Constituția României, republicată

Identificaţi şi detaliaţi cele 4 (patru) îndatoriri fundamentale, astfel cum sunt prevăzute la Titlul II – Capitolul III din Constituţia României, republicată.
Descrieţi “libertatea de exprimare” aşa cum este prevăzută la Titlul II - Capitolul II “Drepturile şi libertăţile fundamentale” din acelaşi act normativ. - 20
puncte

BAREM CORECTARE
Art. 30 şi art. 54-57 din Constituţia României, republicată.
- identificarea şi detalierea celor 4 îndatoriri fundamentale stabilite de Constituţie – 12 puncte (3 puncte x îndatorire fundamentală identificată
şi detaliată);
- descrierea “libertăţii de exprimare” - 3 puncte

Articolul 30 Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai,
prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implica și libertatea de a înființa publicații.
(4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masa obligația de a face publică sursa finanțării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la
propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea tarii și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura naționala, rasială, de
clasa sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publică, precum și manifestările
obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului sau
realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de
radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

Articolul 54 Fidelitatea față de țară

(1) Fidelitatea față de țara este sacră.
(2) Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarii, răspund de îndeplinirea cu credința a
obligațiilor ce le revin și, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.
Articolul 55 Apărarea țării
(1) Cetățenii au dreptul și obligația sa apere România.
(2) Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
(3) Cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 de ani și până la vârsta de 35 de ani, cu excepția voluntarilor, în
condițiile legii organice.
Articolul 56 Contribuții financiare
(1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justa a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestații sunt interzise, în afară celor stabilite prin lege, în situații excepționale.
Articolul 57 Exercitarea drepturilor și a libertăților
Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu buna-

1
credința, fără sa încalce drepturile și libertățile celorlalți.
Identificaţi 5 drepturi şi libertăţi fundamentale şi detaliaţi 2 dintre acestea, conform Titlului II, Capitolul II din Constituţia României, republicată. – 20
puncte

BAREM CORECTARE
Art. 22-53 din Constituţia României, republicată
- identificarea a 5 drepturi şi libertăţi fundamentale -10 puncte ( 5 drepturi x 2puncte)
- detalierea a 2 drepturi şi libertăţi fundamentale – 5 puncte (2 drepturi/libertăţi x 2,5 puncte)

Capitolul II Drepturile și libertățile fundamentale

Articolul 22 Dreptul la viața și la integritate fizica și psihică

Articolul 23 Libertatea individuală

Articolul 24 Dreptul la apărare

Articolul 25 Libera circulație

Articolul 26 Viața intima, familială și privată

Articolul 27 Inviolabilitatea domiciliului

Articolul 28 Secretul corespondentei

Articolul 29 Libertatea conștiinței

Articolul 30 Libertatea de exprimare

Articolul 31 Dreptul la informație

Articolul 32 Dreptul la învățătură

Articolul 33 Accesul la cultură

Articolul 34 Dreptul la ocrotirea sănătății

Articolul 35 Dreptul la mediu sanatos

Articolul 36 Dreptul de vot

Articolul 37 Dreptul de a fi ales

Articolul 38 Dreptul de a fi ales în Parlamentul European

Articolul 39 Libertatea întrunirilor

Articolul 40 Dreptul de asociere

Articolul 41 Munca și protecția socială a muncii

(1) Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă
este libera.
(2) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de
muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țara, repausul săptămânal, concediul de odihnă
plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice,
stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu bărbații.

2
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.

Articolul 42 Interzicerea muncii forțate

(1) Munca forțată este interzisă.
(2) Nu constituie munca forțată:
a) activitățile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum și cele desfășurate, potrivit legii, în locul acestora, din
motive religioase sau de constiinta;
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiții normale, în perioada de detenție sau de libertate
condiționată;
c) prestațiile impuse în situația creata de calamitati ori de alt pericol, precum și cele care fac parte din obligațiile civile
normale stabilite de lege.

Articolul 43 Dreptul la grevă

(1) Salariații au dreptul la greva pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.
(2) Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile necesare asigurării serviciilor
esențiale pentru societate.

Articolul 44 Dreptul de proprietate privată

Articolul 45 Libertatea economică

Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt
garantate.

Articolul 46 Dreptul la moștenire - Dreptul la moștenire este garantat.

Articolul 47 Nivelul de trai

Articolul 48 Familia

Articolul 49 Protecția copiilor și a tinerilor

Articolul 50 Protecția persoanelor cu handicap

Articolul 51 Dreptul de petiționare

Articolul 52 Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

Articolul 53 Restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

Indicaţi forma de guvernământ a statului român şi identificaţi puterile statului în democraţia constituţională, potrivit Titlului I din Constituţia
României, republicată. Prezentaţi dreptul Guvernului de a reglementa la nivel de normă primară, potrivit Titlului III, Capitolul IV din Constituţia
României, republicată. - 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 1 alin. (2) şi (4) şi art. 115 alin. (1) şi (4) din Constituţia României, republicată
- indicarea formei de guvernământ drept republică – 3 puncte;
- identificarea puterilor statului – 6 puncte (dintre care: menţionarea puterii executive – 2 puncte, menţionarea puterii legislative – 2 puncte,
menţionarea puterii judecătoreşti – 2 puncte);
- dreptul Guvernului de a reglementa – 6 puncte (3 puncte pentru indicarea reglementării prin ordonanţă, în temeiul şi cu respectarea legii
speciale de abilitare + 3 puncte pentru indicarea reglementării prin ordonanţă de urgenţă, în situaţii extraordinare a căror reglementare nu
poate fi amânată, cu respectarea limitelor stabilite cu privire la această modalitate);

(2) Forma de guvernamant a statului român este republica.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească
- în cadrul democrației constituționale.

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu
fac obiectul legilor organice.
(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi
amânată, având obligația de a motiva urgenta în cuprinsul acestora.

3
Detaliaţi modalitatea în care în Titlul II, Capitolele I şi II din Constituţia României, republicată, se dispune cu privire la egalitatea în drepturi în ceea ce
priveşte ocuparea de funcţii şi demnităţi publice, incluzând prevederile cu privire la dreptul de a fi ales şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al
unor libertăţi. - 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 16 alin. (3) şi (4), art. 37-38 şi art. 53 din Constituţia României, republicată
- ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice – 2 puncte;
- dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile administraţiei publice locale – 2 puncte ;
- condiţionarea dreptului de a fi ales de lipsa unei interdicţii de asociere în partide politice – 2 puncte;
- limitele de vârsta pentru exercitarea dreptului de a fi ales – 2 puncte ;
- dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European al cetăţenilor români – 1 punct;
- identificarea elementelor specifice restrângerii exerciţiului unor drepturi – 6 puncte;

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia
română și domiciliul în țara. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei și bărbați pentru ocuparea
acestor funcții și demnitati.
(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au
dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.

Articolul 37 Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3),
dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în
Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat
și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.

Articolul 38 Dreptul de a fi ales în Parlamentul European

În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși în
Parlamentul European.

Articolul 53 Restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz,
pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor;
desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru
deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratica. Măsura trebuie să fie
proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere
existenței dreptului sau a libertății.

Indicaţi forma de guvernământ a statului român şi identificaţi puterile statului în democraţia constituţională, în conformitate cu prevederile Titlului I
din Constituţia României, republicată. Detaliaţi dreptul la petiţionare, în conformitate cu prevederile Titlului II, Capitolul II din Constituţia României,
republicată. – 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 1 alin. (2) şi (4) şi Art. 51 din Constituţia României, republicată.
- indicarea formei de guvernământ a statului român – 3 puncte
- identificarea puterilor statului în democraţia constituţională – 3 puncte (dintre care: menţionarea puterii executive – 1 punct, menţionarea
puterii legislative – 1 punct, menţionarea puterii judecătoreşti – 1 punct);
- menţionarea dreptului cetăţenilor de a se adresa autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în nume propriu – 3 puncte;
- menţionarea dreptului organizaţiilor legal constituite să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă – 2 puncte;
- menţionarea faptului că exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă - 2 puncte;
- menţionarea obligaţiei autorităţilor publice de a răspunde la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii – 2 puncte;

(2) Forma de guvernamant a statului român este republica.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească
- în cadrul democrației constituționale.

Articolul 51 Dreptul de petiționare

(1) Cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor.

4
(2) Organizațiile legal constituite au dreptul sa adreseze petiții exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiționare este scutită de taxa.
(4) Autoritățile publice au obligația sa răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii.

Prezentaţi libertatea de exprimare, conform prevederilor Titlului II, Capitolul II din Constituţia României, republicată. – 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 30 din Constituţia României, republicată.
- identificarea şi prezentarea corectă şi completă a celor 7 elemente de conţinut care definesc libertatea de exprimare – 14 puncte (2
puncte/element de conţinut care defineşte egalitatea în drepturi, detaliat – 2 puncte x 7 elemente) – prevederile art. 30 alin. (1) – (7) din
Constituţia României, republicată;
- menţionarea persoanelor cărora le revine răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publicului (0,5 puncte) -
prevederile art. 30 alin. (8) din Constituţia României, republicată;
- indicarea actului normativ prin care se stabilesc delictele de presă - (0,5 puncte) - prevederile art. 30 alin. (8) din Constituţia României,
republicată;

Articolul 30 Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai,
prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implica și libertatea de a înființa publicații.
(4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masa obligația de a face publică sursa finanțării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la
propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea tarii și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura naționala, rasială, de
clasa sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publică, precum și manifestările
obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului sau
realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de
radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

Prezentaţi dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii, dreptul la interzicerea muncii forţate, precum şi dreptul la grevă, conform prevederilor
Titlului II, Capitolul II din Constituţia României, republicată. 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 41, 42 şi 43 din Constituţia României, republicată.
- prezentarea dreptului la muncă şi protecţia socială a muncii – 5 puncte;
- prezentarea dreptului la interzicerea muncii forţate – 5 puncte;
- prezentarea dreptului la grevă – 5 puncte;

Articolul 41 Munca și protecția socială a muncii

(1) Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă
este libera.
(2) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de
muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țara, repausul săptămânal, concediul de odihnă
plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice,
stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu bărbații.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.

Articolul 42 Interzicerea muncii forțate

(1) Munca forțată este interzisă.
(2) Nu constituie munca forțată:
a) activitățile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum și cele desfășurate, potrivit legii, în locul acestora, din
motive religioase sau de constiinta;
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiții normale, în perioada de detenție sau de libertate
condiționată;
c) prestațiile impuse în situația creata de calamitati ori de alt pericol, precum și cele care fac parte din obligațiile civile

5
normale stabilite de lege.

Articolul 43 Dreptul la grevă

(1) Salariații au dreptul la greva pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.
(2) Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile necesare asigurării serviciilor
esențiale pentru societate.

Enumeraţi 5 drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute de Titlul II, Capitolul II din Constituţia României, republicată. Detaliaţi dreptul la informaţie.
-20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 22 - 53, art. 31 din Constituţia României, republicată.
- numerarea celor 5 drepturi şi libertăţi fundamentale – (5 x 2 puncte)-10 puncte;
- dreptul la informaţie-5 puncte;

Articolul 31 Dreptul la informație

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autoritățile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corecta a cetățenilor
asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea naționala.
(4) Mijloacele de informare în masa, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice
importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se
reglementează prin lege organică.

Analizaţi obligaţiile funcţionarilor publici în exercitarea dreptului la libera exprimare, pornind de la dreptul la libertatea de exprimare, garantat de
Titlul II, Capitolul II din Constituţia României, republicată, în conformitate cu prevederile din Partea a VI-a, Titlul II, Capitolul V, Secţiunea a 2-a din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. -20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 30 alin. (1), (2) şi (6) din Constituţia României, republicată, art. 432 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
- libertatea de exprimare este inviolabilă- 2 punct;
- interzicerea cenzurii - 1 punct;
- limitele libertăţii de exprimare – 1 punct;
- dreptul funcţionarilor publici la libera exprimare-2 puncte;
- obligaţiile funcţionarilor publici în exercitarea dreptului la libera exprimare-9 puncte;

Articolul 30 Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai,
prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la
propria imagine.

ART. 432
Obligaţii în exercitarea dreptului la libera exprimare
(1) Funcţionarii publici au dreptul la libera exprimare, în condiţiile legii.
(2) În exercitarea dreptului la liberă exprimare, funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere demnităţii,
imaginii, precum şi vieţii intime, familiale şi private a oricărei persoane.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice
deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea.
(4) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de
considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine
conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

Precizaţi aspectele legate de accesul liber la justiţie din perspectiva Constituţiei României, republicată, Titlul II, Capitolul I. – 20 p

6
 BAREM CORECTARE
Articolul 21 din Constituţie României, republicată.
- menţionarea dreptului oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime - 4 p.
- menţionarea faptului că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept – 3 p .
- menţionarea dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil – 4 p.
- menţionarea aspectelor legate de jurisdicţiile speciale administrative – 4 p .

Articolul 21 Accesul liber la justiție

(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.

Prezentaţi libertatea individuală a persoanei, aşa cum este prevăzută în Capitolul II Titlul II din Constituţia României, republicată – 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art.23 din Constituţia României, republicată
- inviolabilitatea libertăţii individuale şi siguranţei persoanei - 1 punct;
- reguli si termene cu privire la percheziţionarea, reţinerea şi arestarea unei persoane - 3 puncte;
- obligaţiile instanţei de judecată cu privire la măsura arestării preventive şi precizarea existenţei căilor de atac – 5 puncte;
- drepturile celui reţinut sau arestat şi prezumţia de nevinovăţie – 5 puncte;
- natura penală a sancţiunii privative de libertate – 1 punct;

Articolul 23 Libertatea individuală

(1) Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziționarea, reținerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile și cu procedura prevăzute
de lege.
(3) Reținerea nu poate depăși 24 de ore.
(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător și numai în cursul procesului penal.
(5) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile și se poate prelungi cu
câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depășească un termen rezonabil, și nu mai mult de 180 de zile.
(6) În faza de judecată instanța este obligată, în condițiile legii, sa verifice periodic, și nu mai târziu de 60 de zile,
legalitatea și temeinicia arestării preventive și sa dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile
care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanța constata că nu exista temeiuri noi care să
justifice menținerea privarii de libertate.
(7) Încheierile instanței privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
(8) Celui reținut sau arestat i se aduc de îndată la cunoștința, în limba pe care o înțelege, motivele reținerii sau ale
arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoștința numai în prezenta unui avocat, ales
sau numit din oficiu.
(9) Punerea în libertate a celui reținut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum și
în alte situații prevăzute de lege.
(10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe
cauțiune.
(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată.
(12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.
(13) Sancțiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natura penală.

Care dintre drepturile şi libertăţile fundamentale din Constituţia României consideraţi că sunt cele mai importante prin prisma activităţii
funcţionarului public în cadrul instituţiei. În acest sens enumeraţi minimum 3 drepturi şi comentaţi-le în ordinea importanţei lor, conform prevederilor
Capitolului II, Titlul II din Constituţia României, republicată. – 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 22 - 53 din Constituţia României, republicată.
- enumerarea a minim 3 drepturi – 6 puncte (2 puncte/drept);
- comentarea a 3 drepturi enumerate – 9 puncte (3 puncte/drept);

Articolul 22 Dreptul la viața și la integritate fizica și psihică

Articolul 23 Libertatea individuală
Articolul 24 Dreptul la apărare
Articolul 25 Libera circulație
7
Articolul 26 Viața intima, familială și privată
Articolul 27 Inviolabilitatea domiciliului
Articolul 28 Secretul corespondentei
Articolul 29 Libertatea conștiinței
Articolul 30 Libertatea de exprimare
Articolul 31 Dreptul la informație
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autoritățile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corecta a cetățenilor
asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea naționala.
(4) Mijloacele de informare în masa, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice
importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se
reglementează prin lege organică.
Articolul 32 Dreptul la învățătură
Articolul 33 Accesul la cultură
Articolul 34 Dreptul la ocrotirea sănătății
(1) Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.
(2) Statul este obligat sa ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.
(3) Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boala, accidente, maternitate și
recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale și a activităților paramedicale, precum și alte măsuri de protecție a
sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
Articolul 35 Dreptul la mediu sanatos
Articolul 36 Dreptul de vot
Articolul 37 Dreptul de a fi ales
Articolul 38 Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
Articolul 39 Libertatea întrunirilor
Articolul 40 Dreptul de asociere
(1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a
principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independentei României sunt neconstituționale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi
ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
Articolul 41 Munca și protecția socială a muncii
(1) Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă
este libera.
(2) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de
muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țara, repausul săptămânal, concediul de odihnă
plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice,
stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu bărbații.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.
Articolul 42 Interzicerea muncii forțate
Articolul 43 Dreptul la grevă
(1) Salariații au dreptul la greva pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.
(2) Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile necesare asigurării serviciilor
esențiale pentru societate.
Articolul 44 Dreptul de proprietate privată
Articolul 45 Libertatea economică
Articolul 46 Dreptul la moștenire

8
Articolul 47 Nivelul de trai
(1) Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natura să asigure cetățenilor un
nivel de trai decent.
(2) Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistența medicală în unitățile sanitare de stat, la
ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetățenii au dreptul și la
măsuri de asistența socială, potrivit legii.
Articolul 48 Familia
Articolul 49 Protecția copiilor și a tinerilor
Articolul 50 Protecția persoanelor cu handicap
Articolul 51 Dreptul de petiționare
Articolul 52 Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
Articolul 53 Restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

Detaliaţi prevederile constituţionale ce au ca obiect dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, conform prevederilor Titlului II, Capitolul II din
Constituţia României, republicată. – 20 puncte
BAREM CORECTARE
Art. 22 din Constituţia României, republicată.
- Menţionarea faptului că dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică sunt garantate - 5 puncte;
- Interzicerea torturii, a pedepselor şi tratamentelor inumane ori degradante -5 puncte;
- Interzicerea pedepsei cu moartea -5 puncte;

Articolul 22 Dreptul la viața și la integritate fizica și psihică

(1) Dreptul la viața, precum și dreptul la integritate fizica și psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.

Prezentaţi inviolabilitatea domiciliului, precum şi derogările de la respectarea acestui drept consacrat de prevederilor Titlului II, Capitolul II Constituţia
României, republicată. – 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art.27 alin.(1) şi (2) din Constituţia României, republicată.
- prezentarea corectă a inviolabilităţii domiciliului şi reşedinţei – 7 puncte
- identificarea corectă a situaţiilor în care se poate deroga de la respectarea inviolabilităţii domiciliului şi reşedinţei – 8 puncte: 2 puncte pentru
fiecare situaţie în care se poate deroga de la respectarea inviolabilităţii domiciliului, 2 puncte x 4 situaţii

(1) Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei
persoane fără învoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situații:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești;
b) înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securității naționale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.

Precizaţi aspectele legate de interzicerea muncii forţate din perspectiva , conform prevederilor Titlului II, Capitolul II din Constituţia României,
republicată. – 20 puncte

BAREM CORECTARE
Articolul 42 din Constituţie României, republicată.
- menţionarea interdicţiei – 3 p
- menţionarea excepţiilor – 12 p (3 excepţii x 4 puncte pentru fiecare excepţie menţionată)

Articolul 42 Interzicerea muncii forțate

(1) Munca forțată este interzisă.
(2) Nu constituie munca forțată:
a) activitățile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum și cele desfășurate, potrivit legii, în locul acestora, din
motive religioase sau de constiinta;
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiții normale, în perioada de detenție sau de libertate
condiționată;
c) prestațiile impuse în situația creata de calamitati ori de alt pericol, precum și cele care fac parte din obligațiile civile
9
normale stabilite de lege.

Prezentaţi instituţia „ avocatului poporului” din perspectiva Capitolului IV Titlul II din Constituţia României, republicată,– 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 58 – 60 din Constituţia României, republicată
- numirea avocatului poporului – 1,5 puncte
- rolul şi excepţia menţionată – 1,5 puncte
- stabilirea organizării şi funcţionării – 1,5 puncte
- modalitatea de exercitare a atribuţiilor – 3 puncte
- obligaţia autorităţilor publice de a sprijini avocatul poporului – 3 puncte
- termenul de prezentare a raportului de către avocatul poporului – 2 puncte
- conţinutul raportului – 2,5 puncte

Capitolul IV Avocatul Poporului

Articolul 58 Numirea și rolul
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice.
Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializați pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului și adjunctii săi nu pot îndeplini nici o alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor
didactice din învățământul superior.
(3) Organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică.
Articolul 59 Exercitarea atribuțiilor
(1) Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile și în libertățile lor,
în limitele stabilite de lege.
(2) Autoritățile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuțiilor sale.
Articolul 60 Raportul în fața Parlamentului
Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele
pot conține recomandări privind legislația sau măsuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor și a libertăților
cetățenilor.

Raportat la prevederile Constituţiei României, republicate, Titlul III, Capitolul I, Secţiunea a 3-a precizaţi:
- Care sunt categoriile de legi adoptate de Parlamentul României;
- Prin ce categorie de legi se poate revizui Constituţia României;
- 5 domenii reglementate la nivel organic;
- Termenele pentru promulgarea legii de către preşedintele României.-20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 73 şi art. 77 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată
- Enumerarea categoriilor de legi - 3 puncte (1 punct pentru fiecare categorie)
- Identificarea categoriei prin care se poate revizui Constituţia României – 0,5 puncte
- Identificarea a 5 domenii reglementate la nivel organic – 7,5 puncte (1,5 puncte pentru fiecare domeniu);
- Precizarea termenelor pentru promulgare – 4 puncte (câte două puncte pentru ambele termene);

Articolul 73 Categorii de legi

(1) Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
(2) Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;
b) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice;
c) statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea și desfășurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;
f) regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război;
g) regimul stării de asediu și al stării de urgenta;
h) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a grațierii colective;
j) statutul funcționarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a
Curții de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii;
10
n) organizarea generală a învățământului;
o) organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială;
r) statutul minorităților naționale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice.

Articolul 77 Promulgarea legii

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Președintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de
zile de la primire.
(3) Dacă Președintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii
se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții
Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea.

Prezentaţi delegarea legislativă potrivit Titlului III, Capitolul IV din Constituţia României, republicată - 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 115 alin.(1) – (8) din Constituţiei României, republicată.
- indicarea faptului că Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac
obiectul legilor organice care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe – 3 puncte
- dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de
abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei. – 2 puncte
- situaţia în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă şi obligaţia acestuia – 2 puncte
- condiţiile de intrare în vigoare a ordonanţelor de urgenţă – 3 puncte
- ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului,
drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în
proprietate publică – 2 puncte - ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi
ordonanţele ale căror efecte au încetat – 2 puncte
- prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe
perioada de aplicare a ordonanţei – 1 punct

Articolul 115 Delegarea legislativă

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu
fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la
împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței.
(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi
amânată, având obligația de a motiva urgenta în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanța de urgenta intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedura de urgenta la
Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se afla
în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de
cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunța asupra ordonanței, aceasta este considerată
adoptată și se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedura de urgenta. Ordonanța de urgenta
cuprinzând norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonanțele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor
fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot
viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
(7) Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping print-o lege în care vor fi cuprinse și
ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la
efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței.

Descrieţi dreptul la grevă prevăzut de Capitolul II din Constituţia României, republicată, şi prezentaţi condiţiile şi efectele exercitării acestui drept,
prevăzute de Partea a VI-a, Titlul II, Capitolul V, Secţiunea 1, şi Capitolul IX, Secţiunea a 2-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. - 20 de puncte.

BAREM CORECTARE
Art.43 din Constituţia României, republicată, art.416, art. 512 alin. 1 şi art.514 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
- descrierea dreptului prevăzut de Constituţia României, republicată – 2 puncte;
11
 - identificarea ca drept în Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, şi descriere - 1 punct;
- suspendarea raportului de serviciu: la iniţiativa funcţionarului public – 1 punct; termenul de informare a autorităţii sau instituţiei publice - 1
punct; obligativitatea prezentării documentelor doveditoare – 2 puncte; constatarea motivului de suspendare prin act administrativ – 1 punct;
informarea în scris a persoanei care a are competenţa legală de numire în funcţia publică cu privire la încetarea motivului suspendării în
vederea emiterii actului administrativ de reluare a activităţii – 2 puncte; termenul de înştiinţare a persoanei care are competenţa legală de
numire în funcţia publică cu privire la încetarea motivului suspendării – 2 puncte;
- efectele perioadei în care funcţionarul public a avut raportul de serviciu suspendat (privind beneficiile salariale şi vechime) – 3 puncte;

Articolul 43 Dreptul la grevă

(1) Salariații au dreptul la greva pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.
(2) Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile necesare asigurării serviciilor
esențiale pentru societate.
ART. 416 - Dreptul la grevă
(1) Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu şi alte drepturi salariale pe durata grevei
Suspendarea raporturilor de serviciu. Tipuri de suspendare
1) Suspendarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici poate interveni de drept, la iniţiativa
funcţionarului public sau prin acordul părţilor. Suspendarea de drept a raporturilor de serviciu şi suspendarea
raporturilor de serviciu la iniţiativa funcţionarului public se constată prin act administrativ, iar suspendarea prin
acordul părţilor se aprobă prin act administrativ de către persoana care are competenţa de numire, la cererea
funcţionarului public, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 528 şi art. 531.
2) Suspendarea raportului de serviciu are ca efecte juridice suspendarea prestării muncii de către funcţionarul public şi
a plăţii drepturilor de natură salarială de către autoritatea sau instituţia publică.
(3) Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât
din iniţiativa sau cu acordul funcţionarului public în cauză.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul în care în perioada de suspendare a raporturilor de serviciu
intervine o situaţie de încetare de drept a raporturilor de serviciu, cauza de încetare de drept prevalează.
(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (3), în cazul în care în perioada suspendării raporturilor de serviciu intervine o
situaţie de eliberare din funcţia publică prevăzută la art. 519 alin. (1) lit. a), b) sau d), cauza de eliberare din funcţia
publică prevalează.
(6) Încetarea suspendării raporturilor de serviciu poate avea loc şi anterior termenului maxim pentru care a fost
constatată, respectiv aprobată, la solicitarea funcţionarului public, cu aplicarea corespunzătoare a procedurii prevăzute
de prezentul cod. În această situaţie funcţionarul public trebuie să înştiinţeze autoritatea sau instituţia publică despre
intenţia sa cu cel puţin 30 de zile înainte de data reluării activităţii, pentru situaţia în care suspendarea s-a efectuat
pentru o perioadă de timp mai mare de 60 de zile.
(7) Reluarea activităţii se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia
publică.
(8) Persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică are obligaţia să asigure, în termen de maximum
3 zile lucrătoare de la expirarea perioadei de suspendare, respectiv în termenul stabilit conform alin. (6), condiţiile
necesare reluării activităţii de către funcţionarul public.
(9) Pe perioada suspendării raportului de serviciu autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să rezerve postul aferent
funcţiei publice.
ART. 514
Suspendarea raportului de serviciu la iniţiativa funcţionarului public : i) pentru participarea la grevă, în condiţiile legii;

Prezentaţi dreptul de asociere şi dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii potrivit Constituţiei României, republicată – 20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 40 şi 41 din Constituţia României, republicată
- precizarea faptului că cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere - 1,5 puncte;
- menţionarea situaţiei în care partidele sau organizaţiile sunt neconstituţionale - 1,5 puncte;
- indicarea categoriilor de personal care nu pot face parte din partide politice - 1,5 puncte;
- menţiunea conform căreia asociaţiile cu caracter secret sunt interzise - 1,5 puncte;
- indicarea elementelor specifice neîngrădirii dreptului la muncă- 3 puncte;
- precizarea dreptului la măsuri de protecţie socială - 3 puncte (dintre care 2 puncte pentru indicarea explicită a celor 8 domenii vizate de
protecţia socială - 0,25 puncte/domeniu);
- durata normală medie a zilei de lucru –1 punct;
- egalitatea de gen în ceea ce priveşte remunerarea muncii prestate-1 punct;
- garantarea dreptului la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective – 1 punct.

Articolul 40 Dreptul de asociere

12
(1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a
principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independentei României sunt neconstituționale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi
ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
Articolul 41 Munca și protecția socială a muncii
(1) Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă
este libera.
(2) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de
muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țara, repausul săptămânal, concediul de odihnă
plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice,
stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu bărbații.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.

Prin raportare la Titlul II, Capitolul II din Constituţia României, republicată:

a. Detaliaţi dreptul la informaţie.
b. Detaliaţi dreptul de asociere al funcţionarilor publici.–20 puncte

BAREM CORECTARE
Art. 31 şi Art. 40 din Constituţia României, republicată.
Art. 31 – fiecare are cate-2 puncte
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi
asupra problemelor de interes personal.-2 puncte
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională. – 2 puncte
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. – 2 puncte
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea
dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică. – 2 puncte
Art. 40 5 puncte

Articolul 31 Dreptul la informație

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autoritățile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corecta a cetățenilor
asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea naționala.
(4) Mijloacele de informare în masa, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice
importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se
reglementează prin lege organică.
Articolul 40 Dreptul de asociere
(1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a
principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independentei României sunt neconstituționale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi
ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.

13