de zile luminoase lungi, specifice lunilor iunie-iulie, Aveti in vedere ca excesul de umezeala (baltirea) dauneazé radacinilor si bulbilor. Crinii nu suporta calcarul (o exceptie este L. aurantiacum). Din experienta proprie va recomand sa nu ingrasati terenul cu balegar, acolo unde cultivati crini, caci bulbii pot putrezi Ingrasarea se face in ani anteriori, Nici pamantul negru de florarie pentru ghivece nu este prea bun pentru crini, deoarece mentine umiditatea i favorizeaza putrezirea radacinilor si a discului bazal. Pamantul sa fie grunjos si nisipos. Bulbii se scot si se separa la 3-4 ani si numai tn perioada de repaus vegetativ, anume cnd tulpinile incep s se usuce (adic toamna) cnd se face si replantarea lor imediat. Solzii nu trebuie s& se desprinda de disc. Exceptie de plantare este la crinul fecioarel (L. candidum) sau zambac, la care separarea se face vara in august, pentru a da posibilitatea s-si formeze o rozetd de frunze pana vine frigul, cu care iemeazé bine. Plantarea pe soiuri, dupa marimea bulbilor si indltimea specillor, in grupuri, face o cultura uniforma si atrgatoare. Plantarea de toamnd a bulbilor se face la adancimea de 15-20 cm cu nisip grosier la fundul gropii. Inmultirea crinilor este posibila si prin butasi de solzi, cum este la zambac, butasi de tulpind si de frunze, cum este la crinul regal — in condi de sera si temperatura de 18-20 grade Celsius Unele specii se inmultesc si prin bulbi aerieni ce se formeaz la subsoara frunzelor, cum este la L. tigrinium siL. bulbiferum. Recoltarea florilor de crin se face cAnd primul boboc a crapat si fsi expune culoarea fara a fi deschis. Florile de crin sunt o podoaba a gradinilor, dar si in ghivece, mai ales daca sunt si parfumate. De mii de ani, florile de crini au fost ulilizate in ceremoniile religioase fiind 0 planta dedicata zeitei frumusetii. Crinul alb este simbolul puritati si al inocentei. Este floarea Fecioarei Maria. in zodiacul florilor crinul este Balanta. in gradini, ori in ghivece, merité s& aveti cdtiva crini de care va veli bucura mult! Dragicititor, iarna, cand multe flori sunt intr-un repaus vegetativ, putem admira si specii care au aspect decorativ tn acest sezon si sunt atrégatoare mai ales prin frunzis. Am crescut mai de mult un crin cu frunze verzi, late, groase si ‘camoase, cu reflexe cenusii si cu perisori pe margine care, se pare, are o vegetatie continua. In lunile noiembrie-decembrie si chiar in ianuarie expune o inflorescenta in varful unei tulpini, cum se vede si in htpsshwww-casa-gradina.rolregul-pentu-cultur-crinlor! 42misro19 Regul pent cultura erinlor + Casa si Gradina fotografia anexata. Eu Lam botezat ,crinul maciucat” datorita aceste! inflorescente ca o maciuca in varful nei tije putemice ce se ridicd deasupra frunzelor cdrnoase. Prin documentare am ajuns la concluzia ca este © specie din familia Amarilidaceae numita stiintific Haemanthus (cititi Hemantus) sau popular floarea de ange. Acest gen de plante cuprinde cateva specii, intre care si Haemantus albiflos — pe care o detin eu Inflorescenta, marginité de bractee, cuprinde flori mici albe, din care ies staminele tot albe, dar cu anterele galben pronuntat (aurii) dispuse intr-o umbrela rotunda si densa, cu aspect de maciuca. Este planta perend de interior, putin pretentioasa, care din primavard si pana toamna, poate sta afara in loc semiumbrit, asiguréndu-i umiditatea. lerneaza in camere, la loc luminos si cu udare redusa, unde temperatura nu scade sub 5 grade Celsius. in pamant are un bulb plat format din solzi cdrosi si radacini dezvottate, dar fragile (care se rup usor). Transplantarea si deranjarea lui se va face rar, cand este nevoie de divizare, avand proprietatea de a produce pui in jurul bulbului principal. Pentru divizare se scoate tot balotul cu plante, dupa ce ghiveciul a stat mai intai un timp in apa pentru a Tnlesni cdderea pamantului de pe radacini, care altfel s-ar Tupe repede, Substratul in care creste este pamant de frunze, pamént de gradindi turba si nisip de rau. Genul Haemanthus cuprinde si urmatoarele specii pe care eu nu le detin inca, dar pe care le-as dori: H. coccineus — cu inflorescenta rosu aprins ca $i bracleele, H. Kalarine — cu flori stacojii si H. multiflorus — cu flori rosii-sangerii, in lunile de iarna, ca de altfel in tot anul, puteti admira si arbustul decorativ Euonymus Japonicus, descris in paginile revistei cu denumirea populara de Salba Moale. Genul Euonymus are mai multe specii, despre una am soris in numarul 1/2012 al revistei, la pag. 49. Aceasta specie ce o prezint acum ‘©. am din primavara 2013 si am crescut-o pana la sfarsitul toamnei intr-un ghiveci mai greu, confectionat de mine din restuti de placi de gresie, de 30x30 om pe cadru metalic din cornier de 2x2 om. Pentru iernare am adus ghiveciul intr-o veranda cu lumina naturala, inchisa cu geam, pentru oa specille cu frunzis persistent sunt mai sensibile la ger. Planta pe care o detin este o specie horticolé cu frunze brodate cu galben auriu, lucioase si foarte decorative, denumita Aureomarginatus. Exista si specia horticola Albomarginatus, bordata cu alb, dar nu o detin. Frunze bordate cu galben intalniti si la specia E. fortunei insa aceasta este un arbust tarator. Inca nu am incercat inmultrea, dar m-am documentat si am aflat cd se pot face butasi in timpul veri cu ocazia taierilor necesare pentru corectarea si intretinerea coroanei, Butasii din lastari se pun la inradacinat in substrat format din nisip si turb& permanent umede. Se recomanda folosirea fitohormonilor de stimulare a inradacinarii, cum este de exemplu Radistim. Daunatorii plantei pot fi pduchii testosi si cei lanosi, pentru care se fac tratamente preventive cu insecticide. Va doresc 0 toamna placuta cu zile insorite si recolte bogate de tot felul pentru toti prietenii revistei Practic Idei htpsshwww-casa-gradina.rlregul-penttu-cultur-crinlor! 22