SUBIECTE CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

1. Indicaţi forma de guvernământ a statului român şi identificaţi puterile statului în

democraţia constituţională. Prezentaţi dreptul Guvernului de a reglementa la nivel de
normă primară, potrivit Constituţiei României, republicată.
Forma de guvernământ a statului român este republica.
Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor –
legislativă, executivă și judecătorească.
Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitate a Guvernului pentru a emite
ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.

2. Detaliaţi prevederile constituţionale ce au ca obiect munca şi protecţia socială a

muncii. Identificaţi în Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cel puţin 3 (trei) modalităţi prin care
sistemul reglementat asigură şi/sau dezvoltă aplicarea prevederilor constituţionale
detaliate.

Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației,

precum și a locului de muncă este liberă.
Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și
sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim
brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții
deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte siatuații specifice.
Durata normală a zilei de lucru este de , în medie, de cel mult 8 ore.
La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații.
Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al
convențiilor colective sunt garantate.
Modalități prin care sistemul reglementat asigură şi/sau dezvoltă aplicarea
prevederilor constituţionale detaliate mai sus, potrivit prevederilor Legii nr.188/1999 privind
Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
1. În perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate și a celor pentru
creșterea și îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta și nu pot fi
modificate decât din inițiativa funcționarului public în cauză;
2. Autoritățile și instituțiile publice au obligația să asigure funcționarilor publici
condiții normale de muncă și igienă, de natură să le ocrotească sănătatea și
integritatea fizică și psihică;
3. Funcționarii publici beneficiază de asistență medicală, proteze și medicamente, în
condițiile legii.

3. Identificaţi şi detaliaţi 5 (cinci) drepturi şi libertăţi fundamentale, aşa cum sunt

prevăzute în Constituţia României, republicată. Pentru 2 (două) dintre drepturile şi
libertăţile fundamentale identificate şi detaliate, la alegere, indicaţi modalitatea în care
acestea se regăsesc reflectate în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
 Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică sunt garantate. Nimeni nu poate
fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant. Pedeapsa cu
moartea este interzisă.
 Dreptul la apărare
Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu.
 Libera circulație
Dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, este garantat. Legea stabilește condițiile
exercitării acestui drept. Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau
reședința în orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară.
 Viața intimă, familială și privată
Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. Persoana fizică are
dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau
bunele moravuri.
 Libertatea întrunirilor
Mitingurile, demonstarțiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și
desfășura numai în mod pașnic, fără nici un fel de arme.
Funcționarii publici beneficiază în exercitarea atribuțiilor lor de protecția legii.
Autoritatea sau instituția publică este obligată să asigure protecția funcționarului public
împotriva amenințărilor, violențelor, faptelor de ultraj cărora le.ar putea fi victimă în exercitarea
funcției publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau
instituția publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.
Funcționarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condițiile legii. Funcționarii
publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu și alte drepturi salariale pe durata grevei.

4. Detaliaţi modalitatea în care Constituţia României, republicată, dispune cu privire

la egalitatea în drepturi în ceea ce priveşte ocuparea de funcţii şi demnităţi publice,
incluzând prevederile cu privire la dreptul de a fi ales şi restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi. Identificaţi în Legea nr.188/1999 republicată, cu modificările
şi completările ulterioare cel puţin două modalităţi prin care legea dezvoltă aplicarea
prevederilor constituţionale.
Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii,
de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea
de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.
În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care
îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile
administrației publice locale.
Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute
mai sus, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice.
Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin
23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale,
vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi
aleși în funcția de Președinte al României.
 În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de
a alege și de a fi aleși în Parlamentul European.
Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai
dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a
moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale;
prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit
de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică.
Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a detrminat-o, să fie aplicată în mod
nedescriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
O persoană poate ocupa o funcție publică, printre altele, în următoarele condiții:
 dacă are cetățenia română și domiciliul în România;
 nu a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii contra umanității,
contra statului sau contra autorității, infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni care
împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție care îl
face incompatibil cu exercitarea funcției publice;
 nu a desfășurat activitate poliție politică, astfel cum este definită prin lege.
Funcționarii publici pot fi aleși sau numiți într-o funcție de demnitate publică, în
condițiile legii. Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot fi numiți în
funcție de demnitate publică numai după suspendarea, în condițiile legii, a raporturilor de
serviciu. Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții
de demnitate publică numai după suspendarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu.

5. Detaliaţi dreptul la grevă potrivit Constituţiei României şi prezentaţi condiţiile de

exercitare a acestuia de către funcţionarii publici, conform prevederilor Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
Salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și
sociale. Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile
necesare asigurării serviciilor esențiale pentru societate.
Funcționarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condițiile legii.
Funcționarii publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu și alte drepturi salariale pe
durata grevei. De asemenea, pe perioada grevei raportul de serviciu al funcționarului public se
suspendă. Cererea de suspendare se face cu 48 de ore înainte de declanșarea grevei. Suspendarea
raportului de serviciu se constată prin act administrativ al persoanei care are competență legală
de numire în funcția publică. Reluarea activității se dispunde prin act administrativ al persoanei
care are competență legală de numire în funcția publică.
Pe perioada suspendării raportului de serviciu autoritățile și instituțiile publice au
obligația să rezerve postul aferent funcției publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă
determintă, în condițiile legii. Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcționarilor
publici nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului
public în cauză. Perioada suspendării raporturilor de serviciu în acest caz, nu se consideră
vechime în funcția publică.

6. Trataţi corelativ textul constituţional referitor la libertatea de exprimare şi norma

generală de conduită profesională a funcţionarilor publici privind libertatea opiniilor
prevăzută de Legea nr.7/2004, republicată.
 Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea
creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de
comunicare în public, sunt inviolabile.
Cenzura de orice fel este interzisă. Libertatea presei implică și libertatea de a înființa
publicații. Nicio publicație nu poate fi suprimată.
Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a
persoanei și nici dreptul la propria imagine. sunt interzise defăimarea țării și a națiunii, îndemnul
la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare,
la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor
moravuri.
Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștință publică
revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artisitice,
proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițile
legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, funcționarii publici au obligația de a respecta
demnitatea funcției publice deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor
autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea. În activitatea lor, funcționarii
publici au obligația de a respecta libertatea opiniilor și de a nu se lăsa influențați de considerente
personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcționarii publici trebuie să aibă o
atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

7. Detaliaţi restrângerea exerciţiului unor drepturi potrivit Constituţiei României,

republicată. Indicaţi regulile aplicabile în legătură cu desfăşurarea de activităţi politice sau
asociate activităţilor politice de către funcţionarii publici, aşa cum sunt acestea stabilite
potrivit Constituţiei României, republicată, Legii nr.188/1999, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare şi Legii nr.7/2004, republicată.
Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care au cetățenie română și
domiciliul în România, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice. Nu pot face parte
din partide politice judecătorii Cuții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii
activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai
dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a
moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale;
prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit
de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică.
Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a detrminat-o, să fie aplicată în mod
nedescriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Funcționarilor publici le este interzis să ocupe funcții de conducere în structurile sau
organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului
acestora, ale organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice
sau ale fundațiilor ori asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice. Înalților
funcționari publici le este interzis să facă parte din, organizații cărora le este aplicabil același
regim juridic ca și partidelor politice sau din fundațiile ori asociațiile care funcționează pe lângă
partidele politice, nu și în cazul în care aceștia își suspendă raporturile de serviciu.
Funcționarii publici au obligația ca , în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se abțină
de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu
favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca
și partidelor politice.
În exercitarea funcției publice, funcționarilor publici le este interzis:
 Să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
 Să furnizeze sprijin logistic candidaților la funcții de demnitate publică;
 Să colaboreze, în afara relațiilor de serviciu, cu personele fizice sau juridice
care fac donații ori sponsorizări partidelor politice;
 Să afișeze în cadrul autorităților sau instituțiilor publice, însemne ori obiecte
inscripționate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaților
acestora.

8. Detaliaţi dreptul de asociere al funcţionarilor publici din perspectiva Constituţiei

României, republicată, şi din perspectiva Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cetățenii se pot asocial liber în partide politice, în sindicate, în patronate sau în alt
forme de asociere. Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor,
militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a
integrității sau a independenței României sunt neconstituționale. Nu pot face parte din partide
politice judecătorii Cuții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai
armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. Asociațiile cu
caracter secret sunt interzise.
Dreptul de asociere sindicală este garantat funcționarilor publici. Funcționarii publici
pot, în mod liber, să înființeze organizații sindicale, să adere la ele și să exercite orice mandat în
cadrul acestora. În situația în care înalții funcționari publici sau funcționarii publici care au
calitatea de ordonatori de credite sunt aleși în organele de conducere a organizațiilor sindicale,
aceștia au obligația ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale
organizațiilor sindicale să opteze pentru una din cele două funcții. În cazul în care funcționarul
public optează pentru desfășurarea activității în funcția de conducere în organizațiile sindicale,
raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a mandatului în funcția
de conducere din organizația sindicală. Funcționarii publici se pot asocia în organizații
profesionale sau în alte organizații având ca scop protejarea intereselor profesionale.
Funcționarilor publici le este interzis să ocupe funcții de conducere în structurile sau
organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului
acestora, ale organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice
sau ale fundațiilor ori asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice. Înalților
funcționari publici le este interzis să facă parte din, organizații cărora le este aplicabil același
regim juridic ca și partidelor politice sau din fundațiile ori asociațiile care funcționează pe lângă
partidele politice, nu și în cazul în care aceștia își suspendă raporturile de serviciu.
Funcționarii publici au obligația ca , în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se abțină
de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu
favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca
și partidelor politice.