Imnul Texte Ghid Lectii PDF

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“
Mihaela Bucinschi
LIMBA
ªI LITERATURA
ROMÂNÃ
În lumea cãrþilor
Ghidul cursantului
Nivelul IV
Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã
a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“
Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“
Carmen Costina, autoare „Limba englezã“
Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“
Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“
Cristiana Ilie, autoare „Istorie. Geografie“
Iudit Sera, autoare „Limba englezã“
dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“
Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum
ºi materiale educaþionale“
Coordonator editorial: Mihaela Marin

Design copertã: Dinu Dumbrãvician
Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli
Ilustraþii: Sorin Þârlea
Foto copertã: Dinu Dumbrãvician
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an
de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.
Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de
a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi
la secondchance@wyginternational.ro
Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: martie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã
a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Pagina de început 4
O privire înapoi 5
Capitolul I – Despre România 6

1. România 6
2. Imnul de Stat al României 8
Paginã de portofoliu 11
Capitolul II - Legende româneºti 12

3. Legenda Oltului ºi a Mureºului 12
4. Mãnãstirea Putna 14
Capitolul III - Prin lume 18

5. Paºaportul 18
6. Obiceiuri 20
Capitolul IV - Din ziare ºi reviste 24

7. ªtiri 24
8. Pe adresa redacþiei 26
Capitolul V - Din copilãrie 30

9. Prieteni 30
10. Întâmplãri 32
Capitolul VI - Lecturi pentru toate vârstele 36

11. Hagi Tudose 36
12. Un om nãcãjit 38
Capitolul VII - Texte cu moralã 42

13. ªoarecele ºi pisica 42
14. Boierul ºi Pãcalã 44
Recapitulare 48
Limba [i literatura român\ IV 3

Pagina de început
Dragul meu prieten,
Draga mea prietenã, Cum vei reuºi?
Bine ai venit În lumea cãrþilor, al patrulea Nu renunþa!

modul al disciplinei Limba ºi literatura românã! Poate uneori þi se va pãrea cã ceea ce înveþi
Felicitãri pentru promovarea nivelului al III-lea este plictisitor ºi nefolositor, dar nu uita cã lucrurile
de studiu! mari se fac din cele mici ºi cã rãbdarea este amarã,
Acum ai suficiente cunoºtinþe pentru a urmãri dar dã roade dulci. Strãduieºte-te ca de fiecare datã
filmele titrate de la televizor, pentru a citi din sã înþelegi informaþiile care þi se transmit. Exerseazã
ziare ºi reviste. Poþi comunica în scris, prin cele învãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti
enunþuri, propriile idei. Exprimarea ta este clarã noile cunoºtinþe în situaþii diferite.
ºi poþi povesti astfel încât cei din jur te ascultã Fiþi o echipã!
cu plãcere ºi interes povestind. Poþi afla deja Nu toþi învãþãm la fel ºi nici experienþele
singur, din cãrþi, ziare ºi reviste, informaþiile noastre de viaþã nu sunt aceleaºi. Dar, ca ºi tine,
care te intereseazã. Cunoºti o mare parte a regu- colegii ºi colegele tale vor sã înveþe. Cere-le aju-
lilor de scriere corectã ºi câteva noþiuni de gra- torul când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la
maticã a limbii române. rândul tãu ajutor. Considerã învãþãtorul un
Pe parcursul acestui modul vei repeta ºi îþi vei partener dispus sã te corecteze ºi sã-þi ofere spri-
îmbogãþi cunoºtinþele pe care le ai deja. În plus, jin ori de câte ori ai nevoie.
citind textele propuse vei face o scurtã cãlãtorie Aplicã ce ai învãþat!
în lumea cãrþilor. Sper sã vei descoperi cã cititul Întreabã-te în fiecare zi ce ai aflat nou. Fiecare lucru
unei cãrþi, a unei poveºti este la fel de plãcut ca reuºit este o dovadã cã efortul tãu nu a fost zadar-
ºi vizionarea unui film. nic. Foloseºte tot ce ai învãþat în viaþa de zi cu zi.
În cât timp?
Capitolele ghidului vor fi parcurse în 17

sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã disciplinei
Limba ºi literatura românã îi sunt rezervate 5 ore.
Ce cuprinde Ghidul?
Ghidul cuprinde texte informative ºi texte lite- Pentru a ºti care este structura unui capitol,
rare pe baza cãrora vã veþi exersa deprinderile de alege din cuprins titlul unuia dintre ele.
citire ºi scriere. Ele sunt grupate capitole, Identificã rubricile care apar pe parcursul celor
fiecare având câte un titlu. ºase pagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul
Pornind de la acestea, prin rezolvarea didactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare.
sarcinilor propuse, cu sprijinul învãþãtorului Fiecare capitol se încheie cu o Paginã de
ºi în colaborare cu ceilalþi colegi ºi colege îþi portofoliu. Aceasta va fi completatã direct pe
vei însuºi reguli de scriere ºi comunicare ghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezul-
oralã. tatele activitãþii tale.
4 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

O privire înapoi
1. Citeºte:
Gabi are 28 de ani. Lucreazã de câþiva ani la o firmã de construcþii. Nu ºtie sã scrie ºi nici sã
citeascã. Cu toate acestea este o persoanã apreciatã la serviciu.
De curând a aflat cã pentru a-ºi putea pãstra slujba trebuie sã urmeze cel puþin cursurile primare. În
plus, fiul sãu va începe în curând clasa I ºi va avea nevoie de ajutor la lecþii.
Din aceste motive Gabi s-a hotãrât sã reia ºcoala. Va continua sã meargã la serviciu, iar la sfârºit de
sãptãmânã se va duce la ºcoalã
ªtie cã nu îi va fi uºor, dar este sigur cã efortul va merita.
2. Pune X în caseta cu rãspunsul potrivit.

DA NU
• Gabi are 28 de ani.
• Lucreazã la o firmã de construcþii.
• Gabi ºtie sã citeascã ºi sã scrie.
• S-a înscris la ºcoalã pentru a-ºi pãstra slujba ºi pentru a-ºi ajuta fiul.
• Va merge la ºcoalã în fiecare zi.
3. Scrie câte un enunþ prin care:

• adresezi o întrebare învãþãtorului/învãþãtoarei;
• dai un sfat colegilor de grupã;
• exprimi ce doreºti sã înveþi în acest modul. Domnule director,
4. Citeºte cererea alãturatã ºi rãspunde la întrebãri.

• Cine a scris cererea? De ce? Subsemnata Horia Teodora, domiciliatã
• Cui îi este adresatã?
în Bucureºti, strada Corneºti, nr. 7, sec-
• Când a fost scrisã cererea?
torul 5, vã rog sã îmi eliberaþi o adeverinþã
5. Scrie o cerere cãtre directorul ºcolii, prin care sã din care sã reiasã cã am absolvit cursurile
soliciþi înscrierea la cursurile modulului al pa- ciclul primar la ªcoala Numãrul 301.
trulea din cadrul Programului „A Doua ªansã“. Adeverinþa îmi este necesarã la serviciu.
23.02.2005
Domnului Director al ªcolii Numãrul 301,

Bucureºti

I Despre România
Lecþia 1 – România
Cite[te aici!
Numele de România a fost adoptat pentru prima datã în anul
1862, dupã formarea statului-naþiune prin unirea celor douã princi-
pate româneºti, Valahia ºi Moldova, din anul 1859.
România este situatã în sud-estul Europei Centrale. Are o
suprafaþã de 238 391 kilometri, ceea ce situeazã România pe locul
80 în lume ºi pe locul 13 în Europa, ca mãrime.
Vecinii þãrii sunt: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica
Moldova ºi Marea Neagrã.
România are o populaþie de aproximativ 22 000 000 de locuitori
de etnii diferite: români, maghiari, rromi, saºi, sârbi, slovaci,
armeni, turci, evrei etc.
Strãmoºii românilor sunt dacii, luptãtori de temut, învinºi de romani
sub conducerea Împãratului Traian. Deºi ocupaþia romanã a fost rela-
Harta României tiv de scurtã duratã (165 de ani), aceasta a lãsat ca moºtenire limba
latinã, care a stat la baza formãrii limbii române.
De-a lungul timpului, în secolele al XIII-lea ºi al XIV-lea, s-au dez-
voltat statele feudale ale Þãrii Româneºti ºi Moldovei. În ambele state
au urmat veacuri de lupta împotriva turcilor. În acest timp, Transilvania
a fost ocupatã succesiv de Imperiul Otoman ºi de cel Austro-Ungar.
În cele din urmã, Moldova ºi Þara Româneascã s-au unit în
1859. Þara a devenit independentã în 1877, iar unirea cu Transil-
vania a avut loc in 1918.
Aminteºte-þi! Regimul comunist instaurat dupã cel de-al II-lea Rãzboi Mondial a
durat 45 de ani ºi a fost înlãturat în decembrie 1989.
Ziua Naþionalã a României este la 1 Decembrie.
Numele de þãri, oraºe, ape,
munþi, persoane, sãrbãtori se
scriu întotdeauna cu literã iniþialã Foloseºte-þi cunoºtinþele!
mare.
1. Folosind informaþiile din text ºi cunoºtinþele personale descrie

România.
2. Scrie ce evenimente importante din istoria României au avut loc în anii:
1859 – 1918 –
1877 – 1989 –
3. Transcrie din text cuvintele care s-au scris cu literã mare în interio-
rul enunþurilor. Motiveazã aceastã scriere.
4. Transformã cuvintele dupã modelul dat. Formuleazã în scris
enunþuri în care sã foloseºti cuvintele scrise.
români – românii daci –
romani – locuitori –

Despre România
Observã!
1. Identificã în fragmentul de mai jos cuvinte care sã exprime: Re]ine!
• nume de fiinþe, lucruri sau fenomene ale naturii;
• însuºiri; • acþiuni; • numere.
În exprimare ne folosim de
„Au trecut optzeci de ani de la naºterea lui Hristos. Dacii, cuvinte. Acestea se pot grupa în
desprinºi din geþi, îºi au þara lor toatã dincoace de Dunãre. În pãrþi de vorbire, dupã ceea ce
fruntea lor stã acum Decebal, om harnic ºi cu vederi largi, ostaº exprimã:
ager ºi neînfricoºat în rãzboaie, stãpân hotãrât, înzestrat cu toate • nume de fiinþe, lucruri, feno-
însuºirile unui minunat cârmuitor. Pe tronul Împãrãþiei Romane mene ale naturii (obiecte);
stã molaticul Domiþian, ostaº fricos ºi om neînsemnat.“
• însuºiri;
Din trecutul nostru“)
(Alexandru Vlahuþã - „D
2. Reciteºte textul. Identificã enunþurile care cuprind semnul de punc- • acþiuni;
tuaþie „douã puncte“ (:). • numere etc.
Exerseazã!
1. Scrie trei enunþuri prin care sã oferi informaþii despre România.
2. Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ce
este specificat în paranteze.
• Hainele (însuºire) .............................. îi veneau foarte bine.
• România se învecineazã cu (numãr) .............................. þãri.
• Împreunã (acþiune) .............................. la munte.
3. Transcrie fragmentul de mai jos respectând regulile de scriere
corectã (scrierea cu majusculã, folosirea semnelor de punctuaþie). Re]ine!
sinaia este un oraº situat în centrul româniei acest oraº este un
loc minunat de petrecere a timpului liber sau tratament în toate cele
patru anotimpuri turiºtii pot beneficia de plimbãri cu telescaunul sau Semnul douã puncte (:) se
telecabina terenuri de sport sãli de spectacol sau cinema foloseºte înaintea unei enumerãri.
Între cuvintele unei enumerãri se
foloseºte virgula (,).
Verificã-þi cunoºtinþele!
1. Formuleazã în scris enunþuri care sã cuprindã o enumerare de:
a) nume de persoane;
b) nume de localitãþi;
c) nume de þãri.
Nu uita sã foloseºti semnul de punctuaþie douã puncte (:).
2. Grupeazã cuvintele date într-un tabel ca cel de jos, dupã ceea ce
exprimã:
state, coroniþã, minunatã, ºapte, veneau, vorbeºte, neîndemânatic, bucurie,
patru, locuitori, noroc, împodobit, douã, vizitãm, interesanþi, stau
Obiecte
(fiinþe, lucruri, Însuºiri Acþiuni Numere
fenomene ale naturii)

Lecþia 2 – Imnul de Stat al României
Cite[te aici!
Imnul de Stat al României este „Deºteaptã-te, române!“. Versurile
imnului îi aparþin lui Andrei Mureºanu (1816-1863), iar muzica a fost
compusã de Anton Pann (1796-1854).
DEªTEAPTÃ-TE, ROMÂNE!
Deºteaptã-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adâncirã barbarii de tirani.
Acum ori niciodatã croieºte-þi altã soartã,
La care sã se-nchine ºi cruzii tãi duºmani.
Acum ori niciodatã sã dãm dovezi în lume

Cã-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
ªi cã-n a noastre piepturi pãstrãm cu falã - un nume
Triumfãtor în lupte, un nume de Traian.
..………………………………………………...
Priviþi, mãreþe umbre, Mihai, ªtefan, Corvine,
Româna naþiune, ai voºtri strãnepoþi,
Cu braþele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaþa-n libertate ori moarte“ strigã toþi.
Vocabular Preoþi, cu crucea-n frunte cãci oastea e creºtinã,
Deviza-i libertate ºi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptã, cu glorie deplinã,
barbari – nume dat popoarelor
Decât sã fim sclavi iarãºi în vechiul nost' pãmânt.
care au nãvãlit, au asuprit alte po-
poare; persoane crude, necivili-
zate; Foloseºte-þi cunoºtinþele!
tirani – care încearcã sã-ºi impunã
voinþa în orice împrejurare, care
1. Scrieþi cuvinte cu înþeles asemãnãtor celor date:
asupresc pe cei din jur; (oameni)
tirani,
cruzi, nemiloºi;
soartã,
devizã - enunþ care exprimã pe
duºmani,
scurt o idee, care îndrumã compor-
falã,
tarea sau activitatea cuiva.
naþiune,
triumfãtor.
2. Spuneþi în ce situaþii se intoneazã Imnul Naþional.

Aminteºte-þi!
3. Memoreazã cel puþin primele douã stofe ale imnului.
Un rând al unei poezii se
4. Scrie din memorie primele douã strofe ale imnului.
numeºte vers.
Autocorecteazã-te folosind textul din Ghid.
Fiecare vers se scrie cu alineat.
Versurile sunt grupate în strofe.
Între strofele unei poezii se
lasã spaþiu liber.

Despre România
Observã!
1. Copiazã a treia strofã a poeziei. Subliniazã pãrþile de vorbire care
denumesc fiinþe sau lucruri. Dintre cuvintele subliniate citeºte-le pe
acelea care denumesc mai multe obiecte.
2. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc
fenumene ale naturii:
ceaþã, urmaºi, soare, tristeþe, cer, ploaie, privire, colþ, strãmoºi, nori.
3. Scrie câte trei nume de:
oameni – ape –
oraºe – þãri –
4. Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe
obiecte. Completeazã dupã exemplul dat:
(un) român – (doi) români
(un) duºman – (doi) .................................
(un) braþ – (douã) ..............................
(un) nume – (douã) .............................. Moment festiv: înãlþarea steagului
(o) umbrã – (douã) .............................. ºi intonarea imnului României
(o) luptã – (douã) ..............................
Exerseazã! Re]ine!
1. Scrie câte trei substantive care denumesc: Partea de vorbire care denu-
• pãrþi ale corpului – meºte fiinþe, lucruri, fenomene
• unelte – ale naturii (obiecte) se numeºte
• meserii – substantiv. Cele mai multe sub-
• obiecte de îmbrãcãminte – stantive se pot numãra.
2. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii: Substantivele care denumesc
Mihai Viteazul a fost ucis de generalul Basta. Capul sãu a fost obiecte de acelaºi fel se numesc
luat de unul dintre cãpitanii domnitorului ºi înmormântat de Radu substantive comune.
Buzescu la Mãnãstirea Dealu, lângã Târgoviºte. Substantivul care aratã numele
3. Transformã substantivele date de la singular la plural sau invers. unor obiecte se numeºte substan-
rãzboi – rãzboaie porþi – tiv propriu. Acestea se scriu
câmpie – locuitori – întotdeauna cu literã iniþialã mare.
oaste – veacuri – Substantivele care denumesc
un singur obiect sunt la numãrul
singular.
Verificã-þi cunoºtinþele! Cele care denumesc mai multe
obiecte sunt la numãrul plural.
1. Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazã un Substantivele sunt la genul:
tabel ca cel de mai jos. - masculin, dacã se numãrã
În vremea lui ªtefan, Moldova se întindea peste toate þinuturile cu ajutorul cuvintelor un - doi;
de la Carpaþii Rãsãriteni pânã la Nistru. Þãranii, proprietari de - feminin, dacã se numãrã cu
pãmânt, erau chemaþi sã vinã la oaste. Þara era apãratã de cetãþi.
ajutorul cuvintelor o - douã;
- neutru, dacã se numãrã cu
ajutorul cuvintelor un - douã.
Substantivul Felul Genul Numãrul
vremea comun feminin singular

Lucreazã mai mult
1. Completeazã schema recapitulativã, folosind substantive potrivite.

a) Substantivul este partea de vorbire care aratã nume de:
• fiinþe: om, ...............................,.............................,.................................
• lucruri: carte, .............................,............................,...............................
• fenomene ale naturii: noapte, ......................,.....................,..................
• stãri sufleteºti: fericire, ..........................,.........................,......................
• acþiuni: alergare, .............................,..........................,............................
b) Substativele pot fi de douã feluri:
• comune: þarã, .............................,...............................,..........................
• proprii: România, ..........................,................................,.......................
c) Genurile substantivelor sunt:
• feminin: pace, ..............................,............................,.............................
• masculin: domnitor, ............................,........................,.........................
• neutru: imn, ...............................,...........................,..............................
d) Numãrul substantivelor poate fi:
• singular : istorie, ..............................,.........................,...........................
Anton Pann • plural: oameni, ..............................,..........................,...........................
2. Formaþi perechi. Fiecare spuneþi pe rând câte un substantiv.

Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit de
la singular la plural sau invers.
3. Scrie câte trei substantive proprii care sã denumeascã:

• numele unor ziare –
......................................................................................................................
• nume de persoane –
ªtiaþi cã… ......................................................................................................................
• nume de sãrbãtori –
......................................................................................................................
Imnul Deºteaptã-te, române! a fost • nume de strãzi –
cântat pentru prima datã pe data ......................................................................................................................
de 29 iunie 1848 la Râmnicu
Vâlcea? 4. Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile:
• substantiv comun, gen feminin, numãr plural;
......................................................................................................................
• substantiv propriu, gen masculin;
......................................................................................................................
• substantiv comun, genul neutru, numãr singular;
......................................................................................................................
• substantiv propriu, genul feminin.
......................................................................................................................

Despre România
Paginã de portofoliu
1. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor.
braþe duºmani
ostaºi bãtãlii
lupte mâini
sclavi robi
inamici soldaþi
2. Completeazã enunþurile folosind cuvinte potrivite.

• Þãrile vecine României sunt: ...................., ...................., ...................., .................... ºi .................... .
• Trei dintre marile oraºe ale þãrii sunt: ..............................., ..............................., ............................... .
• În România trãiesc persoane de diferite etnii: ..........................., .........................., .......................... .
3. Recunoaºte substantivele. Completeazã apoi tabelul dat.
Steagul dacilor era un balaur cu cap de lup cu gura

deschisã ºi corp de ºarpe. Acesta era confecþionat
din bronz sau argint ºi fixat într-o prãjinã.
Substantivul Felul Genul Numãrul
4. Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii. Formuleazã apoi propoziþii cu trei dintre acestea.
Formaþi grupe. Alegeþi un stat european. Realizaþi împreunã o scurtã prezentare a acestuia, care sã
cuprindã: poziþia în Europa, vecinii, capitala, moneda naþionalã, culorile drapelului etc.

II Legende româneºti
Lecþia 3 – Legenda Oltului ºi a Mureºului
Cite[te aici!
Legenda Oltului ºi a Mureºului
Se spune cã demult, pe vârful unui munte din Carpaþii Rãsãriteni

se vedea o cetate falnicã, cu douã turnuri înalte. Acolo trãiau un crai
ºi o crãiasã care aveau doi fii gemeni: Oltul ºi Mureºul. Cei doi fraþi
nu se înþelegeau deloc, de aceea Oltul fusese crescut în turnul de
la miazãzi, iar Mureºul, în cel de miazãnoapte.
De multã vreme craiul purta rãzboi cu un vecin al sãu. Plecat
într-o luptã, el nu s-a mai întors. Fiii s-au gândit sã plece în
cãutarea tatãlui. Oltul ºi Mureºul s-au dus la mama lor ºi i-au vor-
bit de hotãrârea lor de a-ºi cãuta tatãl. Auzind ce spun, crãiasa a
Valea Mureºului (imagine din avion) vãrsat lacrimi de durere, dar ºi de fericire. De fericire, pentru cã
feciorii ei erau vrednici ºi îndârjiþi, ºi de durere, pentru cã se
despãrþea de ei ºi-i era fricã sã nu-i piardã. Ea le-a spus:
Aminteºte-þi! - Bine, bãieþii mei! Plecaþi în cãutarea craiului, dar va sfãtuiesc sã
staþi mereu împreunã, precum caii la trãsurã, ºi nedezlipiþi unul de altul!
Prinþii au plecat, dar de îndatã ce au ieºit din cetate au pornit sã
se certe pe ce cale sã apuce. S-au despãrþit. Mureºul cu firea
Pentru a rãspunde la între-
întunecatã a pornit-o spre nord, iar nãvalnicul Olt, cãtre sud. Pe o
bãrile formulate pe marginea
vale, Mureºul s-a întors spre miazãzi, dar nu l-a mai gãsit pe Olt.
unui text, trebuie sã înþelegem S-a rãtãcit ºi-a luat-o spre apus, prin câmpii aºa de frumoase, încât
întâi conþinutul acestuia. ºi-a uitat fratele geamãn. În cetatea de scaun, crãiasa a aflat de la
Rãspunsul la întrebãri se for- solii ei cã fiii i-au încãlcat porunca.
muleazã întâi în gând ºi apoi în Supãratã, ea a alergat sã-ºi întoarcã feciorii din drum, dar nu
scris. i-a mai putut ajunge. S-a pornit sã plângã nãvalnic, curgând izvoare
Când scriem rãspunsul res- din ochii ei:
pectãm regulile de ortografie ºi - Doamne, te rog sã povãþuieºti paºii feciorilor mei. L-am pier-
punctuaþie. dut pe crai. Fã, Doamne, orice numai sã nu piarã niciodatã bãieþii
mei nãstruºnici.
Dumnezeu a ascultat ruga crãiesei ºi, pe datã, a hotãrât sã-i prefacã
în râuri nemuritoare. ªi râuri au rãmas pânã astãzi, pãstrându-ºi
numele: MUREªUL ºi OLTUL.
Foloseºte-þi cunoºtinþele!
1. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri: 2. Urmãriþi pe harta fizicã traseele celor douã râuri.
• Cine erau Oltul ºi Mureºul? 3. Povesteºte oral legenda.
• Unde au hotãrât sã plece? De ce? 4. Transcrie ultimul alineat al textului. Subliniazã sub-
• Ce i-a sfãtuit mama lor înainte de plecare? stantivele.
• Ce s-a întâmplat pe drum?
• De ce au fost transformaþi în râuri?

Legende româneºti
Observã!
1. Identificã pãrþile de vorbire care exprimã însuºiri ale substantivelor
subliniate.
Se spune cã demult, pe vârful unui munte din Carpaþii
Rãsãriteni, se vedea o cetate falnicã, cu douã turnuri înalte.
2. Pentru fiecare dintre substantivele date scrie câte douã cuvinte care Re]ine!
exprimã însuºiri; râu, fii, munte.
3. Transcrie propoziþiile.
Curge râul limpede. Partea de vorbire care exprimã
Curg râurile limpezi. însuºirile unor obiecte denumite
a) Subliniazã substantivele. Specificã genul ºi numãrul fiecãrui de substantiv se numeºte adjectiv.
substantiv subliniat. Adjectivul are acelaºi gen ºi
b) Încercuieºte cuvintele care aratã însuºiri ale obiectelor denumite numãr cu substantivul ale cãrui
de substantive. însuºiri le aratã. El se poate afla
Observã ce s-a întâmplat cu forma lor. înainte sau dupã substantivul pe
care îl însoþeºte.
Exerseazã!
1. Scrie câte trei adjective care sã exprime: forma, culoarea, gustul, mirosul.
2. Transformã grupurile substantiv - adjectiv trecând substantivele:
a) de la singular la plural: b) de la plural la singular:
apã adâncã turnuri înalte
pãdure deasã vârtejuri ameþitoare
drum anevoios ierni geroase
3. Subliniazã adjectivele. Pentru fiecare stabileºte genul ºi numãrul.
Râul umflat curge repede, cu un vâjâit mânios. Izbeºte
îngheþatele maluri ºi butucii groºi ai podului.
4. Dezvoltã propoziþiile alãturând fiecãrui substantiv câte un adjectiv
potrivit.
Se aud tunete. Fulgere strãbat cerul. Începe ploaia. Oamenii se
adãpostesc.
1. Transcrie propoziþiile scriind adjectivele din parantezã la forma potrivitã.
• Ochii (mãsliniu) ai fetei priveau cu dragoste. • Primarul era îmbrãcat într-un costum (maronie).
• Prin geamurile (fumuriu) se zãreau dansatorii. • (Schimbãtor) zile ale primãverii au trecut.
2. Subliniazã adjectivele. Grupeazã-le dupã numãr.
Bãiatul târa pe pãmântul reavãn ciubotele grele. Ridicã spre mine ochii triºti. Îºi scoase de pe cap pãlãria veche, pleoºtitã
ca o ciupercã. Mã salutã cu glas subþirel.
( Mihail Sadoveanu, Un om nãcãjit)
3. Scrie substantive cãrora sã li se potriveascã toate adjectivele din fiecare ºir. Specificã pentru fiecare numãrul
ºi genul.
nou, roºu, modern – ................................................... înalte, vesele, pricepute – .........................................
proaspãtã, gustoasã, ieftinã – ..................................... înþelepþi, darnici, toleranþi – .....................................

Lecþia 4 – Mãnãstirea Putna
Cite[te aici!
Mãnãstirea Putna
legendã popularã
Mãnãstirea Putna este prima ctitorie a domnitorului Moldovei,

ªtefan cel Mare. Aici este înmormântat marele domn ºi familia sa.
Legenda spune cã, odatã, într-o noapte foarte întunecoasã, întor-
cându-se învins dintr-o bãtãliei, ªtefan a ajuns prin Valea Viþeului.
Prin locurile acelea trãia un bãtrân pustnic, credincios pe nume
Daniil Sihastru. Acesta l-a gãzduit, 1-a ospãtat cu mãlai fiert ºi
rãdãcini culese din pãdure. La miezul nopþii, pustnicul 1-a luat de
mânã pe ªtefan, ar fi ieºit eu el din chilie ºi i-a arãtat frumoasa
vale a Putnei ºi l-a sfãtuit ca în acel loc sã ridice o mãnãstire, „pen-
Mânãstirea Putna tru ca Dumnezeu sã-i ajute la toate treburile lui“.
Dupã un timp, ªtefan Vodã, întors victorios din mai multe bãtãlii,
s-a hotãrât sã înalþe o mãnãstire mare ºi frumoasã cum nu se mai
pomenise. Aºa cã, împreunã cu mai mulþi oºteni a plecat în cãutarea
Vocabular locului de ridicare a bisericii. Ajungând pe malurile Putnei, în fru-
moasa Bucovinã, porunci celor mai iscusiþi arcaºi sã-ºi încerce puterile.
Voinicii îºi pregãtirã sãgeþile, încordarã arcurile ºi traserã. Sãgeþile lor
s-au dus ca vântul de nu s-au mai zãrit. Apoi însuºi domnul mare al
ctitorie – bisericã, mãnãstire, locaº Moldovei, cu braþele sale vânjoase ºi-a încercat puterile. Sãgeata s-a
sfânt; dus departe, departe. S-a oprit într-un paltin bãtrân frângându-l în
pustnic – om care trãieºte departe douã. Acolo a fost ales locul în care s-a zidit mãnãstirea.
de lume, singuratic; Un fragment din trunchiul unui paltin, în care, dupã legendã, s-ar
chilie – camerã micã de locuit fi înfipt sãgeata lui ªtefan cel Mare când a tras cu arcul din vârful
unde stau de obicei cãlugãrii. muntelui, se pãstreazã ºi astãzi la Mãnãstirea Putna.
1. În perechi formulaþi întrebãri ºi rãspunsuri despre conþinutul textului.
Aminteºte-þi!
2. Marcheazã cu X casetele care corespund numai informaþiilor
desprinse din text:
Pentru a povesti un text þine ªtefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei.
seama de urmãtoarele sfaturi: El a domnit între anii 1457-1504.
Citeºte textul pânã înþelegi Daniil Sihastru era un pustnic credincios.
despre ce se povesteºte: Domnitorul este înmormântat la mãnãstirea Putna.
- spune ce ai înþeles în enunþuri Din porunca lui ªtefan cel Mare s-au construi 47 de mãnãstiri.
clare, folosind cuvintele proprii,
evitând repetarea cuvintelor; 3. Povesteºte pe scurt conþinutul legendei.
- dacã povesteºti oral, vorbeºte
clar, expresiv, suficient de tare, 4. Identificã adjectivele din al doilea paragraf al textului.
privind spre ascultãtori;
- când scrii, respectã ortografia 5. Scrie propoziþii în care sã foloseºti substantivele proprii din text.
ºi punctuaþia.

Legende româneºti
Observã!
1. Citeºte enunþurile. Observã scrierea cuvintelor subliniate. Precizeazã în
câte silabe se rosteºte sa. Dar s-a? Re]ine!
• ªtefan cel Mare s-a rãtãcit prin pãdure.
• Daniile Sihastru l-a gãzduit în chilia sa.
2. Citeºte propoziþiile date înlocuind : Cuvintele s-a ºi sa se rostesc
a) cuvântul sa cu ei sau lui; la fel. Scriem sa când îl putem
• În curtea sa au venit toþi prietenii. înlocui cu unul dintre cuvintele ei
• Am primit salutãri din partea sa. sau lui.
• Pãrerea sa a contat. S-a sunt douã cuvinte care nu
b) cuvintele lui sau ei cu sa. pot fi înlocuite printr-un singur
• Haina lui era nouã. cuvânt.
• Am luat cartea ei de vizitã.
• Starea lui de sãnãtate era foarte bunã.
Exerseazã!
1. Scrie cuvinte potrivite alãturi de cele date, ca în exemplele date.
s-a hotãrât plecarea sa
s-a ............................. ............................. sa
s-a ............................. ............................. sa
s-a ............................. ............................. sa
2. Încercuieºte varianta corectã dintre s-a ºi sa în propoziþiile de mai jos.
În oraº s-a/sa construit un nou cinematograf.
Vocea s-a/sa mi se pãrea cunoscutã.
S-a/Sa stabilit cã nu fusese vina s-a/sa.
S-a/Sa întâmplat sã primeascã vestea chiar de ziua s-a/sa.
Meciul de fotbal s-a/sa terminat la egalitate.
3. Formaþi perechi. Dictaþi-vã unul altuia enunþurile din coloana A,
respectiv B. Autocorectaþi-vã dictãrile.
• Omul s-a oprit la marginea drumului. • Pe sora sa o cheamã ªtefania.
A • Mama sa s-a angajat la o fabricã. B • Cursul de astãzi s-a terminat la ora trei.
• Ea s-a întors din concediu. • Sala s-a umplut de spectatori.
• Locuinþa sa este nou construitã. • Prietena sa s-a nãscut la Suceava.
1. Scrie în spaþiile punctate sa ori s-a, dupã cum este cazul.

haina ................ • ................ dus • ................ grãbit • cererea ................
bucuria ............ • ............ bucurat • ............ mirat • iubirea ............ • ............ plimbat
2. Completeazã spaþiile punctate cu sa ori s-a.
• ...... lãsat întunericul. • Copilul ...... rãtãcit în pãdure.
• Oastea ...... era numeroasã. • Rugãmintea ...... a fost ascultatã.
• Privirea ...... era caldã. • Dupã trei ani ...... întors în localitatea ...... natalã.

Lucreazã mai mult
1. Recunoaºte adjectivele care exprimã însuºirile obiectelor denumite

de substantivele subliniate. Completeazã apoi tabelul dat.
Luna se oglindea într-un lac mare ºi limpede sa seninul cerului. Pe o

insulã de smarald se ridica un mândru palat de o marmurã ca laptele,
lucie ºi albã. O luntre auritã veghe pe undele limpezi ale lacului.
ªtiaþi cã… (Mihai Eminescu, Fãt-Frumos din lacrimã)
Substantivul Genul Numãrul Adjectivul corespunzãtor

Oltul ºi Mureºul izvorãsc din
Munþii Hãºmaºu Mare din
judeþul Harghita?
2. Scrie pentru fiecare substantiv adjective cu înþeles opus celor date.
dimineaþã – rãcoroasã apã – tulbure încãpere – luminoasã

dimineaþã – .................. apã – .................. încãpere – ..................
3. Completeazã proverbele de mai jos cu adjectivele potrivite din

paranteze.
Vorba .................................. mult aduce. (ºoptitã, politicoasã, dulce)
Mâþa ...................................... zgârie rãu. (blândã, neagrã, sãlbaticã).
Buturuga ......... rãstoarnã carul .......... . (vechi, micã, mare)
Omul ......... , ......... de pâine nu duce dor. (harnic, bogat, muncitor)
4. Transformã substantivele de mai jos în adjective, dupã modelul dat.

strãlucire – strãlucitor, strãlucitoare, strãlucitori, strãlucitoare;
luminã –
bunãtate –
prietenie –
Statuie – ªtefan cel Mare
5. Transformã grupurile substantiv-adjectiv, trecând substantivele de
la singular la plural.
ªtiaþi cã… mamã grijulie – glob argintiu –
bucurie mare – om curajos –
copil nãzdrãvan – piaþã aglomeratã –
ªtefan cel Mare a purtat în cei
47 de ani ai domniei 47 de bãtãlii, 6. Scrie în 3-4 enunþuri o descriere a unui prieten/prietenã. Foloseºte
din care, aºa cum spune istoria , în text cel puþin trei adjective.
ar fi pierdut doar douã ? El a ridi-
cat 44 de biserici ºi mãnãstiri, 7. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte:
dintre care o mare parte existã ºi viaþa sa, s-a mutat, s-a întors, s-a deschis, cãlãtoria sa, plimbarea sa.
în prezent.

Legende româneºti
1. Citeºte în gând textul de mai jos. Scrie în zece - douãsprezece rânduri povestirea pe scurt a textului.
Legenda Mãrþiºorului
Demult, Soarele era întruchipat într-un bãrbat chipeº. El obiºnuia sã coboare pe Pãmânt pentru a
dansa hora în sate. ªtiind care e plãcerea Soarelui, un dragon l-a urmãrit ºi într-una din zile l-a rãpit ºi
l-a aruncat într-un beci, în castelul sãu. Pasãrile au încetat, sã cânte, iar copiii nu mai puteau sã râdã,
dar nimeni nu îndrãznea sã-l înfrunte pe dragon.
Într-una dintre zile, un tânãr curajos a hotãrât sã-l salveze. El a pornit în cãlãtorie în cãutarea Soarelui.
A mers timp de trei anotimpuri: vara, toamna ºi iarna. La sfârºitul ultimului, tânãrul a reuºit sã
gãseascã castelul dragonului, unde era întemniþat Soarele. ªi a început lupta, care a durat trei zile pânã
când dragonul a fost înfrânt.
Fãrã puteri, rãnit, tânãrul a eliberat Soarele, reuºind sã facã fericiþi pe toþi cei care-ºi puseserã spe-
ranþe în el. Natura a reînviat, oamenii au început sã zâmbeascã din nou, doar flãcãul nu a mai apucat
sã vadã primãvara venind. Sângele cald din rãnile sale cãdea pe zãpadã topind-o. În timp ce zãpada se
topea, flori albe, numite ghiocei, rãsãreau din pãmânt.
De atunci oamenii obiºnuiesc sã împleteascã doi ciucuri: unul alb si altul roºu.
Culoarea roºie reprezintã dragostea pentru tot ceea ce e frumos si rãmâne simbolul sângelui curajo-
sului tânãr, iar albul puritatea, sãnãtatea ºi culoarea ghiocelului, prima floare care apare primãvara.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
2. Subliniazã adjectivele în textul urmãtor.

În fruntea oºtirii se afla domnitorul. Mergea cãlare pe un cal sur, purta un cojoc de miel brumãriu, cu
cizme negre ºi cãciulã rotundã.
3. Formuleazã în scris câte douã propoziþii în care sã foloseºti sa ºi apoi s-a.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Citeºte o legendã româneascã. Poþi alege una dintre legendele de mai jos:
• Stigletele de Mihail Sadoveanu;
• ªtefan cel Mare ºi Vrâncioaia, legendã popularã;
• Balada Meºterului Manole de Vasile Alecsandri;
• Muma lui ªtefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu.

III Prin lume
Lecþia 5 – Paºaportul
Cite[te aici!
Paºaportul Completeazã cererea alãturatã. Dacã este cazul, cere ajutorul
colegilor sau învãþãtoarei/învãþãtorului.
Acum, când poþi cãlãtori liber,
te-ar atrage o cãlãtorie în Grecia,
Spania, Turcia sau cine ºtie unde.
Înainte de toate, pentru a
merge în altã þarã, ai nevoie de
un paºaport. Acest document
dovedeºte identitatea ºi cetãþe-
nia pe care o ai ºi îþi dã dreptul
de a ieºi ºi de a intra în þara prin
oricare dintre punctele de tre-
cere a frontierei deschise trafi-
cului internaþional de cãlãtori.
Dacã nu ai paºaport, trebuie
sã te adresezi serviciilor publice
comunitare pentru eliberarea ºi
evidenta paºapoartelor simple din
localitatea în care ai domiciliul.
Pentru eliberarea paºaportului
vei avea nevoie de mai multe do-
cumente:
• cererea tip,
• actul de identitate (cartea de
identitate, cartea de identitate
provizorie sau buletinul de identi-
tate) în original ºi copie,
• certificatul de naºtere,
• chitanþele prin care faci dovada Foloseºte-þi cunoºtinþele!
cã ai plãtit taxele necesare
obþinerii paºaportului.
Pentru a fi sigur cã ai toate 1. Subliniazã în textul din dreapta cuvintele necunoscute. Cere colegi-
actele necesare este bine sã te lor sau învãþãtorului/învãþãtoarei explicaþii despre înþelesul lor.
interesezi din timp la biroul de
informaþii al serviciului de elibe- 2. Rãspunde la întrebãri.
rare a paºapoartelor. • La ce este necesar paºaportul?
Pânã la cãlãtoria mult visatã,
• Cine elibereazã acest document?
nu trebuie decât sã aºtepþi în
jur de 20 de zile lucrãtoare • De unde poþi afla care sunt documentele necesare pentru eliberarea
pânã ce vei primi paºaportul. paºaportului?
• În cât timp de la depunerea actelor vei primi paºaportul?
3. Discutaþi în grup pentru a stabili ce alte condiþii trebuie îndeplinite

pentru a face o cãlãtorie în strãinãtate.

Prin lume
Observã!
1. Citeºte propoziþiile. Observã cum se pronunþã cuvintele subliniate. Re]ine!
Marcheazã cu X propoziþiile în care cuvintele subliniate pot fi
înlocuite cu ori.
În concediu voi merge la mare sau la munte. S-au ºi sau se pronunþã la fel.
Prietenii s-au întâlnit în garã. Se scrie sau atunci când se
Vineri sau sâmbãtã voi veni la tine. poate înlocui cu ori. În celelalte
S-a terminat programul, sau nu? situaþii se scrie s-au.
Vei lua trenul sau avionul.
2. Citeºte enunþurile înlocuind cuvintele subliniate cu ia.

Ionel cumpãrã un nou apartament.
- Hai sã începem lucrul ! Re]ine!
- Poftim umbrela mea.
- Te rog serveºte un sandviº.
Se scrie ia atunci când în vor-
3. Scrie cuvinte care exprimã acþiuni, ca în exemplul dat. bire acesta se poate înlocui cu
i- a adus, i-a ......................., i-a ......................., i-a ....................... alte cuvinte (a luat, serveºte, a
cumpãrat, hai).
Se scrie i-a când nu se poate
Exerseazã! înlocui cu un alt cuvânt.
1. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte cu înþeles opus.
Devreme târziu
Vine ....................
Aproape sau ....................
.................... ....................
.................... ....................
2. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte:

Verificã-þi
s-au întors, s-au cunoscut, s-au plimbat, s-au dus, s-au urcat. cunoºtinþele!
3. Completeazã spaþiile punctate cu s-au ori sau.
• Ei .................... grãbit sã ajungã la întâlnire. Transcrie enunþurile alegând
• Voi veni la tine .................... îþi voi da telefon. varianta corectã.
• In faþa clãdirii .................... strâns multe persoane. Gazda ia/i-a invitat pe musa-
firi la masã.
4. Transcrie enunþurile de mai jos înlocuind cuvântul ia cu altele care - Ia/I-a costumul acesta, ia/i-a
sã nu schimbe înþelesul mesajului: recomandat vânzãtoarea.
Pe la ora trei sau/s-au patru a
• Florin ia ziarul. • Ia cartea aceasta! sunat telefonul.
• Ia vino repede la mine! • La micul dejun ia un ceai. Oamenii sau/s-au adunat în
faþa primãriei.
5. Scrie pe spaþiile punctate cuvinte potrivite Sau/s-au hotãrât sã ia/i-a parte
.................... .................... la cursuri.
i-a .................... s-au ....................
.................... ....................

Lecþia 6 – Obiceiuri
Cite[te aici!
Obiceiuri
Încã din cele mai vechi timpuri, oamenii au avut anumite legi
nescrise în domeniile importante ale vieþii: hrana, îmbrãcãmintea,
relaþiile dintre oameni de sexe diferite, primirea oaspeþilor, obiceiuri
legate de sãrbãtori. O serie de gafe amuzante sau dimpotrivã peni-
bile sau regretabile, se datoreazã diferenþelor dintre culturi. De
aceea, uneori este bine sã cunoaºtem obiceiuri ale altor þãri. O
vorbã din bãtrâni spune: Câte bordeie, atâtea obiceiuri!
De exemplu, în Germania nu se sãrutã mâna femeilor, dar este
aproape lege sã fii punctual. Tot aici, la petreceri sau mese festive,
invitaþii contribuie la strângerea mesei, la spãlarea vaselor, fãrã ca
gazda sã se simtã jignitã.
În Cehia, unde curãþenia din apartamente este impresionantã,
toþi musafirii se descalþã la intrarea în casã. Gazda are pregãtitã o
adevãratã colecþie de papuci noi si comozi pentru cei care vin în
vizitã. Acelaºi obicei este pãstrat ºi la popoarele musulmane.
Vocabular Peste tot în lume existã obiceiul de a dãrui flori. La noi, buchetele
conþin un numãr fãrã soþ de flori. În Canada însã, buchetele de flori
trebuie sã aibã un numãr par de flori, întrucât se spune cã persoana
care va primi buchetul îl completeazã.
gafe – faptã sau vorbã nesocotitã În China nu se oferã flori albe sau ceasuri, deoarece se crede cã
care poate supãra pe cineva; aceste daruri aduc ghinion. Culoarea albã simbolizeazã doliului, aºa
penibil – care provoacã o impre- cum pentru noi acesta este reprezentat prin culoare neagrã. În ceea
sie neplãcutã, supãrãtor, jenant ; ce priveºte ceasul, acesta este considerat un simbol al morþii sau al
regretabil – care provoacã pãrere condamnãrii la moarte.
de rãu, de care poate sã-þi parã rãu. Cu siguranþã cã nu putem cunoaºte miile de obiceiuri din toatã
lumea, dar dacã ne hotãrâm sã vizitãm o þarã strãinã ar fi bine sã
ºtim câte ceva despre cultura ºi obiceiurile din þara respectivã.
1. Exprimã prin cuvinte proprii înþelesul expresiei: Câte bordeie, atâtea obiceiuri!
2. Localizaþi pe harta lumii þãrile care sunt amintite în text.
3. Prezintã pe scurt informaþiile desprinse din text.
4. Formaþi grupe. Scrieþi câteva obiceiuri deosebite specifice comunitãþii din care faceþi parte.
(obiceiuri legate de nuntã, de naºtere, de sãrbãtori religioase)
5. Transformã cuvintele dupã model.
• relaþie relaþii relaþiile
• câmpie .............. ..............
• situaþie .............. ..............
• colecþie .............. ..............
6. Stabileºte înþelesul cuvântului par în enunþurile date.
• Zece este un numãr par.
• Ei par obosiþi.
• El pune pãlãria într-un par al gardului.
7. Identificã în text substantivele proprii. Formuleazã propoziþii cu acestea.

Prin lume
Observã!
1. a) Citeºte enunþurile date. Observã câte silabe au cuvintele subliniate. Re]ine!
• Iau flori pentru sãrbãtorit
• Andrei ºi Dana iau parte la nunta lor.
• Nu i-au întâlnit pe prietenii lor. Cuvintele iau ºi i-au se pro-
• Ei iau bagajele celor pe care i-au aºteptat. nunþã la fel. Se scrie iau atunci
b) Încercuieºte cuvântul care poate fi înlocuit cu au luat. când putem înlocui cu am luat
2. În enunþurile date, dintre cuvintele subliniate încercuieºte-le pe acelea care se sau au luat.
pot înlocui cu spre sau cãtre. În celelalte situaþii scriem i-au.
• Împreunã vom pleca la mare.
• La ora cinci englezii servesc ceaiul.
• L-a trezit sã se ducã la serviciu.
• Cum l-a vãzut, l-a chemat la el.
Exerseazã!
1. Transformã propoziþiile dupã modelul dat.
Copilul ia fructe de pe masã. Copiii iau fructe de pe masã.
• Spectatorul ia loc în salã.
• Omul ia pâine proaspãtã. Re]ine!
• Pacientul ia zilnic medicamentele recomandate.
2. Completeazã spaþiile punctate cu iau sau i-au.
• Prietenii ............ adus vestea cea bunã. Cuvintele la ºi l-a se pronunþã
• Astãzi ............ salariul. la fel. Se scrie la atunci când
• Pentru ridicarea casei trebuie sã ............ mai multe aprobãri. putem înlocui cu spre sau cãtre.
• Pãrinþii ............ privit cu dragoste pe copii. În celelalte situaþii scriem l-a.
• ............ întrebat dacã ............ televizorul în rate.
3. Scrie cuvinte potrivite pe spaþiile punctate.
la ............................ l-a ............................
............................ ............................
............................ ............................
............................ ............................
1. Formaþi perechi. Dictaþi colegului sau colegei propoziþiile din coloana A sau B.
Corectaþi-vã lucrãrile folosind manualul.
A B
Pe la ora cinci l-a vãzut în centrul oraºului. Ei iau prânzul împreunã.
Mâine iau actele care îmi trebuie. Dupã douã sãptãmâni l-a angajat la firma lui.
La ora ºase l-a trezit ceasul. L-a deranjat purtarea lui.
Pe la miezul nopþii i-a trezit zgomotul. Doctorul i-a recomandat sã þinã regim.
2. Formuleazã în scris câte o propoziþie în care sã foloseºti pe rând: iau, i-au, la ºi l-a.

Lucreazã mai mult
1. Completeazã tabelul dupã modelul dat.
a cãutat (pe el) l-a cãutat (pe ei) i-a cãutat

a visat
a rugat
a primit
a dus
a strigat
2. Taie în propoziþiile de mai jos cuvintele scrise greºit.

Ei iau/i-au parte la sãrbãtoare.
Biroul de informaþii este la etajul unu sau/s-au doi.
Sau/S-au interesat din timp de costul biletelor.
Pe ei nu iau/i-au vãzut de sãptãmâna trecutã.
Ia/I-a plãcut foarte mult acest concediu..
3. Imagineazã-þi ca eºti plecat într-o cãlãtorie. Scrie în spaþiul de mai

jos o vedere pentru o rudã sau un prieten/prietenã.
........................
Dragã .......................,
DESTINATAR
....................................................
Adresa........................................
Cu drag, Localitatea.................................
.................
ªtiaþi cã…
4. Formaþi grupe de câte trei - cinci persoane. Documentaþi-vã ºi scrieþi
Dacã printr-o întâmplare o listã cu actele necesare pentru:
nefericitã v-aþi pierdut paºaportul a) eliberarea cãrþii de identitate;
când sunteþi în altã þarã, trebuie b) înscrierea la o ºcoalã de ºoferi;
sã vã adresaþi ambasadei sau con- c) obþinerea alocaþiei pentru copii;
sulatului român din þara respec- d) cãsãtorie.
tivã. De aceea, este bine sã ºtiþi
numãrul de telefon ºi adresa Discutaþi cu învãþãtorul/învãþãtoarea pentru a stabili unde puteþi gãsi
ambasadei române din þara în aceste informaþii.
care mergeþi.

Prin lume
Imagineazã-þi cã ai pierdut paºaportul. Pentru eliberarea unuia nou trebuie sã dai o declaraþie.
Formularul este cel de mai jos.
a) Citeºte cu atenþie. Noteazã cuvintele necunoscute.
Adreseazã învãþãtorului/învãþãtoarei întrebãri pentru a afla cum se completeazã corect.
b) Completeazã formularul.

IV Din ziare ºi reviste
Lecþia 7 – ªtiri
Cite[te aici!
Atenþie la neatenþie! de soare. Alþii spun cã bãtrânul nu s-a asigu-

rat înainte de a se angaja în traversare.
Persoanele implicate în eveniment nu
Bucureºti: Douã accidente de circulaþie au consumaserã bãuturi alcoolice. Victima,
avut loc ieri, la ora 10:30, în centrul oraºului. care a suferit rãni uºoare, se aflã în afara
Conform datelor primite de la Poliþia oricãrui pericol, dar se aflã totuºi sub su-
Rutierã, primul accident a fost provocat praveghere în Spitalul Municipal. Cercetã-
de Gabi R., în vârstã de 34 ani, care se afla rile vor fi continuate
la volanul autoturismului Dacia. Acesta nu Al doilea accident a avut loc în momen-
a acordat prioritate unui pieton. Din pri- tul în care lucrãtorii Biroului de Poliþiei
mele verificãri a rezultat cã pietonul, în Rutierã efectuau cercetãrile. Un taximetrist,
vârstã de 69 ani, s-a angajat în traversarea pe aceeaºi trecere de pietoni, datoritã nea-
strãzii pe trecerea de pietoni. tenþiei, a pierdut controlul volanului. Maºi-
Trei dintre martorii incidentului au de- na a pãrãsit partea carosabilã ºi s-a oprit pe
clarat cã autoturismul Dacia ar fi lovit trotuarul din faþa unui magazin alimentar, la
pietonul deoarece persoana aflatã la volan ar micã distanþã de alþi doi pietoni.
fi încercat sã îºi punã o pereche de ochelari ***
Vocabular Foloseºte-þi cunoºtinþele!
a sãvârºi – a face, a înfãptui, 1. Marcheazã cu X varianta corectã.

a îndeplini; Textul poate fi Textul prezintã:
impact – ciocnire; un articol din ziar; un eveniment real;
partea carosabilã – partea un fragment dintr-o poveste; informaþie utilã;
unui drum rezervatã circulaþiei ºtire la radio sau televizor o întâmplare imaginarã.
maºinilor. 2. Citeºte selectiv din text enunþurile care prezintã:
a. timpul în care au avut loc evenimentele;
b. cine a fost autorul accidentului;
c. declaraþiile martorilor accidentului;
d. urmãrile accidentului.
Aminteºte-þi! 3. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul textului.
4. Imagineazã-þi cã ai fost martor la unul dintre accidentele prezentate
în articol. Scrie o declaraþie pe care ai da-o autoritãþilor. Declaraþia
Un text care prezintã infor- trebuie sã cuprindã: datele tale personale (nume, prenume, adresã),
maþii reale este un text nonliterar prezentarea amãnunþitã a faptelor observate ºi semnãtura.
(articole din ziare, reviste, reclame, 5. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: accident,
anunþuri etc). alcool, traversare, trotuar.

Din ziare ºi reviste
Observã!
1. Reciteºte textul. Identificã pãrþile de vorbire care aratã numãrul sau Re]ine!
ordinea obiectelor.
2. Scrie cuvinte care sã rãspundã întrebãrilor din parantezã.
(Câte?) ...................... persoane au fost martore la eveniment. Partea de vorbire care aratã
Poliþia este pe (a câta?) ................................. stradã la dreapta. numãrul sau ordinea obiectelor
(Câþi?) ................................... colegi au permis de conducere. se numeºte numeral.
3. Scrie în litere urmãtoarele numere: Se scriu într-un cuvânt nume-
6 – ............................................................... ralele de la zero la nouãsprezece
17 – ............................................................. ºi cele formate numai din zeci
90 – ............................................................. întregi.
300 – ........................................................... Rostim ºi scriem: unsprezece,
24 – ............................................................. paisprezece, ºaizeci.
165 – ........................................................... Restul numerelor se scriu
folosind cuvinte separate:
23 – douãzeci ºi trei
Exerseazã! 231 – douã sute treizeci ºi unu
3456 – trei mii patru sute cincizeci
1. Subliniazã numeralele: ºi ºase.
Pentru a putea obþine permis de conducere orice persoanã trebuie sã
facã dovada cã a absolvit cele patru clase ale învãþãmântului primar. În
al doilea rând, acestea trebuie sã aibã vârsta minimã de optsprezece ani.
Conducãtorii autovehiculelor care efectueazã transport public de
persoane trebuie sã aibã vârsta minimã de douãzeci ºi unu de ani.
2. Taie varianta greºitã:
• Locuiesc la a doilea/al doilea etaj al blocului.
• Doisprezece/Douãsprezece persoane erau în staþia de autobuz.
• Pentru a trece testul trebuie sã rãspunzi corect la douãzeci ºi
douã/douãzeci ºi doi de întrebãri.
• Concertul va avea loc pe douãzeci ºi doi/douãzeci ºi douã mai.
3. Încercuieºte varianta corectã de scriere ºi pronunþie a numeralelor date:
9 – nouo, nouã, noo;
15 – cinciºpe, cincisprezece, cinci spre zece;
16 – ºaisprezece, ºaiºpe, ºaisprezece;
18 – opþiºpe, optºpe, optsprezece;
133 – o sutã treiºtrei, o sutã treizeciºitrei, o sutã treizeci ºi trei.
1. Completeazã enunþurile cu numerale potrivite.
De la evenimentele din 1989 au trecut ......................................... ani.
În clasã suntem ..................................................................... persoane.
........................ plus ........................... fac ............................................. .
Dacã la ...................... adaug .................... obþin ................................ .
2. Scrie în litere numerele cu soþ cuprinse între 97 ºi 103.

Lecþia 8 – Pe adresa redacþiei
Cite[te aici!
14 octombrie, Pietroasele
Stimatã redacþie,
Vã scriu pentru a împãrtãºi cititorilor revistei dumneavoastrã o

idee de afacere de familie, în special pentru cei care locuiesc în
zonele în care se dezvoltã viþa-de-vie. În þara noastrã nu se produc
prea multe stafide, majoritatea sunt aduse din Turcia.
Pentru a avea propriile stafide, trebuie sã plantaþi câþiva butuci
de viþã-de-vie din unul dintre soiurile care produc struguri fãrã prea
mulþi sâmburi: ªarba, Muscat Ottonel, Tãmâioasã româneascã.
Strugurii pe care îi veþi folosi trebuie sã fie copþi foarte bine,
sãnãtoºi, cu boabe de mãrime mijlocie, cãrnoase, sã nu fie
mucegãite, sparte, bolnave. Spãlaþi foarte bine strugurii sub jet de
apã rece, dupã care desprindeþi boabele cu atenþie de pe ciorchine,
sã nu se crape prea mult. Lãsaþi boabele la zvântat. Cu ajutorul unei
agrafe scoateþi cu grijã seminþele.
Pentru a obþine un kilogram de stafide, aveþi nevoie de cinci kilo-
grame de struguri sãnãtoºi. Uscaþi boabele în cuptorul de la aragaz,
folosind o tavã smãlþuitã. Dupã ce le þineþi zece-cincisprezece
Vocabular minute la foc potrivit, scoateþi tava, rostogoliþi boabele prin sucul
rezultat. Scurgeþi apoi sucul. Reintroduceþi tava în cuptorul
fierbinte ºi, cu aragazul închis, lãsaþi tava acolo pânã ce aragazul se
rãceºte. Scurgeþi sucul din nou ºi repetaþi operaþiunea de câteva ori
redacþie – grup de persoane pânã când boabele nu mai au deloc suc ºi au aspect de stafidã.
care lucreazã la un ziar sau la o Dupã ce acest proces se terminã, puneþi stafidele uscate într-un
revistã. strat subþire de un centimetru pe o coalã de hârtie ºi le amestecaþi
periodic. Dupã patruzeci ºi opt de ore le puneþi în pungi de hârtie
ºi le pãstraþi în locuri uscate.
Succes tuturor cititorilor!
Paula T.
1. Pune în ordine etapele care trebuie parcurse pentru a obþine stafide.
Aminteºte-þi! Boabele se þin 10-15 minute în aragaz, la foc potrivit.
Stafidele se pun la uscat pe o coalã de hârtie.
Boabele se spalã, iar dupã ce se usucã, se scot sâmburii.
Întotdeauna scriem:
Dupã ce s-a scurs sucul, tava se lasã în aragazul fierbinte.
- într-o, într-un, 1 Se aleg boabe sãnãtoase ºi foarte bine coapte.
- dintr-o, dintr-un,
2. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti:
- printr-o, printr-un.
a) idee, succes; b) într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o, printr-un.
3. Identificã în text numeralele.
4. Formaþi grupe. Scrieþi care consideraþi cã sunt etapele în desfãºu-
rarea uneia dintre activitãþile de mai jos:
a) zugrãvirea unei încãperi; b) organizarea unei petreceri; c) prepararea
unei prãjituri; d) obþinerea unor legume, fructe, cereale (lucrãrile agri-
cole de pe parcursul unui an).
Întocmiþi o listã de materiale necesare activitãþii alese. Folosiþi
numerale la scrierea listei.

Exerseazã! Observã!
1. Imagineazã-þi cã trimiþi o scrisoare unui prieten. Completeazã cele 1. Reciteºte textul ºi stabileºte:
douã feþe ale plicului cu datele destinatarului ºi expeditorului. a) când ºi de unde a fost trimi-
sã scrisoarea;
Loc b) cui i-a fost adresatã;
pentru c) de cine a fost scrisã scrisoa-
timbru rea.
2. Rãspunde la întrebãri:
• Cui putem trimite scrisori?
Expeditor: Destinatar: Cu ce ocazii?
• Cum se trimite o scrisoare?
• Ce formule de adresare poþi
folosi în situaþia în care
scrisoarea este destinatã:
a) unui prieten;
b) familiei;
c) unei rude;
d) unui medic;
e) unui partener de afaceri?
2. Marcheazã cu X afirmaþiile adevãrate.

Scrisoarea poate ajunge la destinaþie chiar dacã numele ºi adresa Re]ine!
expeditorului nu sunt completate.
Scrisoarea se expediazã în plic.
Scrisoarea poate ajunge la destinaþie, chiar dacã pe plic nu este Prin scrisori oamenii îºi co-
scris numele ºi adresa destinatarului. municã impresii, gânduri, senti-
Pe plicul scrisorii timbrul se lipeºte în dreapta feþei pe care este mente, idei.
scris destinatarul. Persoana care trimite scrisoa-
Formulele de adresare ºi de încheiere trebuie sã fie potrivite rea se numeºte expeditor, iar cea
relaþiilor pe care le avem cu persoana cãreia îi trimitem scrisoarea. cãreia îi este adresatã se numeºte
destinatar. Numele ºi adresele
destinatarului ºi expeditorului se
Verificã-þi cunoºtinþele! scriu pe plic.
Orice scrisoare trebuie sã
Imagineazã-þi cã ai citit scrisoarea din revistã ºi ai folosit informa- cuprindã:
þiile prezentate. Completeazã scrisoarea astfel încât sã trimiþi un • data ºi localitatea de unde
rãspuns persoanei care a oferit aceste informaþii. pleacã mesajul; (14 decembrie,
Pietroasele);
.............................. doamnã Paula, • formula de adresare (Stimatã
redacþie,);
Am citit scrisoarea pe care aþi trimis-o revistei. • conþinutul scrisorii;
Pentru cã aveam în grãdinã câþiva butuci de vie din soiurile reco- • formula de încheiere (Succes
mandate de dumneavoastrã am încercat sã obþin stafide. tuturor cititorilor harnici!);
Am ......................................................................................
• semnãtura.
.............................................................................................. .
Stafidele au fost delicioase. Din vânzarea lor am obþinut ºi ceva
bani. Vã mulþumesc pentru sfaturi!
...................................................

Lucreazã mai mult
1. Subliniazã numeralele din textul de mai jos:
Era ora nouã dimineaþa. Cei doi cãlãtori, astronomul ºi exploratorul,

coborau cursul râului tumultuos, pe malul sãu stâng. Drumul era
anevoios, dar pânã la ora unsprezece strãbãtuserã aproape patru mile.
Ajunºi într-un mic luminiº vãzurã cã albia râului era adâncã,
stãpânitã de douã stânci cretoase, înalte de douã sute se picioare.
Primul gând al lor a fost sã se întoarcã din drum, cãci pãrea cã nu
vor putea merge mai departe.
(Jules Verne, Aventurile a trei ruºi ºi trei englezi în Africa)
2. Scrie în litere numerele din paranteze.

Întâlnirea va avea loc pe (22) .......................................................... mai.
Al (4) .............................................. anunþ a fost cel care m-a interesat.
Am citit toate cele (12) ....................................... numere a le ziarului.
3. Transformã propoziþiile urmãtoare adãugând numerale:

Am citit articolul în pagina revistei.
Echipa de fotbal a ocupat locul pe podium.
Jules Verne
4. Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor pentru: eveniment, ambele, carosabil.
5. Formuleazã câte trei propoziþii cu numerale care:

ªtiaþi cã… a) aratã ordinea obiectelor;
b) aratã numãrul obiectelor.
Inventatorul tiparului cu litere 6. Doreºti sã inviþi un prieten sã petreacã la tine câteva zile din concediu.
mobile a fost germanul Johann Continuã scrisoarea de mai jos:
Gutenberg? Prima carte tipãritã de
acesta, în anul 1450, a fost Biblia.
In 1655 este publicat în Anglia .............................
cel mai vechi ziar? Este vorba Dragã ...................................,
despre ziarul oficial al Coroanei
Regale. Primele 23 de exemplare
au fost editate sub numele de ªtiu din scrisoarea pe care mi-ai trimis-o cã peste puþin
The Oxford Gazette. Odatã cu mu- timp vei lua concediu. .............................................................. .
tarea familiei regale de la Oxford ............................................................................................
la Londra, a fost de asemenea
................................................................................................
mutat ºi ziarul, iar numele lui a
devenit The London Gazette. ................................................................................................
................................................................................................
................................................................................................
................................................................................................
................................................................................................
................................................................................................
..............................................

1. Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate din urmãtorul text.
Dupã ce s-a odihnit vreo zece ore cei trei cãlãtori au pornit cãtre al doilea oraº. Vremea bunã nu a þinut
cu ei. În a treia zi de mers au început ploi reci, care aveau sã dureze trei sãptãmâni.
Substantive Adjective Numerale
2. Alege una dintre situaþiile date:

a) te muþi cu domiciliul în altã localitate;
b) ai luat permisul de conducere;
c) urmeazã sã te cãsãtoreºti;
d) intenþionezi sã-þi deschizi o afacere.
Scrie în spaþiul de mai jos o scrisoare de aproximativ zece rânduri prin care aduci la cunoºtinþã unui prieten
acest eveniment. Respectã pãrþile unei scrisori.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
3. Lucrezi ca vânzãtor. Ai vândut: 3 pungi de bomboane în valoare Unitatea..................................

Cod fiscal................................
Seria B AMA nr 3880101
de 26 lei, 3 cutii de ciocolatã de 38 lei, un kilogram de napolitane Sediul.....................................

..............................................
în valoare de 19 lei.
CHITANÞA Nr_________/Data_____
Cumpãrãtorul a fost S.C. SMART.
Completeazã chitanþã potrivit situaþiei prezentate. Am primit de la ......................................................................
Adresa ..................................................................................
Suma de ................................ adicã ......................................
.............................................................................................
reaprezentând ........................................................................
Casier
Formaþi grupe. Realizaþi o colecþie de articole din ziare ºi reviste pe una dintre temele:
• Evenimente politice;
• Reportaje sociale;
• Reportaje sportive;
• Informaþii practice ºi utile;
• Divertisment.
Prezentaþi celorlalte grupe conþinutul articolelor care vi s-au pãrut cele mai interesante.

V Din copilãrie
Lecþia 9 – Prieteni
Cite[te aici!
Vaasile Porojan
de Vasile Alecsandri
Am pierdut zilele trecute un tovarãº din copilãrie, Vasile Porojan. El a

fost unul dintre robii noºtri, þigan lingurar de soiul lui, însã pitar de meserie.
Acum 50 de ani eram amândoi egali dinaintea soarelui, fiind
deopotrivã pârliþi de dânsul, ºi formam o pereche nedespãrþitã de cum
rãsãrea soarele pânã apunea.
Poamele din grãdina noastrã nu apucau niciodatã sã se coacã, cãci ºtiam
amândoi a ne cãþãra ca veveriþele pe vârfurile cele mai înalte ale copacilor
rodiþi. Meºteri în a fura merele ºi perele eram mândri unul de altul.
Vasile Alecsandri Singura deosebire ce exista între noi era aceea cã, pentru fãrã-
delegile noastre copilãreºti, numai Porojan era pedepsit. Câte bãtãi a
mâncat el, sãrmanul pe socoteala mea! De-abia scãpat din mâinile
Vocabular jupânesei cu obrajii îmbujoraþi de palme el alerga la mine, ºi uitând
usturimea, mã îndemna sã ne jucãm. Eu îl mângâiam dându-i câteva
parale sã-ºi cumpere alviþã ºi siminþi, pentru care Porojan era în stare
sã-ºi vândã cãciula, dacã ar fi avut, ºi eu sã-mi dau papucii din picioare.
pitar – brutar; Ce talent avea el pentru confecþionarea arcelor din nuiele! Cum ºtia
drâmbã – mic instrument muzical de bine sã înalþe zmeie de hârtie! El suna din drâmbã cu un talent la
alcãtuit dintr-un arc de fier ºi o care eu nu am putut ajunge niciodatã. ªtia sã imite ºuieratul ºerpilor ºi
lamã de oþel ºi care, fiind proptit de sã-i cheme astfel la el.
dinþi ºi miºcând lama cu degetul, Într-o bunã dimineaþã, Porojan a fost dat pe mâna unui brutar sã înveþe a
produce un sunete; plãmãdi pâine, iar eu am fost trimis sã învãþ tot ce se putea învãþa atunci.
simiþi – covrigi; Adio, nepãsare a copilãriei! Adio libertate! Adio fericire!
a plãmãdi – a prepara aluat cu
drojdie (cocã). Foloseºte-þi cunoºtinþele!
1. Uneºte cuvintele date cu înþelesul pe care îl au în text.
Aminteºte-þi! fãrãdelegi bani
pârliþi brutar
parale pricepuþi
În limba românã sunt cuvinte pitar fructe
care au formã diferitã, dar înþeles meºteri nãzdrãvãnii
asemãnãtor. poame arºi
Existã de asemenea cuvinte 2. Rãspunde la întrebãri.
care au aceeaºi formã, dar înþeles • Cine era Porojan?
diferit. • Ce meserie a învãþat el?
3. Explicã prin cuvinte proprii enunþurile din ultimul alineat al textului.
4. Formuleazã propoziþii în care cuvintele: noi, mine, sare ºi roade sã aibã
înþelesuri diferite.

Din copilãrie
Observã!
1. Cu ce cuvinte se pot înlocui pãrþile de vorbire subliniate? Re]ine!
El suna din drâmbã cu un talent la care eu nu am putut ajunge niciodatã.
2. Care este numãrul substantivelor subliniate?
Bãiatul era priceput. Colega mea este simpaticã. Partea de vorbire care þine locul
Bãieþii erau pricepuþi Colegele mele sunt simpatice. unor nume de fiinþe sau lucruri se
Citeºte propoziþiile înlocuind substantivele subliniate cu unul dintre numeºte pronume personal.
cuvintele: el, ea, ei, ele. Ca ºi substantivul pronumele
3. Transcrie propoziþiile înlocuind cuvintele subliniate cu unul dintre poate fi la numãrul:
urmãtoarele: dumneaei, dumnealor, dumneata sau dumnealui. • singular (eu, tu, el, ea);
El este medicul nostru. Tu mã ajuþi întotdeauna când am nevoie. • plural (noi, voi, ei, ele).
Noii vecini sunt ei. Dimineaþã au venit ele. În limba românã existã ºi pro-
nume personale de politeþe.
Acestea sunt: dumneata,
Exerseazã! dumneaei, dumnealui,
dumneavoastrã, dumnealor.
1. Subliniazã pronumele. Pentru fiecare precizeazã numãrul.
Omul a fost recunoscãtor. El ne-a dat cinci galbeni. Eu iau trei,
cãci am avut trei pâini, iar tu doi, pentru cã doar douã pâini ai avut.
Acum noi am mâncat de pomanã ºi mai avem ºi bani în buzunar.
(Ion Creangã, Cinci pâini)
2. Transcrie enunþurile înlocuind cuvintele subliniate cu pronume potrivite.
Am primit o scrisoare de la Maria.
În parc ne-am întâlnit cu Daniela ºi Petra.
Eu ºi Marius suntem colegi de serviciu.
Stelele strãlucesc pe cer.
Tu ºi Marius aveþi permis de conducere.
3. Înlocuieºte spaþiile punctate cu pronume personale de politeþe potrivite.
Voi oferi trandafirii .................................................................. .
..................................... vor veni împreunã la petrecerea mea.
........................................... a anunþat câºtigãtorii concursului.
Pe ....................................... vã cunosc de la începutul anului.
..................................................... ai urmãrit emisiunea de ieri.
1. Formuleazã propoziþii în care cuvintele: ochi, pãr, car ºi iute sã aibã
înþelesuri diferite.
2. Subliniazã pronumele personale în propoziþiile date.
Nu era el vinovatul.
Eu am urcat în grabã un autobuz.
Voi aþi cãlãtorit împreunã în concediu.
Pe aceeaºi stradã cu noi locuieºte ºi dumneaei.
3. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti pronumele personale la
numãrul singular.

Lecþia 10 – Întâmplãri
Cite[te aici!
La cireºe
de Ion Creangã
Odatã, vara, mã furiºez din casã ºi mã duc la moº Vasile, fratele

tatei, sã fur niºte cireºe. ªi mã chitesc eu în mine, cum s-o dau, ca
sã nu mã prindã. Intru mai întâi în casa omului ºi mã fac a cere pe
Ion, sã ne ducem la scãldat.
– Nu-i acasã Ion, zise mãtuºa Mãrioara.
– Apoi rãmâi sãnãtoasã, mãtuºã Mãrioarã! ªi-mi pare rãu cã nu-i
vãrul Ion acasã, cã tare-aº fi avut plãcere sã ne scãldãm împreunã.
Dar în gândul meu: ºtii c-am nimerit-o? Bine cã nu-s acasã ºi, de n-ar
veni degrabã, ºi mai bine-ar fi!
ªi, sãrut mâna mãtuºii, luându-mi ziua bunã, ca un bãiat de treabã,
mã ºupuresc pe unde pot ºi, când colo, mã trezesc în cireºul femeii ºi
încep a cãrãbãni la cireºe în sân, crude, coapte, cum se gãseau. ªi
deodatã, iaca mãtuºa Mãrioara, c-o jordie în mânã, la tulpina cireºului.
– Dar bine, ghiavole, aici þi-i scãldatul? zise ea, cu ochii holbaþi
la mine. Coboarã-te, tâlharule, cã te-oi învãþa eu!
Dar cum sã te cobori, cãci jos era prãpãdenie! Dacã vede ea ºi
Aminteºte-þi! vede cã nu mã dau, aruncã de vreo douã-trei ori cu bulgãri în mine,
dar nu mã nimereºte.
Atunci eu mã dau iute pe-o creangã, mai spre poale, ºi odatã sar
Grupul de enunþuri care pre- în niºte cânepã, care se întindea lângã cireº. ªi nebuna de mãtuºa
Mãrioara, dupã mine. ªi eu fuga iepureºte prin cânepã, ºi ea pe
zintã o idee sau un moment al
urma mea, pânã ce dãm cânepa toatã la pãmânt. Mãtuºa, nu ºtiu
întâmplãrilor povestite într-un text cum, se încâlceºte prin cânepã, ori se împiedicã de ceva, ºi cade.
se numeºte fragment. Fiecãrui Eu, atunci, iute mã duc acasã fiind foarte cuminte în ziua aceea.
fragment îi corespunde o idee
pricipalã.
1. Alege înþelesul pe care îl au în text expresiile date.
mã chitesc mã ºupuresc a cãrãbãni
Vocabular mã ascund; mã furiºez; a bombãni;
mã gândesc. ºoptesc. a lua cu lãcomie.
jordie – nuia, bãþ subþire. 2. Rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

• De ce s-a dus Nicã la unchiul sãu?
• Care este motivul pe care i-l spune mãtuºii?
• Ce face bãiatul dupã ce îºi ia rãmas bun de la mãtuºa lui?
• Ce s-a întâmplat dupã ce Nicã a fost prins în cireº?
3. Formaþi perechi. Împãrþiþi textul pe fragmente, dupã momentele

întâmplãrii. Formulaþi ideile principale.

Din copilãrie
Observã!
Re]ine!
1. Citeºte enunþurile urmãtoare:
a) Pentru fiecare enunþ spune cine ºi cui vorbeºte.
– Apoi rãmâi sãnãtoasã, mãtuºã Mãrioarã! În scris virgula desparte cu-
– Dar bine, ghiavole, aici þi-i scãldatul? vintele vorbitorului de cele ale
b) Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite. Motiveazã folosirea lor. ascultãtorului.
2. Citeºte dialogul.
a) Subliniazã pronumele personale învãþate.
Tudor stãtea în faþa mulþimii. El spuse:
– Voi veþi ºti de ce am venit atunci când îmi veþi afla numele.
Un om din mulþime se ridicã zicând:
– Tu cine eºti? Noi vrem sã aflãm chiar acum.
– Eu mã numesc Tudor.
b) pentru fiecare dialog spune pronumele care înlocuiesc numele:
• persoanei sau persoanelor care vorbesc;
• persoanei sau persoanelor care ascultã;
• persoanei sau persoanelor despre care se vorbeºte. Re]ine!
Exerseazã! Pronumele personale se deo-

sebesc dupã persoanã:
1. Folosindu-te de tabel scrie câte douã propoziþii în care sã foloseºti • persoana I - înlocuieºte nu-
câte un pronume personal la: mele persoanei sau persoanelor
• persoana a II-a, numãrul singular; care vorbesc (eu, noi);
• persoana a III-a, numãrul plural; • persoana a II-a - þine locul
• persoana I, numãrul singular. numelui persoanei sau per-
soanelor cu care se vorbeºte
Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a (tu, voi);
Singular eu tu el, ea • persoana a III-a - se
foloseºte în locul numelui per-
Plural noi voi ei, ele
soanei sau persoanelor despre
2. Identificã pronumele personale studiate. Pentru fiecare precizeazã care se vorbeºte (el, ea, ei, ele).
numãrul ºi persoana.
– Povestea asta, vorbi Domnu Trandafir, e scrisã de Ion Creangã.
Eu îl cunosc pe Ion Creangã, urmã el cu o oarecare mândrie. Sã ºtiþi
voi cã el are un dar de povesteºte aºa frumos, de parcã ne-ar spune
mama poveºti la gura sobei.
(Mihai Sadoveanu, Domnu Trandafir)
1. Scrie în locul spaþiilor punctate cuvinte potrivite, astfel încât sã fie motivatã folosirea virgulei:
..................................., când poþi veni la mine?
Te rog sã vii acum, ................................... !
Tu, ..................................., ce sfat îmi poþi da?
2. Subliniazã pronumele personale învãþate. Precizeazã numãrul ºi persoana .
– Nu vã supãrã tutunul? întreb eu pe madam Popescu.
– Vai de mine! La noi se fumeazã. Bãrbatu-meu fumeazã ºi... dumnealui mi se pare cã-i cam place, zise ea
privindu-l pe domnul maior.
(Ion luca Caragiale, Viizitã)
Lucreazã mai mult
1. Uneºte substantivele cu pronumele personale prin care pot fi înlocuite.

persoanele ea
adulþii
profesoara el
vânzãtorul
bãtrânul ei
cartea
pãsãrile ele
ºoferii
2. Formuleazã propoziþii în care cuvintele: bancã, par ºi broascã sã

aibã înþelesuri diferite
3. Subliniazã pronumele personale ºi pronumele personale de politeþe

din textul de mai jos. Alcãtuieºte propoziþii în care sã foloseºti
pronumele personale de politeþe identificate.
Dumnealor aratã biletele, explicând conductorului de ce Goe nu
poate sã facã acelaºi lucru: fiindcã biletul era în panglica pãlãriei ºi,
I.L. Caragiale dacã a zburat pãlãria fireºte cã a zburat cu bilet cu tot. Dar avea bilet...
– Parol, chiar eu l-am cumpãrat! zice tanti Miþa.
Conductorul nu înþelege. El vrea bilet. Cine nu declarã cã nu are bilet
coboarã la prima staþie ºi plãteºte ºi o amendã de 7 lei ºi 50 de bani.
– Dar noi n-am declarat, strigã mamiþa.
– Aºa îi trebuie dacã a scos capul pe fereastrã. Eu i-am zis sã nu
ªtiaþi cã… scoatã capul pe fereastrã.
– Ce te amesteci dumneata? zice tanti Miþa.
(Ion Luca Caragiale, Domnu Goe)
Textele Vasile Porojan ºi
Amintiri din copilãrie sunt 4. Completeazã spaþiile libere cu pronume potrivite.
texte inspirate din realitate. Omul porni sã cutreiere lumea. ............ se întâlni cu un bãtrân
care îi spuse:
– ............ unde ai plecat, om bun?
– Vreau sã cutreier lumea. Dar ............ ?
– ªi ............ am acelaºi gând, fiule. Nu crezi cã ar fi mai bine
dacã ............ doi am merge împreunã?
............ pornirã la drum împreunã.
5 Formaþi grupe. Purtaþi dialoguri pe una dintre temele: „La doctor“,

„La cumpãrãturi“, „La bancã“, în care sã utilizaþi pronume personale
de politeþe.
6. Formaþi perechi. Dictaþi colegului/colegei trei propoziþii care sã

conþinã pronume personale. Fiecare dintre voi va recunoaºte pronu-
mele în propoziþiile pe care le-a scris. Pentru fiecare pronume, pre-
cizaþi numãrul ºi persoana.
7. Alcãtuieºte un scurt text despre familia ta, în care sã foloseºti pronu-

me personale. Subliniazã-le.

Lecturi
1. Citeºte fragmentul:
Dar mai pe searã, iaca ºi moº Vasile, strigã pe tata la poartã. ªi dupã ce-a venit el ruºinat de la
ispaºã, mi-a tras o chelfãnealã ca aceea, zicând:
- Na! Saturã-te de cireºe! De-amu sã ºtii cã þi-ai mâncat liftiria de la mine, spânzuratule! Oare multe
stricãciuni am sã mai plãtesc eu pe urma ta?
Aºa s-a împlinit vorba mamei. Ea spunea cã Dumnezeu n-ajutã celui care umblã cu furtiºag.
D-apoi ruºinea mea, unde o pui? Mi se dusese buhul despre pozna ce fãcusem, de n-aveai chip sã
scoþi obrazul în lume de ruºine; ºi mai ales acum, când se ridicaserã câteva fete frumuºele în sat la noi
ºi începuse a mã scormoli ºi pe mine la inimã.
a) Formuleazã ideea principalã a fragmentului.

b) Subliniazã pronumele personale studiate.
c) Formuleazã o propoziþie în care cuvintele pui ºi noi sã aibã alte înþelesuri decât cele din text.
2. Transcrie enunþurile înlocuind pronumele personale subliniate cu pronume personale de politeþe corespunzãtoare.
Tu mã cunoºti de puþin timp.

Pe ele nu le-am vãzut niciodatã.
Cu el am cãlãtorit în compartiment.
Puteþi sã-mi spuneþi voi unde este ºcoala?
3. În enunþurile urmãtoare scrie virgule unde este cazul. Vocabular

La ce orã vei veni la mine Florin?
Doamnelor ºi domnilor bunã seara! ispaºã – observarea, constatarea
Fii atent copile cã te loveºti! unor stricãciuni;
þi-ai mâncat liftiria – þi-ai pier-
4. Precizeazã numãrul ºi persoana pronumelor subliniate: dut imaginea de om cinstit ;
se dusese buhul – se dusese
Am plecat spre voi dupã ce am vorbit la telefon. vorba.
Pe dumnealui îl cunosc de trei ani.
Tu ºi ea veþi lucra cu mine.
Scrieþi fiecare un scurt text în care sã prezentaþi o întâmplare din copilãrie. Realizaþi la nivelul clasei
o carte cu titlul „Amintiri din copilãrie“.

VI Lecturi pentru toate vârstele
Lecþia 11 – Hagi Tudose
Cite[te aici!
Hagi Tudose
de B. ªtefãnescu Delavrancea
Fum pe coºul Hagiului nu s-a pomenit. Ridice viscolul nãmeþii pânã

la streºini, apele sã îngheþe tun. Treaba lor! De câte ori nepoatã-sa
îi pomenea de Crãciun sã taie ºi ei un porc, bãtrânul rãspundea:
– Îmi pare rãu, nepoatã, sã aud guiþând. Îmi face rãu, cã aºa sunt
eu, milos.
– Cumpãrã-l, nene, tãiat gata.
Dacã aºa îi aducea vorba Leana, nepoatã-sa, bãtrânul rãspundea
liniºtit:
– Un porc? Carne multã! Se stricã. Doar douã guri suntem.
Venea Paºtele:
– Nene, sã roºim ºi noi ouã!
– Ce prostie! Ouã roºii? Nu e bine sã le mãnânci proaspete?
Ouãle roºii sunt stãtute.
– Sã roºim puþinele.
Aminteºte-þi! – De roºim puþinele ardem focul degeaba. Cheltuialã zadarnicã!
Sunt vremuri grele.
– Da, o ciozvârtã de miel.
– Miel? Ce fel de miel? Cum miel? Miroase a oaie. Paºtele e prea
• Punctul (.) aratã în scris cã prin în varã.
enunþul formulat se transmite o – Ce pustie de varã, nene Tudose, nu vezi cã plouã ºi fulguieºte?
informaþie. – Ei, fulguieºte! Tu nu vezi cã nu þine? Cum cade, cum se
• Semnul întrebãrii (?) se foloseºte topeºte. Eu mor de cald.
în scris la sfârºitul enunþurilor care – ªi eu mor de frig.
exprimã întrebãri, prin care se cer – Mori de frig, crãpi! Aºa eºti de când te ºtiu, lacomã ºi nemulþu-
informaþii. mitoare.
• Semnul exclamãrii (!) se foloseºte Leana tace ºi înghite în sec. E sãracã. N-are pe nimeni. Tace, cã
bãtrânul, de se mânie, strigã, trânteºte uºile, apoi se aruncã în pat ºi
pentru a exprima un salut, un
se vaitã pânã la miezul nopþii, uitând sã-i mai dea ºi o bucatã de pâine.
îndemn, o mirare, o poruncã, o
Aºa a petrecut Hagiul viaþa pânã la bãtrâneþe. Un ºir necurmat
rugãminte, un sfat etc. de chinuri fericite, nepunând nimic pe el, nebãgând nimic în gurã,
În scris, intervenþia fiecãrui per- fãrã foc, fãrã fierturã, neiubind pe nimeni.
sonaj în dialog se marcheazã cu
linie de dialog (–). Linia de dialog
se scrie întotdeauna cu alineat. Foloseºte-þi cunoºtinþele!
1. Rãspunde la întrebãri.
• Care sunt personajele textului?
• De ce spunea Hagi Tudose cã nu taie porc de Crãciun?
2. Spune câte douã adjective potrivite celor douã personaje ale textului.
4. Motiveazã folosirea liniei de dialog.

Lecturi
Observã!
1. Subliniazã în textul urmãtor pãrþile de vorbire care aratã acþiunea, Re]ine!
starea sau existenþa.
Leana tace ºi înghite în sec. Tace, cã bãtrânul, de se mânie, strigã,
trânteºte uºile, apoi se aruncã în pat ºi se vaitã pânã la miezul nopþii. Partea de vorbire care exprimã
2. Reciteºte fragmentul de la exerciþiul 1 fãrã cuvintele subliniate. Ce observi? acþiunea, starea, existenþa fiinþelor,
lucrurilor, fenomenelor naturii se
numeºte verb.
Exerseazã! Verbul are un rol principal în
comunicare. Eliminând verbele
1. Numeºte câte trei acþiuni pe care: dintr-un mesaj acesta nu mai are
a) le desfãºori în bucãtãrie; c) le desfãºoarã un vânzãtor; înþeles.
b) le face þãranul pe câmp; d) le desfãºori la ºcoalã.
2. Încercuieºte în fiecare coloanã de mai jos verbele.
scris gând dansãm cântec
scriem îngândurat dansator cânþi
scrisul gândeºte dans cântãreþ
3. Completeazã proverbele cu verbele potrivite scrise în parantezã.
Discutaþi înþelesul fiecãrui proverb. (nu e, stricã, nu lãsa, vine, trece)
• Paza bunã .......................... primejdia grea.
• Graba ............................................... treaba.
• Dacã .......................... cap, vai de picioare.
• Dupã furtunã .................... ºi vreme bunã.
• Ce poþi face azi, ........................ pe mâine.
4. Subliniazã verbele.
Puse paharul pe un taler de pãmânt ºi turnã apã. Untdelemnul se
scursese în taler, rãmânând în pahar un rotocol de-o muchie de cuþit.
Se vârî în pãturã. Candela sfârâi ºi trosni.
(B. ªt. Delavrancea, Hagi Tudose)
1. Înlocuieºte verbele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor.
• În curtea bisericii au existat doi nuci.
• Am zãrit în depãrtare casa în care urma sã locuim.
• Gheorghe s-a urcat în pod.
• Muncitorii vor încheia programul la ora 18.
2. Grupeazã verbele date dupã ceea ce exprimã într-un tabel asemãnãtor.
se afla, stãtea, se odihneºte, reparãm, scriem, se gãseºte, existau, am zburat, sunteþi, plângea, ascultau, vor privi.
Acþiunea Starea fizicã sau sufleteascã Existenþa
3. Subliniazã verbele din textul de mai jos.

Când Tãnase ajunse acasã, trase cãruþe drept la grajd ºi propti caii în faþa unei grãmezi de gunoi. În
mijlocul curþii erau douã perechi de boi, care stãteau cap în cap.
Omul privi în jur apoi intrã în casã. Venea miros de mâncare proaspãtã.

Lecþia 12 – Un om nãcãjit
Cite[te aici!
Un
n om nãcãjit
de Mihail Sadoveanu
Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi, pãmântul se

zbicise, ºi-n dumbrãvioara de la marginea satului începuserã sã
înfloreascã galben cornii. Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºor
ieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii.
Era un copilaº galben ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãn
niºte ciubote grele ale unui frate mai mare. Ridicã spre mine ochii
triºti ºi-ºi scoase cu anevoie din cap pãlãrioara veche ºi pleoºtitã
– Ce mai faci tu, flãcãule? îl întrebai eu. Ai ieºit cu oile la pãscut?
– M-a trimes tãtuca sã le mai port! îmi rãspunse el serios, cu
glasu-i subþirel ºi peltic.
– Dar tu eºti vrednic bre, Niculãeº, sã porþi un cârd de oi?
– He, sunt eu vrednic, da’ acum n-am ce purta, sunt supãrat…
– Cum se poate? ªi de ce, mã rog?
Mihail Sadoveanu – De ce? Pentru cã-n primãvara asta tot ne-au cãzut din oi, º-acum
am rãmas numai cu acestea ºase.
– ªi v-au murit multe, bre Niculãeº?
– Multe... Tãtuca întruna blastãmã ºi suduie când cade câte-o
oaie; mã bate ºi pe mine câteodatã, dar parcã eu ce-s vinovat?
Acum s-a întâmplat alta. Când ieºeam din sat, a trecut unul repede
cu cãruþa ºi mi-a pãlit o oaie. A dat-o jos. Acum abia mai suflã. Are
sã se ducã ºi asta. Era a mãmucãi, mi-o lãsase mie.
Vocabular – ªi de ce spui cã þi-o lãsase mãmucã-ta þie?
– Apoi nu ºtii? Eu n-am mamã. A murit în postul Crãciunului. Într-o
zi i-a fost rãu, s-a pus în pat ºi a murit într-o duminicã. ªi înainte de
se zbicise – se uscase; asta m-a mângâiat pe frunte ºi mi-a spus cã-mi lasã mie mioara asta.
reavãn – umed, jilav; Copilul îmi vorbea cu seriozitate ºi durere ca un om mare. ªi,
urnindu-se din loc, începu a-ºi târî iar ciubotele grele, îndemnând
suduie – spune vorbe jignitoare,
cu bãþul oile spre dumbrãvioarã.
înjurã.
1. Subliniazã în text cuvintele: miazãzi, dumbrãvioarã, ciubote, cu anevoie,
Aminteºte-þi! întruna, mi-a pãlit, suflã, urnindu-se. Reciteºte textul înlocuind aceste
cuvinte cu altele care sã aibã acelaºi înþeles.
2. Formaþi perechi. Citiþi dialogul dintre cele douã personaje ale textului.
Literele î ºi â redau acelaºi sunet. 3. Rãspunde la întrebãri.
Se scrie întotdeauna î la începutul • Când se petrece întâmplarea?
ºi sfârºitul cuvintelor. • De ce era necãjit bãiatul?
De cele mai multe ori, litera â se • De ce þinea Niculãeº aºa de mult la oaia lovitã?
foloseºte în interiorul cuvintelor. • Ce sentimente transmite autorul prin acest text?
4. Transcrie ultimul enunþ al textului. Subliniazã cuvintele care conþin
literele î ºi â. Motiveazã folosirea literei î sau â. Scrie apoi trei cuvinte
în care litera î sã fie la sfârºitul cuvântului.
5. Gãseºte în text:
• douã substantive comune; • douã numerale; • douã verbe
• douã substantive proprii; • douã pronume;

Lecturi
Observã!
1. Spune cine face acþiunea exprimatã de verbele subliniate: Re]ine!
• persoana sau persoanele care vorbesc;
• persoana sau persoanele cu care se vorbeºte;
• persoana sau persoanele despre care se vorbeºte. Verbul îºi modificã forma
Eu citesc anunþurile publicitare. dupã numãrul ºi persoana care
Tu citeºti articolul de pe prima paginã. face acþiunea exprimatã de verb.
Ea citeºte în fiecare dimineaþã. Numãrul singular aratã cã acþi-
Noi citim ziarul. unea este fãcutã de o singurã per-
Voi citiþi aceeaºi revistã. soanã, iar numãrul plural cã
Ei citesc copiilor. acþiunea este fãcutã de mai multe
2. Scrie forma corectã a verbelor, ca în exemplul dat. Observã cum îºi persoane.
modificã forma verbele date. Persoana I aratã cã acþiunea
Eu Tu El, Ea Noi Voi Ei, Ele este fãcutã de persoana care
vorbeºte.
a privi privesc priveºti priveºte privim priviþi privesc
Persoana a II-a aratã cã acþi-
a lucra
unea este fãcutã de persoana sau
a hotãrî persoanele cu care se vorbeºte;
a lua Persoana a III-a aratã cã acþi-
a fi unea este fãcutã de persoana sau
persoanele despre care se vorbeºte.
Exerseazã!
1. Scrie pe spaþiile punctate pronumele potrivite. Folosindu-te de
acestea precizeazã numãrul ºi persoana verbelor date.
Exemplu: el (ea) vine persoana a III-a, numãrul singular;
........... au cântat ........... vei primi ........... nu cãlãtorim
........... am ajutat ........... ridicã ........... participi
........... veneam ........... sunteþi ........... voi avea
2. Scrie verbele din paranteze la formele corecte.
• Pe bancã (era) ........................................ doi tineri.
• Fiul meu (am învãþat) ............................ alfabetul.
• Sãrbãtoriþii (a servit) ............................. ºampanie.
1. Taie varianta greºitã a verbelor.
Cele trei fete zâmbea/zâmbeau fericite.
La rãsãritul soarelui oamenii era/erau pe câmp.
Vecinii mei au luat/a luat un frigider nou.
Ei vor/vrea bilete la acest film.
2. Subliniazã verbele. Pentru fiecare precizeazã numãrul ºi persoana.
De la Bucureºti spre Braºov pleacã zilnic patru trenuri.
În compartiment sunt trei persoane.
Pe drum toþi am privit frumoasa imagine a munþilor.
Ai ajuns în oraº înaintea noastrã.

Lucreazã mai mult
1. Copiazã în caiet tabelul ºi completeazã-l cu verbele date, respectând

numãrul ºi persoana fiecãruia.
ai gãtit, vor construi, cãlãtorim, urc, ca primi, construiþi, am venit, primeºte,
cumpãraþi, asculþi, aflãm, au deschis.
Numãrul singular Numãrul plural
Persoana Persoana Persoana Persoana Persoana Persoana
I a II-a a III-a I a II-a a III-a
ai gãtit
2. Subliniazã verbele din textul urmãtor. Grupeazã-le dupã persoanã.

Dupã nuntã feciorii au plecat la treaba lor, iar nora rãmase cu
soacra. Chiar în acea zi, cãtre searã, baba zise nurorii:
– ªtii ce m-am gândit eu, noro? Sã lucrezi ºi nopþile. Eu mã întind
puþin, dar tu sã ºtii cã eu dorm iepureºte; ºi pe lângã cei doi ochi,
mai am unul la ceafã, care stã mereu deschis ºi cu care vãd, ºi
noaptea ºi ziua, tot ce se face prin casã. Ai înþeles ce þi-am spus?
Pelerini la Mecca
(Ion Creangã, Soacra cu trei nurori)
3. Pornind de la verbele date scrie câte un substantiv ºi apoi câte un

adjectiv, ca în exemplul dat.
Verb Substantiv Adjectiv
a lumina luminã luminos
a ploua
a întineri
a gândi
ªtiaþi cã… a înveseli
a îmbogãþi
Hagi sau hagiu este un titlu

4. Încercuieºte forma corectã a verbelor în propoziþiile de mai jos:
dat unei persoane care a fost sã se
Acolo eraþi/ieraþi ºi voi.
închine la locurile sfinte?
Vom fii/Vom fi la voi la ora douã.
Ea a loat/a luat autobuzul douã staþii.
La magazin era/iera închis.
Scrieþi/Scriþi o cerere cãtre primar.
Luasem/Losesem un televizor nou.
5. Uneºte expresiile date în coloana din stânga cu verbele potrivite din

coloana din dreapta.
a lua-o la sãnãtoasã a se enerva
a lua loc a participa
a lua la rost a fugi
a lua foc a certa
a lua parte a se aºeza
6. Formuleazã propoziþii în care cuvintele: vin, car ºi sare sã fie verbe.

Amintiri
1. Subliniazã verbele. Pentru fiecare precizeazã numãrul ºi persoana.
ªtefan se întoarce ºi din cornu-i sunã;
Oastea lui zdrobitã de prin vãi adunã.
Lupta iar începe... Duºmanii zdrobiþi
Cad ca niºte spice, de securi loviþi.
(Dimitrie Bolintineanu, Muma lui ªtefan cel Mare)
2. Scrie câte trei verbe la:

• persoana I, numãrul singular;
• persoana a III-a, numãrul plural;
• persoana a II-a, numãrul plural.
3. Scrie pe spaþiile punctate verbe potrivite.

Cartea ............................ pe primul raft al bibliotecii.
Cu trei zile în urmã ................................... la Braºov.
Mâine ......................................................... o scrisoare.
4. Marcheazã cu X casetele corespunzãtoare propoziþiilor în care cuvintele subliniate sunt verbe.

Daniel a râs mult de glumele lui.
În imagine este un râs.
Pe cer au apãrut nori.

Ei cer informaþii la telefon.
Omul mânã caii.

El s-a lovit la mânã.
Ei au venit mai devreme.

Ei au un venit bun.
5. Completeazã spaþiile libere cu semne de punctuaþie potrivite.

Bunico e rãu sã nu ai copii
Fireºte cã e rãu Casa omului fãrã copii e pustie
Bunico dar eu nu am copii ºi nu-mi pare rãu
Ea râdea Îmi desfãcea pãrul cârlionþat în douã ºi mã sãtura în creºtetul capului
(Barbu ªt. Delavrancea, Bunica)
Alegeþi câteva poveºti atractive pentru copii. Formaþi grupe în funcþie de numãrul de personaje al fiecãrei
povestiri. Citiþi pe roluri, cât mai expresiv aceste texte. Înregistraþi poveºtile pe casete audio.
Acestea vor putea fi ascultate cu plãcere de copiii din familia ta sau de cei de la o grãdiniþã din
comunitatea voastrã.

VII Texte cu moralã
Lecþia 13 – ªoarecele ºi pisica
Cite[te aici!
ªoarecele ºi pisica
de Grigore Alexandrescu
Un ºoarece de neam, ºi anume Raton, Binele ºoricesc cât de mult îl doresc

Ce fusese crescut sub pat la pension, ªi cât îmi eºti de scump, o ºtie Dumnezeu!
ªi care în sfârºit, dupã un nobil plan, Cunosc ce rãutãþi v-au fãcut fraþii mei,
Petrecea retirat într-un vechi parmazan, ªi cã aveþi cuvânt sã vã plângeþi de ei;
Întâlni într-o zi pe chir Pisicovici, Dar nu sunt cum crezi; cãci chiar asupra lor
Cotoi care avea bun nume-ntre pisici. Veneam sã vã slujesc, de vreþi un ajutor.
Cum cã domnul Raton îndatã s-a gândit Eu carne nu mãnânc; ba încã socotesc,
Sã o ia la picior, nu e de îndoit. De va vrea Dumnezeu, sã mã cãlugãresc.“
Dar smeritul cotoi, cu ochii în pãmânt, La ãst frumos cuvânt, Raton înduplecat,
Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfânt, Vãzând cã Dumnezeu de martor e luat,
Începu a striga: „De ce fugi, domnul meu? Îºi ceru iertãciuni ºi-l pofti a veni
Nu cumva îþi fac rãu? Nu cumva te gonesc? Cu neamul ºoricesc a se-mprieteni.
Dar într-o zi, când toþi îi deterã un bal,

Dupã ce refuzã ºi limbi ºi caºcaval,
Vocabular Zicând cã e în post ºi nu poate mânca,
Pe prietenii sãi ceru a-mbrãþiºa.
Ce fel de-mbrãþiºãri! Ce fel de sãrutat!
pension – instituþie de învãþãmânt Pe câþi gura punea,
din trecut, unde învãþau de obicei Îndatã îi jertfea;
copiii oamenilor bogaþi; Încât abia doi-trei cu fuga au scãpat.
Cotoiul cel smerit
retirat – singuratic, retras;
E omul ipocrit.
parmezan – specialitate de caº-
caval;
chir – domn, Foloseºte-þi cunoºtinþele!
ipocrit – prefãcut, fãþarnic.
1. Stabileºte înþelesul cuvintelor subliniate în enunþurile date.
Socotesc cã e bine sã mergem împreunã.
Trebuie sã socotesc dacã îmi ajung banii.
Costumul nu a fost scump.
Copilul lor este foarte scump.
Sãptãmâna aceasta am þinut post.
La fabricã este un post liber.
2. Prezintã pe scurt conþinutul textului.
3. Ce defecte ale oamenilor sunt prezentate ?
4. Citeºte versurile care prezintã ipocrizia motanului.
5. Dã exemple de situaþii din viaþã în care comportamentul oamenilor
poate fi asemãnat cu cel al personajelor din text.

Texte cu moralã
Observã!
1. a) Spune ce sunt ca pãrþi de vorbire fiecare dintre cuvintele: doi,
blândã, lenea, rãstoarnã.
b) Foloseºte în propoziþiile de mai jos cuvintele date ca rãspunsuri Re]ine!
la întrebãrile scrise în parantezã:
(Cine?) ............................. e cucoanã mare.
Mâþa (ce fel de?) ............................. zgârie rãu. Când intrã în alcãtuirea propozi-
Cine fuge dupã (câþi?) ............................. iepuri nu prinde nici unul. þiilor, pãrþile de vorbire îndeplinesc
Buturuga micã (ce face?) ............................. carul mare. un anumit rol, devenind pãrþi de
2. Subliniazã în propoziþiile de mai jos cuvintele care rãspund la între- propoziþie. Orice parte de propo-
barea „despre cine se vorbeºte în propoziþie?“: ziþie rãspunde la o anumitã între-
Trenul a avut întârziere 20 de minute. bare. (cine?, ce fel de?, unde?,
Pe peron aºteptau pãrinþii mei. când?, ce face? etc.)
El a luat noul paºaport.
3. Completeazã spaþiile punctate folosind substantive ºi apoi pronume
care sã rãspundã la întrebarea cine? sau ce?.
La noi au venit ........................................ .
......................... se aflã la intrarea în oraº.
Asearã .......................... a urmãrit filmul.
Exerseazã! Re]ine!
1. Identificã subiectul fiecãrei propoziþii de mai jos. Spune prin ce
parte de vorbire este exprimat fiecare. Partea de propoziþie care aratã
• În centrul oraºului se aflã biblioteca. despre cine se vorbeºte în propozi-
• Pe la ora zece am ajuns ºi noi. þie se numeºte subiect. Subiectul
• Mariana a telefonat de dimineaþã. rãspunde la întrebãrile: cine?, ce?
2. Copiazã propoziþiile în care cuvintele subliniate sunt subiecte. sau despre cine se vorbeºte în
Rucsacul lui Dan este nou. Ei se pregãtesc pentru concediu. propoziþie?
Dan pleacã în excursie. Vom merge împreunã cu ei. Subiectul poate fi exprimat prin
Noi l-am vãzut pe Dan. Geanta mea este ca a ei. substantiv sau pronume.
Munþii se vãd în depãrtare. Ei lucreazã împreunã cu noi.

Ei au vizitat munþii noºti. Acum o sãptãmânã noi am avut
În munþii aceºtia sunt examen.
multe cabane turistice. Pe noi ne cunosc de mult timp.
1. Completeazã spaþiile punctate cu subiecte exprimate prin substantive si apoi prin pronume.
• ............................ þine foarte mult la mine. • ............................ au ieºit din casã acum cinci minute.
2. Subliniazã subiectele în fragmentul de mai jos.
Vântul de toamnã, rece ºi umed, împrãºtie frunzele în lunca Vitanului. În albia sa, Dâmboviþa îºi
mânã liniºtit apa tulbure. Stolurile de ciori se rãsfirã pe cer. Dincolo de hanul din rãscruci este casa lui
Cãliman, potcovarul. El stã pe prispã.
(Ion Agârbiceanu, Milogul)

Lecþia 14 – Boierul ºi Pãcalã
Cite[te aici!
Boierul ºi Pãcalã
de Ioan Slavici
Odatã, Pãcalã stãtea la marginea unei pãduri ºi se gândea ce sã

RÃ !!!
PR EMIE mai facã. Când se uitã pe drum, vede o trãsurã venind cãtre el. Se
Teatr ul Nostru scoalã el repede ºi ia un trunchi de copac ºi-l ridicã drept în sus. În
trãsurã erau boierul, cucoana ºi vizitiul care mâna caii. Boierul,
vã prezintã vãzând pe Pãcalã, spuse vizitiului sã opreascã trãsura ºi zise:
– Bunã ziua! Dar ce faci aici?
BOIERUL – Ziua bunã! D-apoi cucoane, ce sã fac? Am pus ºi eu lemnul ista

sã se hodineascã olecuþã, cã apoi îl duc acasã. Dar dumneavoastrã
unde vã duceþi?
s,i – Eu am auzit de unul Pãcalã, care pãcãleºte oamenii, ºi mã duc
sã mã pãcãleascã ºi pe mine.
,
– Nu te mai duce, cucoane, mai departe, cã eu-s Pãcalã. Dar acum

,
PACALA nu pot sã vã pãcãlesc cã am uitat pãcãlitorul acasã. Dar dacã vã daþi

jos din trãsurã cu toþii ºi þineþi lemnul ista bine sã nu se clatine nici-
cum, eu dau o fugã cu trãsura acasã ºi îmi aduc pãcãlitorul. Vin îndatã.
Se deterã jos boierul, ºi cucoana ºi vizitiul, prinserã cu nãdejde
cipale:
În rolurile prin de lemn ºi lãsarã lui Pãcalã trãsura sã dea fuga dupã pãcãlitor. Se
Pãcalã
Ion Popescu - face noapte ºi Pãcalã nu mai vine. Stãturã toþi aºa noaptea toatã ºi
- Boier ul
Gheorghe Stan ziua pânã la amiazã. Numai ce trece un om pe acolo.
– Bunã ziua, boierule! Dar ce staþi acolo dumneavoastrã?
– Bunã ziua! Þinem copacul sus pânã ce vine Pãcalã cu pãcãli-
torul sã ne pãcãleascã. A spus cã vine degrabã cu trãsura, dar uite
cã nu mai vine.
– D-apoi, cucoane, nu-i destulã pãcãlealã cã s-a dus cu trãsurã
ºi cu cai cu tot?
1. Scrie forma corectã a cuvintelor: ista, hodineascã, olecuþã.
2. Citiþi pe roluri dialogul dintre Pãcalã ºi boier.
3. Rãspunde la întrebãri.
• De unde vine numele Pãcalã? • Ce era de fapt pãcãlitorul?
• Pe cine cãuta boierul? De ce? • Cum aflã boierul cã a fost pãcãlit?
• Ce intenþii ascund vorbele • De ce crezi cã boierul a fost uºor de pãcãlit?
politicoase ale lui Pãcalã? • Ce este amuzant în acest text?
4. Uneºte numele personajelor cu adjectivele care exprimã însuºirile potrivite ale acestora.
inteligent naiv
boierul
încrezut viclean
Pãcalã
credul îndrãzneþ
5. Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan de idei.
• Boierul îl cãuta pe Pãcalã.
• Pãcalã îl pãcãleºte pe boier.
• Boierul aflã cã a fost pãcãlit.
6. Formaþi grupe de câte trei persoane. Povestiþi oral, pe rând, câte un fragment din text
7. Povesteºte în scris un fragment din text.

Texte cu moralã
Observã!
1. a) Subliniazã cu douã linii subiectele din propoziþiile date. Re]ine!
• Pãcalã stãtea la marginea unei pãduri.
• În depãrtare el vede o trãsurã.
• Boierul spuse vizitiului sã opreascã. Partea de propoziþie care aratã
b) Subliniazã cu o linie pãrþile de propoziþie care rãspund la între- ce face sau ce se spune despre
bãrile: ce face? sau ce se spune despre? subiect. subiect se numeºte predicat.
c) Spune prin ce pãrþi de vorbire sunt exprimate cuvintele subliniate. Predicatul este exprimat prin verb.
2. Completeazã spaþiile punctate cu pãrþi de propoziþie care sã Propoziþia este o comunicare
rãspundã la întrebãrile formulate în paranteze. cu un singur predicat.
• Vremea caldã (ce se spune despre vreme?) ................................ . Subiectul ºi predicatul au
• El (ce face?) ..................................... în fiecare zi. acelaºi numãr. Subiectul ºi predi-
• În aceastã dimineaþã (ce fac?) ............................. maºina. catul sunt pãrþi principale de
propoziþie.
Exerseazã!
1. Scrie câte trei predicate pentru fiecare dintre subiectele date.
Omul ......................... . Soarele ......................... .
......................... . ......................... .
......................... . ......................... .
Noi ......................... . Eu ......................... .
......................... . ......................... .
......................... . ......................... .
2. Taie forma greºitã a predicatelor.
Blocurile înalte este/sunt în centru.
La întâlnire a venit/au venit toþi prietenii.
Cursanþii învãþ/învaþã cu interes.
Pe ºosea trece/trec ºirurile de bicicliºti.
3. Transformã propoziþiile trecând subiectele de la singular la plural.
Familia face cumpãrãturi.
Mecanicul a reparat maºina.
Vecinul povesteºte despre concediu.
4. Subliniazã predicatele cu o linie ºi subiectele cu douã linii.
Demult a fost în þarã o secetã cumplitã. Soarele arsese totul pe
câmp. Munca oamenilor a fost în zadar. Grâul s-a uscat pe câmp.
1. Alcãtuieºte propoziþii care sã aibã, pe rând, urmãtoarele predicate:
aleargã, voi veni, au strâns.
2. Subliniazã predicatele în propoziþiile urmãtoare.
Nuntaºii erau în faþa bisericii.
Ei aºteptau sosirea mirilor.
Invitaþii priveau curioºi.
Tinerii au primit multe daruri.

Lucreazã mai mult
1. Uneºte subiectele cu predicatele potrivite:

Sportivii va câºtiga.
Echipa aleargã.
Pãrinþii se antreneazã.
Bãtrânii lucreazã.
Ele povestesc.
2. Subliniazã predicatul fiecãrei propoziþii. Scrie apoi pe spaþiile punc-

tate verbe care au înþeles asemãnãtor cu predicatele subliniate.
• Prietenii mei se duc la stadion. ...............................
• Tutunul dãuneazã sãnãtãþii. ...............................
• Orele de curs se sfârºesc la ora 18. ...............................
• Ei doresc o maºinã nouã. ...............................
• Biblioteca se aflã în sufragerie. ...............................
3. Completeazã proverbele cu predicatele potrivite scrise în parantezã.

Discutaþi despre înþelesul acestor proverbe.
(sfinþeºte, nu sare, suge, se cunoaºte, schimbã, are, face, treci)
• Lupul îºi .................................. pãrul, dar nãravul ba!
• Minciuna .................................. picioare scurte.
• Omul .................................. locul.
• Aºchia .................................. departe de trunchi.
• Omul gospodar .................................. iarna car ºi vara sanie.
• Mielul blând .................................. la douã oi.
• Ziua bunã .................................. de dimineaþã.
4. Subliniazã cu o linie predicatele ºi cu douã linii subiectele. Transcrie

propoziþiile schimbând locul subiectului în propoziþie.
Pãrerea ta conteazã!
Astãzi s-au terminat cursurile.
Ultimii ani au trecut repede.
În acea zi noi am primit vestea cea bunã.
5. Formuleazã propoziþii în care subiectele sã fie exprimate prin:

a) substantiv propriu;
b) substantiv comun, genul neutru, numãrul singular;
c) pronume personal de politeþe;
d) pronume personal, persoana a III-a, numãrul plural.
6. Formuleazã câte o propoziþie simplã pe baza fiecãrei ilustraþii.

Texte cu moralã
Norocul ºi Mintea
de Ion Luca Caragiale
Se zice cã odatã Norocul ºi Mintea s-au prins sã meargã împreunã la drum ºi au plecat amândoi într-o
cãlãtorie. Ziua întreagã au tot mers ei, pânã ce noaptea i-a prins în mijlocul drumului. Ce le rãmânea de
fãcut? Unde era sã poposeascã peste noapte cãlãtorii noºtri?
– Ce atâta bãtaie de cap! Hai sã ne trântim aici în mijlocul drumului ºi ne vom odihni, zise Norocul.
– Dar dacã va veni vreun cal peste noapte ºi va da peste noi? zice Mintea cu glasul ei înþelept. Hai sã
ne dãm la o parte din drum ºi sã ne odihnim pe pajiºtea de alãturea.
– Fã tu cum ºtii, zise Norocul, eu unul mã culc aici în mijlocul drumului!
ªi zicând aceste cuvinte, se trânti în mijlocul drumului, ºi a ºi adormit.
Spre deosebire de Noroc, Mintea, mai cu scaun la cap, ieºi din drum, îºi cãutã un locºor potrivit pe
pajiºtea moale, zise Tatãl Nostru, îºi fãcu cruce ºi adormi în curând.
D-abia aþipirã drumeþii noºtri ºi, iatã, se aude o duruiturã, care se apropia din ce în ce mai mult. Era
un car tras de patru cai. Roatele se învârteau cu repeziciune. Încã vreo douã-trei clipite ºi Norocul ar fi
fost fãcut praf de copitele cailor.
Dar norocul tot la noroc trage! Când mai erau doar vreo zece paºi între car ºi el, auzind zgomotul,
norocul se trezi din somn ºi cât ai clipi sãri drept în picioare. Caii, speriaþi, au sãrit ºi ei mai la o parte.
Carul a luat-o razna pe câmp tocmai pe lângã picioarele Minþii. Sãrmana de ea a rãmas multã vreme
leºinatã, dupã rãnile cãpãtate. Când se dezmetici îi spune celui ce o însoþise la drum sã-i caute niºte
ierburi, cu care sã îºi vindece rãnile.
Ce pãcat cã Mintea nu gândise! Dacã Norocul n-ar fi stat în drum, nimic nu s-ar fi întâmplat!
1. Subliniazã în text cuvintele: s-au prins, car ºi trage. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþeles
decât cel din text.
2. Transcrie fragmentul din text care prezintã cum Norocul ºi Mintea ºi-au ales locul de popas.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
3. Povesteºte oral textul.
4. Explicã înþelesul proverbelor:
• Norocul la noroc trage! • Prost sã fii, noroc sã ai! • Norocul calcã în urma minþii.
5. Subliniazã subiectele cu douã linii ºi predicatul cu o linie în propoziþiile de mai jos.
Ziua întreagã au mers ei.

Norocul s-a trântit în mijlocul drumului.
Noaptea i-a prins în mijlocul drumului.
Mai cu scaun la cap, Mintea îºi cãutã un loc liniºtit pe pajiºtea moale.
Povestiþi câte o întâmplare trãitã, auzitã sau cititã din care sã se desprindã o învãþãturã.
Scrieþi fiecare în cel mult o paginã întâmplarea povestitã.

Recapitulare – Pãrþi de vorbire
Substantivul Numeralul
Definiþie: Partea de vorbire care denumeºte: Definiþie: Partea de vorbire care exprimã numãrul sau
• fiinþe: om, vietate, persoanã, bãiat, copil etc.; ordinea obiectelor.
• lucruri: tramvai, magazin, calculator, cazma, Numeralul exprimã:
ochelari etc.; • numãrul obiectelor: unu, trei, paisprezece etc.
• fenomene ale naturii: ceatã, burniþã, ploaie, • ordinea obiectelor: al doilea, a ºasea, al treilea etc.
abur, cãldurã etc.; Scrierea numeralelor:
• nume de acþiuni, însuºiri, stãri sufleteºti: cititul, • într-un singur cuvânt: trei, unsprezece, nouãzeci
bunãtate, frumuseþe, veselie etc. . etc.
Felul: • prin mai multe cuvinte: douãzeci ºi unu, trei
• comun: ape, culoare, vis, prietenie, surprizã, dru- sute patruzeci ºi doi, douã mii patru sute cinci etc.
muri, oraºe etc.;
• propriu: Dunãrea, Iaºi, Franþa, Ion Creangã,
ªtefan cel Mare, Marea Neagrã etc. .
Pronumele personal
Genul: Definiþie: Partea de vorbire care þine locul unei persoane
• feminin: (o) femeie – (douã) femei; (o) zi – denumite de substantiv .
(douã) zile, (o) bucurie – (douã) bucurii; Persoanele:
• masculin: ( un) bãrbat – (doi) bãrbaþi; (un) pri- • persoana I – persoana sau persoanele care
eten – (doi) prieteni; (un) an – (doi) ani; vorbesc;
• neutru: (un) nume – (douã) nume; (un) braþ – • persoana a II-a – persoana sau persoanele cu
(douã) braþe; (un) cuier – (douã) cuiere; care se vorbeºte;
Numãrul: • persoana a III-a – persoana sau persoanele
• singular - copil, margine, garã, piatrã, fiu, fiicã etc. despre care se vorbeºte.
• plural: copii, margini, gãri, pietre, fii, fiice etc. Numãrul:
• singular: eu, tu, el, ea
• plural: noi, voi, ei, ele
Adjectivul
Definiþie: Partea de vorbire care aratã însuºiri ale
obiectelor denumite de substantiv. Însuºirile se pot
Verbul
referi la: culoare, formã, dimensiuni, gust, miros, Definiþie: Partea de vorbire care aratã:
însuºiri fizice ºi sufleteºti. • acþiunea: lucreazã, gãteºte, coase, citeºte etc.
Genul: • starea: stã, poposeºte, aºteaptã etc.
• feminin: femeie harnicã; zi însoritã, bucurie enormã; • existenþa: existã, se aflã, este etc.
• masculin: bãrbat voinic; prieten vechi; an bun; Forma verbului se schimbã dupã:
• neutru: nume important; braþ puternic; cuier nou; Persoanã:
Numãrul: • persoana I – acþiunea este fãcutã de persoana
• singular: fir argintiu, casã înaltã, serviciu bun; sau persoanele care vorbesc;
• plural: fire argintii, case înalte, servicii bune. (eu) privesc, adun, (noi) venim, am vãzut;
Acordul: Adjectivul are acelaºi gen ºi numãr cu sub- • persoana a II-a – acþiunea este fãcutã de per-
stantivul pe care îl determinã. soana sau persoanele cu care se vorbeºte;
(tu) priveºti, aduni, (voi) veniþi, aþi vãzut;
• persoana a III-a - acþiunea este fãcutã de per-
soana sau persoanele despre care se vorbeºte.
(el, ea) privesc, adunã, (ei, ele) vin, au vãzut.
Numãr:
• singular – acþiunea este fãcutã de o singurã
persoanã;
• plural – acþiunea este fãcutã de mai multe persoane.

Recapitulare – Pãrþi de propoziþie
Subiectul Predicatul
Definiþie: Partea principalã de propoziþie care aratã Definiþie: Partea principalã de propoziþie care aratã ce
despre cine se vorbeºte în propoziþie. face sau ce se spune despre subiect.
Subiectul poate fi exprimat prin: Predicatul este exprimat prin verb.
• substantiv: Prietenii scriu o scrisoare. Locul în propoziþie:
• pronume: Ei scriu o scrisoare. Predicatul se poate afla la începutul, în interiorul
Locul în propoziþie: sau la sfârºitul propoziþiei.
Subiectul se poate afla la începutul, în interiorul Încep examenele mâine.
sau la sfârºitul propoziþiei. Mâine încep examenele.
Oraºul se aflã pe malul Mureºului. Examenele mâine încep.
Se aflã oraºul pe malul Mureºului. Predicatul este cel care dã înþeles propoziþiei!
Pe malul Mureºului se aflã oraºul.

Probã de verificare
1. Citeºte fragmentul
Soacra cu trei nurori
(fragment)
dupã Ion Creangã
Era odatã o babã, care avea trei feciori înalþi ºi voinici ca niºte brazi, dar slabi la minte. Pentru a nu
îndepãrta feciorii de pe lângã ea, baba construise pe lângã casa bãtrâneascã încã douã case. Feciorii
babei umblau cu negustoria ºi câºtigau mulþi bani.
Celui mai mare îi veni vremea de însurat, ºi baba umbla sã-i gãseascã mireasã. Greu îi putu gãsi o
femeie nu prea tânãrã, înaltã ºi uscãþivã, însã harnicã ºi supusã, aºa cum îºi dorea ea.
Dupã ce s-a sfârºit nunta, feciorii s-au dus în treaba lor, iar nora rãmase cu soacra. Spre searã baba
zise nurorii:
- Iatã ce am gândit eu, noro, cã poþi lucra ºi nopþile. Eu mã culc puþin, cã sunt tare obositã dupã
nunta voastrã. Dar tu sã ºtii cã eu dorm iepureºte; ºi pe lângã aceºti doi ochi, mai am unul la ceafã,
care stã mereu deschis ºi cu care vãd, ºi noaptea ºi ziua, tot ce se face prin casã. Ai înþeles ce þi-am
spus?
- Da, mãmucã. Numai ceva de mâncare...
- De mâncare? O ceapã, un usturoi ºi o bucatã de mãmãligã rece sunt destul pentru o nevastã tânãrã
ca tine
Apoi, când înserã, baba se culcã în pat. Pe când soacra sforãia, dormind dusã, blajina norã muncea
prin casã. Spre ziuã somnul o doborî ºi adormi. Baba, care se culcase odatã cu gãinile, se sculã cu
noaptea-n cap ºi începu a trânti ºi a plesni prin casã, încât biata norã trebui sã se scoale, sã sãrute
mâna soacrei ºi sã-i arate ce a lucrat.
Încet-încet, nora s-a dat la brazdã, ºi baba era mulþumitã cu alegerea ce-a fãcut. Peste câteva zile,
bãieþii babei sosesc, ºi tânãra nevastã, vãzându-ºi bãrbãþelul, mai uitã de necazuri!
2. Explicã prin cuvinte proprii expresiile urmãtoare:

• dorm iepureºte
• se culcase odatã cu gãinile
• se sculase cu noaptea în cap-
• se dãduse pe brazdã-
3. Formuleazã o propoziþie în care cuvântul "ochi" sã aibã alt înþeles decât cel din text.
4. Scrie din text:

• trei numerale
• trei pronume personale
• trei substantive la numãrul plural
• trei verbe la numãrul singular
5. Povesteºte pe scurt conþinutul textului citit.
50 Programul „A doua ºansã“ - Nivel primar

Imnul Texte Ghid Lectii PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Imnul Texte Ghid Lectii PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Mihaela Marin

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Capitolul I – Despre România 6

Capitolul II - Legende româneºti 12

Capitolul III - Prin lume 18

Capitolul IV - Din ziare ºi reviste 24

Capitolul V - Din copilãrie 30

Capitolul VI - Lecturi pentru toate vârstele 36

Capitolul VII - Texte cu moralã 42

Limba [i literatura român\ IV 3

Bine ai venit În lumea cãrþilor, al patrulea Nu renunþa!

Capitolele ghidului vor fi parcurse în 17

4 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

2. Pune X în caseta cu rãspunsul potrivit.

3. Scrie câte un enunþ prin care:

4. Citeºte cererea alãturatã ºi rãspunde la întrebãri.

Domnului Director al ªcolii Numãrul 301,

Limba [i literatura român\ IV 5

1. Folosind informaþiile din text ºi cunoºtinþele personale descrie

6 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

Limba [i literatura român\ IV 7

Deºteaptã-te, române, din somnul cel de moarte,

Acum ori niciodatã sã dãm dovezi în lume

2. Spuneþi în ce situaþii se intoneazã Imnul Naþional.

8 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

Limba [i literatura român\ IV 9

1. Completeazã schema recapitulativã, folosind substantive potrivite.

2. Formaþi perechi. Fiecare spuneþi pe rând câte un substantiv.

3. Scrie câte trei substantive proprii care sã denumeascã:

10 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

2. Completeazã enunþurile folosind cuvinte potrivite.

3. Recunoaºte substantivele. Completeazã apoi tabelul dat.

Steagul dacilor era un balaur cu cap de lup cu gura

Substantivul Felul Genul Numãrul

Limba [i literatura român\ IV 11

Se spune cã demult, pe vârful unui munte din Carpaþii Rãsãriteni

12 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

Limba [i literatura român\ IV 13

Mãnãstirea Putna este prima ctitorie a domnitorului Moldovei,

14 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

1. Scrie în spaþiile punctate sa ori s-a, dupã cum este cazul.

Limba [i literatura român\ IV 15

1. Recunoaºte adjectivele care exprimã însuºirile obiectelor denumite

Luna se oglindea într-un lac mare ºi limpede sa seninul cerului. Pe o

Substantivul Genul Numãrul Adjectivul corespunzãtor

dimineaþã – rãcoroasã apã – tulbure încãpere – luminoasã

3. Completeazã proverbele de mai jos cu adjectivele potrivite din

4. Transformã substantivele de mai jos în adjective, dupã modelul dat.

16 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

2. Subliniazã adjectivele în textul urmãtor.

Limba [i literatura român\ IV 17

3. Discutaþi în grup pentru a stabili ce alte condiþii trebuie îndeplinite

18 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

2. Citeºte enunþurile înlocuind cuvintele subliniate cu ia.

1. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte cu înþeles opus.

2. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte:

Limba [i literatura român\ IV 19

20 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

Limba [i literatura român\ IV 21