Gestiunea Portofoliului de Zece Titluri

Academia de Studii Economice
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune
PROIECT
Piete Financiare
GESTIUNEA PORTOFOLIULUI DE ZECE TITLURI
Bucuresti
Mai 2009
CUPRINS
1. INTRODUCERE motivare
2. CRITERII de SELECTIE a PORTOFOLIULUI

 cele mai mari rentabilitati (pozitive),
 cea mai mare capitalizare bursiera;
 cele mai tranzactionate (lichide) titluri ca:
- numar zile de tranzactii/total zile de tranzactionare;
- volum al tranzactiilor/total volum al tranzactiilor bursiere;
- valoare a tranzactiilor/total valoare a tranzactiilor bursiere;
 diversificare pe sectoare semnificative ale pietei de capital din Romania:
- societati de investitii,
- banci, industrie,
- constructii.
3. MODELUL DE PIATA a DOUA TITLURI
1. Sensibilitatea titlului in raport cu RM
2. Rentabilitatea cf modelului de piata
3. Riscul cf modelului de piata
4. ANALIZA FUNDAMENTALA a PORTOFOLIULUI
1. Modelul Markowitz; Frontiera Markowitz
2. Frontiera Sharpe ( CML)
3. Modelul CAPM ; Dreapta titlurilor SML
4. Supra si sub – evaluarea titlurilor
5. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Capitolul I. INTRODUCERE
In urma unui studiu cu privire la evolutia cursurilor actiunilor emise de cele mai bine cotate
societati comerciale de pe piata bursiera, prin intermediul acestui proiect, se doreste analiza a zece astfel de
titluri financiare, in scopul constituirii unui portofoliu.
Evaluarea acestui portofoliu se face sub criteriul rentabilitate-risc, iar ponderile cu care intervin
titlurile selectate in formarea potofoliului se determina cu ajutorul modelului Markowitz de diversificare a
portofoliilor de valori mobiliare. Aceasta poate fi considerata o metoda tot mai eficienta de optimizare a
rezultatelor investitiilor, deoarece lichiditatea tot mai ridicata a titlurilor pe piata de capital permite
combinarea lor in portofolii diversificate, in conformitate cu preferinta sau aversiunea fata de risc a oricarui
investitor de capital, care isi poate alege sa cumpere numai actiuni eficiente, ce ii vor maximiza profitul si sa
le vanda pe acelea care i-ar putea aduce pierderi. Deci investitorii vor putea construi portofolii optime.
Capitolul II. CRITERII DE SELECTIE

A PORTOFOLIULUI
Cel mai mare efort de analiza este depus de catre investitorii mari si mici in selectia actiunilor. Toti
investitorii cauta cele mai bune metode, sisteme, indicatori sau strategii pentru a identifica actiunile cele mai
bune. Acesta este un lucru util, intrucat pe orice piata exista diferente intre performantele actiunilor: unele
actiuni cresc mai mult, altele mai putin, iar altele stau pe loc sau scad mai mult sau mai putin (pe piata de
capital din Romania, unde actiunile sunt foarte puternic corelate intre ele, efectul este mai putin vizibil decat
pe alte piete, dar exista). Insa focalizarea excluisva pe selectia actiunilor, neglijand alte aspecte ale analizei,
poate fi daunatoare. Multi investitori isi pun intrebarea permanenta Ce actiuni ar trebui sa am acum in
portofoliu?, fara sa se intrebe mai intai Este acesta un moment bun de cumparare sau de detinere? Exista
multe cazuri in care selectia corecta a momentului de cumparare si de vanzare la bursa este mult mai
importanta decat selectia corecta a actiunilor care trebuie incluse in portofoliu.
Selectia actiunilor cat si selectia momentelor de intrare si iesire in/din piata depind foarte mult de
profilul investitorului – nivelul de risc asumat, sumele necesare investitiilor, orizontul de timp al investitiei,
experienta, efortul de analiza.
Selectia aleatoare a actiunilor s-a facut, in fiecare an, din randul tuturor actiunilor listate la inceputul
anului respectiv la BVB. Iata performantele acestor portofolii.
Criteriile de performanta care trebuie indeplinite de catre societati pentru a fi incluse in aceasta
categorie sunt urmatoarele:
 Valorile mobiliare trebuie sa fie liber transferabile
 Inregistrarea la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare (OEVM) organizat de catre CNVM
de la BVB si la Registrul BVB sau la un registru independent
 Furnizarea de informatii si de servicii adecvate actualilor si potentialilor detinatori de valori
mobiliare
 Certificarea bilantului si contului de profit si pierderi de catre un auditor financiar
 Desfasurarea unei activitati lucrative pe o perioada de minimum trei ani
 Realizarea de profit net in ultimii doi ani de activitate (exclusiv venitul financiar)
 Capitalul social sau media capitalizarii bursiere pe ultimele sase luni sa fie de minim 8
milioane Є
 Inscrierea acţiunilor: minimum 15% sa fie detinute de cel putin 1.800 de actionari sau
minimum-ul de 15% sa reprezinte cel putin 75.000 de actiuni
 Inscrierea obligatiunilor: minimum 30% sa fie detinute de cel putin 1.000 de detinatori sau
minimul de 30% sa reprezinte cel putin 50.000 de obligatiuni
In urma analizei conform criteriilor de seletie mentionate, am optat pentru constituirea portofoliului
din urmatoarele societati. Prezentam mai jos societatile si rezultatele indicatorilor care au stat la baza
selectie:
Informatii generale despre societate
Nume societate Alro Slatina
Simbol societate ALR
Categorie BVB I
Indici BVB BET C
Sector de activitate Materiale
Prima zi de tranzactionare 16.10.1997
Informatii despre actiunile emise

Capital social 352.397.328 RON
Valoare nominala 0,50 RON
Numar de actiuni 704.794.656
Capitalizare bursiera (RON) 3.235.007.471

Nume societate Antibiotice Iasi
Simbol societate ATB
Categorie BVB I
Indici BVB BET,BET C,ROTX
Sector de activitate farmaceutice

Capitalizare bursiera (RON) 837.011.015

Nume societate Azomures Tg. Mures
Simbol societate AZO

Categorie BVB I
Indici BVB BET,BET C
Sector de activitate ingrasaminte


Nume societate BRD Societe Generale
Simbol societate BRD
Categorie BVB I
Sector de activitate banci, asigurari si servicii financiare


Nume societate Impact Bucuresti
Simbol societate IMP
Categorie BVB I
Sector de activitate echipamente

Numar de actiuni 1.000.000.000

Nume societate Oltchim Rm. Valcea
Simbol societate OLT
Categorie BVB I
Sector de activitate chimie
Adresa Str.Uzinei nr.1, Rm Valcea, Valcea


Nume societate Petrom
Simbol societate SNP
Categorie BVB I

Sector de activitate resurse energetice

Capital social 5.664.410.834 RON

Nume societate SIF Oltenia
Simbol societate SIF5
Categorie BVB I
Indici BVB BET C,BET FI


Nume societate Turbomecanica Bucuresti
Simbol societate TBM
Categorie BVB I
Sector de activitate echipamente


Nume societate Banca Transilvania
Simbol societate TLV
Categorie BVB I


Capitolul III. MODELUL DE PIATA
A DOUA TITLURI
3.1. Sensibilitatea titlului in raport cu RM
Performanţa investitiei de capital in valori mobiliare (actiuni, obligatiuni etc.) este definita prin doi
parametri: rentabilitatea si riscul. Acesti parametri se pot calcula:
- fie pe baza evolutiei anterioare a rentabilitatii (Rt) si a abaterilor fata de medie (Rt – R ), evolutie
ce se considera repetabila in viitor;
- fie pe baza estimarii unor stari probabile ale rentabilitatii (R s) si, implicit, a abaterilor posibile fata
de o tendinta a rentabilitatii sperate  R s  E R   .
1. Rentabilitatea valorilor mobiliare este, in fapt, plusul de valoare de piata (suma de cash-in-flow-uri
viitoare) obtinut pe perioada de detinere a acestora, in raport cu investitia initiala de capital pentru
achizitionarea acestor valori mobiliare (cash-out-flow-ul initial). Atat in marime absoluta (X T), cat si in
marime relativa (RT), rentabilitatea valorilor mobiliare are doua componente:
- dividendele (dobanzile = cupoanele) anuale de incasat (dividend yield, în engleza):  Div t sau
 Divt ;
P0
- castigul de capital (capital gain, in engleza) ca diferenta intre pretul (cursul bursier) de cumparare si
PT  P0
pretul (cursul bursier) de revanzare al valorii mobiliare: PT – P0 sau .
P0
Pentru comparabilitate se determina si se foloseste cel mai frecvent rata anuala de rentabilitate.
Aceasta se poate estima [E(R)] fie ca medie geometrica anuala (Rgeom = n 1  R T  1 ) a rentabilitatii intregii
perioade (RT), fie ca medie aritmetica anuala ( R aritm  R T / T ) a aceleiasi rentabilitati RT a perioadei.
Media aritmetica anuala este o estimare pertinenta a rentabilitatii asteptate de investitori, mai
apropiata de costul de oportunitate al investitiei in valori mobiliare (atunci cand acestea sunt la echilibrul
dintre valoarea viitoare sperata si pretul lor de cumparare, VAN = 0).
Exprimarea rentabilitatii anuale in preturi curente (Rn) ale perioadei de detinere a valorilor mobiliare
presupune luarea in calcul a „efectului Fischer“ al inflatiei (i) asupra rentabilitatii anuale reale (Rr):
1  Rn
Rn  1  Rr 1  i   1 , pentru un an,  Rr  ;
1 i
R n  T 1  R r  T 1  i  T  1 , pentru T ani.
In baza datelor privind rentabilitatile inregistrate in anii anteriori (Rt) si a ipotezei ca trecutul se repeta,
rentabilitatea sperata [E(R)] se estimeaza pe baza mediei aritmetice simple (R) a rentabilitatilor
anterioare:
E R   R   R t / T ,
cu t = 1, 2,…, T ani (sau fractii de an) de observare a rentabilitatilor anterioare.

2. Riscul investitiei in valori mobiliare este definit de variabilitatea rentabilitatilor aleatorii de o parte
si de alta a rentabilitatii sperate E(R). In ipoteza de lege normală de distributie a rentabilitatilor aleatorii (Rt),
riscul valorilor mobiliare se masoara prin dispersia (σ2) abaterilor fata de medie ( R ):
 R t  R 
2
2
 
T 1
si prin abaterea medie patratica (σ):
1
   R t  R 2 .
T 1
Sub aceeasi ipoteza de lege normala de distributie se pot calcula:
 probabilitatea ca rentabilitatea viitoare sa se situeze intre anumite limite:
Probabilitatea [R = E(R) ± σ] = 68,3%;
Probabilitatea [R = E(R) ± 2σ] = 95,4%;
 VaR, respectiv estimarea ca, la o probabilitate de 99%, pierderea în ziua următoare (t+1) nu va fi
mai mare decât marimea VaR.
TBM BRD
 Medie 0,001299 0,004718
 Dispersie 0,00010858 0,0060344
Abatere med
 patr 0,01042029 0,0776815
Este stiut faptul ca fiecare valoare mobiliara urmeaza, mai mult sau mai putin, tendintele pietei.
Astfel, cand indicele pietei este in crestere, majoritatea titlurilor au un curs crescator si invers, in perioada de
scadere. Se intalnesc insa si valori mobiliare al caror curs urca atunci cand bursa este in scadere sau invers,
dar acestea sunt destul de rar intalnite. Legatura dintre rentabilitatea realizata de o valoare mobiliara si
rentabilitatea generala a pietei este pusa in evidenta cu ajutorul modelului de piata.
Cursul unei valori imobiliare poate varia pentru ca perspectivele se schimba si afecteaza toata piata
bursiera intr-o mare masura, asa numitul risc de piata.
Un astfel de titlu, pentru ca in particular volatil, amplifica variatiile pietei in ansamblul sau: acesta
este riscul pietei de valori; insa un titlu poate varia din cauza unor evenimente particulare propriei firmei:
acesta este riscul specific.
Modelul de piata arata relatia liniara dintre rentabilitatea individuala a unui titlu (Ri) sau portofoliu
de titluri, pe de o parte, si rentabilitatea generala a pietei de capital (Rm), evidentiata prin evolutia indicelui
bursier, pe de alta parte.
Rentabilitatea valorilor mobiliare intalnita aici este determinata, intr-o mare masura, de un singur
factor macroeconomic, respectiv rentabilitatea generala a pietei.
Riscul total al valorilor mobiliare se compune din doua parti:
 Riscul sistematic, nediversificabil sau risc de piata : fiind acea parte de risc explicata prin
variabilitatea rentabilitatii pietei de capital; este legat de variabilitatea principalilor indicatori
economici: PIB, rata inflatiei, rata medie a dobanzii si cursul valutar;
 Riscul nesistematic, diversificabil sau risc specific: fiind acea parte de risc individual neexplicata de
variabilitatea rentabilitatii pietei de capital; ea fiind determinata de factori interni ai activitatii
economice a emitentului si a sectorului economic din care acesta face parte.
Pornind de la informatiile teoretice, am elaborat modelul de piata pentru doua titluri incluse in
portofoliu, anume BRD si TBM, avand drept scop atat identificarea relatiei liniare care exista intre
rentabilitatea realizata de fiecare titlu in parte si rentabilitatea ca indice general al pietei, cat si calculul
riscului specific titlurilor mentionate si al riscului de piata, cel din urma fiind diferit in cazul celor 2 titluri
deoarece pe langa dispersia pietei de care depinde, mai este influentat si de coeficientul de volatilitate care
are valori diferite pentru fiecare titlu.
Am construit modelul de regeresie simpla:

Ri = α i + βi Rm + εi
Factorul εi este o variabila reziduala de care nu am tinut cont in calculul rentabilitatii titlurilor.
Coeficientul βi este panta dreptei deregresie si semnifica volatilitatea titlului, sensibilitatea
rentabilitatii actiunii la modificarile rentabilitatii generale a pietei.
Asadar, coeficientul beta (βi) este un coeficient de elasticitate a modificarii rentabilitatii individuale a unui
titlu (Ri) ca urmare a modificarii cu o unitate rentabilitatii generale a pietei de capital (Rm). Altfel spus, o
modificare cotidiana cu 1% a rentabilitatii Rm va determina o modificare cu βi% a rentabilitatii Ri.
Coeficientul beta al titlurilor individuale arata de cate ori covarianta rentabilitatii acestora cu
rentabilitatea pietei (σiM) este mai mare sau mai mica decat varianta rentabilitatii pietei (σ2M). In concluzie,
cu cat coeficientul beta este mai ridicat, cu atat riscul sistematic de piata al titlului va fi mai mare.
Parametrul α i se calculeaza ca diferenta dintre media Ri si rentabilitatea medie a titlului individual
explicata prin rentabilitatea medie a pietei Rm:
α i = Ri - βi * Rm
α i reprezinta rentabilitatea individuala a titlului in conditiile in care rentabilitatea generala a pietei este
nula.
Pentru calculul riscului total al unui titlu se utlizeaza formula σ2i = β2i*σ2i + σ2Єi
Pe o piata de capital activa, sigura si transparenta, se pot forma portofolii suficient de diversificate in care
riscul specific σ2Єi al titlurilor componente se reduce pana la eliminare. Ceea ce va ramane este doar riscul
de piata.
Model de piata BRD
RBRD=αBRD + βBRD * RM si stiind ca

βBRD = σBRD M / σ2M
= > βBRD = 1,0776747
Valoarea parametrului α BRD este de αBRD = 0,003368
=> RBRD=1,0776747+0,003368*RM
Datorita valorii coeficientului βBRD (1,0776747) > 1, putem spune ca titlul BRD este foarte volatil,
ceea ce semnifica faptul ca o variatie de +/- 1% a indicelui general al pietei bursiere determina o variatie
mai mare de +/- 1%, si anume o variatie de 1,0776747 a rentabilitatii BRD.
Risculul total al titlului si valorile riscurilor componente ale acestuia:

σ2BRD = β2BRD*σ2BET + σ2Є BRD
ceea ce se poatee explica astfel: Risc total BRD = Risc de piata + Risc specific.
Stiind deja valorile dispersiei indicelui general al pietei, coeficientului de volatilitate al titlului BRD
si de dispersia BRD, putem calcula valorile riscului de piata si ale riscului spefic.
β2BRD = 1,0968222
β2BRD * σ2BET = 0.000319 risc de piata
σ2Ɛ BRD = σ2BRD - β2BRD * σ2BET
σ2 Ɛ BRD = 0.0060344 - 0.000319
σ2 Ɛ BRD = 0.0057154 risc specific BRD
Din valorile obtinute pentru risc, se observa valoare riscului de piata care este mult inferioara valorii
riscului specific titlului BRD, ceea ce justifica faptul ca valoarea riscului specific fiecarui titlu are o pondere
mai insemnata in risc total aferent acelui titlu.
Pentru a masura intensitatea legaturii celor doua rentabilitati, am calculat coeficientul de corelatie
ρBRD M = σBRD M / (σBRD * σM)
ρBRD M = 0.0029654 / (0.776815 * 0.016588)

ρBRD M = 0.2301301 < 1 ceea ce semnifica faptul ca exista o dependenta direct proportionala intre
rentabilitatea lui BRD si rentabilitatea pietei de capital, desi legatura intre cele 2 titluri este destul de slaba.
Pentru verificarea valorii acestui coeficient, am inlocuit valorile cunoscute si in formula

coeficientului de volatilitate.
Verificare
BRD = ρBRD M * BRD/M
ρBRD M =BRD * M/BRD
ρBRD M = 1,0776747* 0.016588 / 0.776815
ρBRD M =0.2301301 > 1.
Pornind de la legatura direct proportinala care exista intre titlu BRD si piata, putem afla procentul in
care acest titlu depinde de piata cu ajutorul coeficientului de determinare.
R2 = ρ 2BRD M , valoarea lui fiind de R2 = 0.0529599, ceea ce semnifica faptul ca in proportie de 5%
modificarea titlului BRD depinde de modicarile pietei de capital.
Model de piata TBM

Pentru a indica volatilitatea randamentelor actiunii TBM in functie de evolutia rentabilitatii pietei de
capital, vom folosi formula
RTBM=αTBM + βTBM*RM =>

β TBM = 0,08724973
α TBM = 0,00118964
=> RTBM=0,0018964+0.08724973*RM
Valoare mai mica de 1 a coeficientului de volatilitate al titlului TBM semnifica faptul ca actiuna
TBM ,pentru orice variatie de +/- 1% a indicelui general al pietei bursiere determina o variatie mai mica de
+/- 1%.
Pentru calculul riscului total al titlului, avem:
σ2TBM = β2TBM* σ2TBM + σ2Ɛ
Risc total TBM = Risc de piata + Risc specific
β2TBM = 0.00721773
β2TBM * σ2TBM = 0.000000783 risc de piata
σ2 Ɛ = σ2TBM - β2TBM *σ2M
σ2 Ɛ = 0.00010858 - 0.000002007
σ2 Ɛ = 0.000106573 risc specific

Se observa valorile apropiate ale celor 2 riscuri, componente ale riscului total aferent titlului TBM,
calori care se pot explica atat printr-o dependeta destul de ridicata a rentabilitatii titlului fata de rentabilitatea
pietei bursiere, cat si prin legatura foarte puternica care exista intre evolutiile acestor titluri.
Coeficientului de corelatie
ρTBM M = σTBM M / (σTBM * σM), masoara intensitatea legaturii celor doua rentabilitati.
ρTBM M = 0.138895
Verificare:
TBM = ρTBM M * TBM/M
ρTBM M =βTBM * M/TBM
ρTBM M = 0.138895
Legatura direct proportinala care exista intre TBM si piata, conduce la aflarea procentului in care
depinde acest titlu de piata.
Coeficientul de determinare: R2 = ρ 2TBM M , valoarea lui fiind de R2 = 0.019292, valoarea indica
faptul ca in procent de 1,9% variabilitatea titlului TBM depinde de modificarile pietei bursiere.
Fiecare titlu urmeaza, mai mult sau mai putin, tendintele pietei. Atunci cand piata este in crestere,
sunt rare titlurile de valori a caror cursuri sa nu progreseze.
Evolutiile pietelor ilustreaza doua fete fundamentale care se cunosc din experienta gigantiilor de
portofolii:
 Variatiile fiecarei valori sunt, mai mult sau mai putin, legate de cele ale pietei, fiind rare valorile care
cresc pe o piata in scadere si invers.
 O serie de valori sunt mai volatile, mai sensibile decat altele de pe piata. Volabilitatea unei valorie
descrie studiul sau de sensibilitate la miscarile pietei.
Modelul de piata constituie un util prilej pentru a putea intelege comportamentul pietelor financiare.
In esenta, el este foarte simplu fiind fondat pe o metoda stastica elementara: regresii prin medii patratice.
Capitolul IV. ANALIZA FUNDAMENTALA
A PORTOFOLIULUI
4.1.Modelul Markowitz; Frontiera Markowitz (pentru 10 titluri)
1. Rentabilitatea si riscul unui portofoliul format din “n” titluri.
Rentabilitatea unui portofoliu de “n” titluri este media ponderata a rentabilitatilor medii (Ri) care il
compun:
Rp = xi * Ri
Unde xi (i=1,…n) sunt ponderile cu care intervin titlurile in portofoliu.
Riscul unui portofoliu depeinde de 3 factori:
a. Riscul fiecarei actiuni incluse in portofoliu

b. Gradul de independenta a variatiilor actiunilor intre ele
c. Numarul de titluri din portofoliu
Riscul unui portofoliu de “n” titluri este dat de:
 p2 =  xi2  i2 +   xixj  ij
Riscul portofoliului de “n” titluri reprezinta suma tuturor combinatiilor posibile intre variatiile de
rentabilitate ale titlurilor in functie de ponderile de participare a titlurilor la compunerea portofoliului. In
modelul Markowitz, pentru orice investitor cu un profil de risc personal si cu un comportament rational,
portofoliul eficient ales este un portofoliu optim diversificat, aceasta avand o limita insurmontabila, si
anume riscul sistematic, deoarece prin diversificare se elimina doar riscul specific.
2. Frontiera eficienta Markowitz
Ipotezele modelului Markowitz sunt:

a. criteriul de selectie a combinatiilor eficiente de “n” titluri este cel cunoscut: “speranta –
dispersie”
b. toate cele “n” titluri sunt riscante, caracterizate printr-o anumita speranta de rentabilitate
(Ei), dispersie (i2=ij) si covarianta cu celelalte titluri din portofoliu
c. rentabilitatea scontata a portofoliului (Ep*) este o variabila exogena modelului fiind
furnizata din afara de catre investitori, compozitia eficienta a portofoliului trebuie sa
determine o medie ponderata a sperantelor de rentabilitate ale titlurilor (Ei = Ep*):
xiEi=Ep*
Pentru a selecta un portofoliu eficient trebuie sa minimalizam riscul p2 la o speranta de rentabilitate
scontata Ep*.
Frontiera eficienta incepe cu portofoliul cu risc minim (PVMA – portofoliul cu varianta absoluta),
preferat de investitorii cu aversiunea cea mai mare fata de risc.
In aceste conditii selectia portofoliilor eficiente este o problema de optimizare cu restrictii:

Min  xixj  ij
Cu restrictiile: xi = 1
Ei = Ep*
Minimizarea functiei obiectiv se realizeaza cu ajutorul functiei Lagrange:
L = Min [1/2 xixj  ij + (xi Ei – Ep) + 2 ( xi – 1)]
Conditia de prim ordin pentru minimizarea functiei Lagrange duce la un sistem de ecuatii:
L / xi =  xj ij + 1Ei + 2*1 = 0
L / xi Ei = Ep*
L / xi = 1
Sub forma matriciala, acest sistem devine:
12 12 ……1n E1 1 x1 0

12 2 2 .…..2n E2 1 x2 0
n1 n2 ……n2 En 1 xn 0

E1 E2 …… En 0 1 1 Ep*
1 1 ……. 1 0 0 2 1
W X K
Unde X = W-1 * K
Portofoliile cu ponderi ale titlurilor negative xi<0 vor fi considerate portofolii nelegitime.
Pentru portofoliul eficient format din cele 10 titluri selectate matricea W si inversa W-1 sunt:
W=
SIF Antibioatice
Oltenia BRD Petrom Oltchim TBM Impact Alro Iasi Btrans Azomures 
0,000716 0,000406 0,000280 0,000304 0,000037 0,000227 0,000137 0,000233 0,000282 0,000060 0,002987 1
0,000406 0,006034 0,000320 0,000198 0,000019 0,000190 0,000149 0,000266 0,000214 0,000046 0,004718 1
0,000280 0,000320 0,000593 0,000201 0,000035 0,000186 0,000099 0,000184 0,000243 0,000042 0,001264 1
0,000304 0,000198 0,000201 0,001031 0,000024 0,000093 0,000221 0,000224 0,000254 0,000065 0,001890 1
0,000037 0,000019 0,000035 0,000024 0,000109 0,000001 0,000011 0,000006 0,000027 0,000017 0,001299 1
0,000227 0,000190 0,000186 0,000093 0,000001 0,000787 0,000136 0,000150 0,000165 0,000035 0,000339 1
0,000137 0,000149 0,000099 0,000221 0,000011 0,000136 0,001049 0,000105 0,000109 0,000084 0,000494 1
0,000233 0,000266 0,000184 0,000224 0,000006 0,000150 0,000105 0,000467 0,000187 0,000038 0,002159 1
0,000282 0,000214 0,000243 0,000254 0,000027 0,000165 0,000109 0,000187 0,001077 0,000068 0,000611 1
0,000060 0,000046 0,000042 0,000065 0,000017 0,000035 0,000084 0,000038 0,000068 0,000592 0,001552 1
0,002987 0,004718 0,001264 0,001890 0,001299 0,000339 0,000494 0,002159 0,000611 0,001552 0,000000 0
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0
-1
W =
E *P  
-
1.263,6328 187,4994 -206,8305 -325,4098 -81,3245 229,8012 231,4591 -902,3388 126,0998 -147,5898 266,4672 -0,3644
-187,4994 157,5963 -8,9491 5,0570 20,1897 69,4670 28,2173 -114,1435 48,5352 -18,4706 37,6992 -0,0478
- -
-206,8305 -8,9491 2.210,6511 -112,7431 -701,4877 -439,6136 118,1144 -273,8029 349,9874 0,8776 -90,0061 0,1395
- -
-325,4098 5,0570 -112,7431 1.210,6958 -170,7960 87,6269 170,4826 -352,3842 112,9085 -58,6554 4,8407 0,0075
- -
-81,3245 20,1897 -701,4877 -170,7960 3.602,3012 -436,8096 384,1993 -592,6695 259,0347 -996,1696 -50,2440 0,7374
- - -
229,8012 69,4670 -439,6136 87,6269 -436,8096 1.131,9534 304,4333 -41,4537 276,4348 -20,1035 158,0176 0,2663
-
231,4591 28,2173 -118,1144 -170,4826 -384,1993 -304,4333 933,0206 18,6844 118,4474 -115,7043 -80,8051 0,1409
-
-902,3388 114,1435 -273,8029 -352,3842 -592,6695 -41,4537 18,6844 2.487,8453 -6,6345 -223,1026 137,4966 -0,0707
- -
126,0998 48,5352 -349,9874 -112,9085 -259,0347 -276,4348 118,4474 -6,6345 977,3540 -28,5417 103,5195 0,1474
-
-147,5898 -18,4706 0,8776 -58,6554 -996,1696 -20,1035 115,7043 -223,1026 -28,5417 1.607,4598 36,0886 0,0440
-
266,4672 37,6992 -90,0061 4,8407 -50,2440 -158,0176 -80,8051 137,4966 103,5195 36,0886 -82,2727 0,1072
-0,3644 -0,0478 0,1395 0,0075 0,7374 0,2663 0,1409 -0,0707 0,1474 0,0440 0,1072 -0,0002
Pentru diferite valori ale sperantei de rentabilitate Ep* obtinem urmatoarele valori ale frontierei
eficiente inclusive ale lui PVMA.
Se observa ca dintre toate portofoliile, portofoliul TBM este singurul legitim, neavand vanzari la
descoperire, pentru un risc de p = 14,2% obtinem o rentabilitate sperata de Ep* = 32,34%, in cadrul acestui
portofoliu ponderea cea mai mare o detin titlurile de la TBM (67,21%).
Toate celelalte titluri sunt nelegitime, spre exemplu portofoliul de la IMPACT, unde avem un risc de
19,89% iar rentabilitatea asteptata este de 8,44%, in cadrul acestui portofoliu (x1= -27,41%, x2= -3,5%, x8=
-2,41%, x1;x2;x8<0), putem spune ca titlurile de la SIF Oltenia, BRD, si Antibiotice Iasi au fost vandute la
descoperire, banii incasati din aceste operatiuni sunt plasati in titlurile celorlalte societati in plus fata de
bugetul initial (analizand portofoliul putem spune ca majoritatea acestor bani au mers in titlurile de la TBM
(72,04%) si IMPACT (21,27%). Prin diversificare a scazut riscul specific de la
Important de observat este si faptul ca riscul portofoliului cu varianta minimala absoluta (p) este
egal cu 13,79% iar riscul pietei (M) este egal cu 18,37% , in timp ce rentabilitatile asteptate sunt pentru
PVMA, Ep*=32,42% iar pentru portofoliul de piata Ep* = 52,40%.
R R Banca R
R SIF Oltenia R BRD Petrom Oltchim TBM Impact Alro ATB Iasi Transilvania Azomures PVMA RM
0,30% 0,47% 0,13% 0,19% 0,13% 0,03% 0,05% 0,22% 0,06% 0,16% 0,130% 0,21%
74,38% 117,48% 31,49% 47,06% 32,34% 8,44% 12,30% 53,76% 15,22% 38,64% 32,45% 52,90%
X1 43,15% 89,28% -2,75% 13,91% 1,83% -27,41% -23,28% 21,09% -20,15% 4,91% -1,72% 20,17%
X2 6,48% 13,01% -0,01% 2,35% 0,12% -3,50% -2,92% 3,36% -2,47% 1,07% 0,14% 3,23%
X3 -12,94% -28,52% 2,57% -3,06% 2,26% 10,90% 9,50% -5,49% 8,44% -0,02% 2,22% -5,18%
X4 2,20% 3,04% 1,36% 1,67% 1,38% 0,92% 0,99% 1,80% 1,05% 1,50% 1,38% 1,78%
X5 58,73% 50,04% 67,39% 64,25% 67,21% 72,04% 71,26% 62,89% 70,67% 65,94% 67,19% 63,07%
X6 -20,57% -47,93% 6,65% -3,23% 6,10% 21,27% 18,82% -7,49% 16,97% 2,10% 6,04% -19,48%
X7 -10,05% -24,04% 3,87% -1,18% 3,59% 11,35% 10,09% -3,36% 9,15% 1,55% 3,56% -3,08%
X8 34,00% 57,80% 10,32% 18,92% 10,79% -2,41% -0,28% 22,62% 1,34% 14,27% 10,85% 22,14%
X9 -16,18% -34,10% 1,65% -4,82% 1,29% 11,23% 9,63% -7,61% 8,41% -1,33% 1,25% -7,25%
x1
0 15,18% 21,42% 8,96% 11,22% 9,08% 5,62% 6,18% 12,19% 6,60% 10,00% 9,10% 12,06%
0,00104 0,00008 0,00008 0,00015 0,00013 0,00014 0,00007
0,000325 3 3 0,000112 0 9 4 2 0,000123 0,000083 6 0,000136
1,80% 3,23% 0,91% 1,06% 0,90% 1,26% 1,16% 1,19% 1,11% 0,91% 0,87% 1,16%
28,45% 50,97% 14,41% 16,69% 14,12% 19,89% 18,26% 18,81% 17,51% 14,37% 13,79% 18,37%
Frontiera Markowitz a combinatiilor celor 10 titluri.

O concluzie a acestui grafic este faptul ca rentabilitatile individuale ale titlurilor pot fi obtinute din
combinatii lor eficiente in portofolii cu risc mai mic. Ceea ce este deasupra punctului de PVMA sunt
portofolii dominante, iar ceea ce se afla in partea de jos sunt portofolii dominate.
Portofoliul cu varianta minima absoluta (PVMA)
Pentru identificarea protofoliului cu varianta minima absoluta se porneste de la expresia riscului

portofoliului cu o singura restrictie privind alocarea bugetului investitorului “riscofob”:
Min xixj  ij
Unde xi = 1
Conditia de prim ordin pentru minimizarea functiei Lagrange duce la un system de ecuatii:
L / xi =  xj ij + 1 = 0
L / xi -1 = 0
Sub forma matriciala vom avea urmatorul sistem de derivate cu n+1 ecuatii:
12 12 ……1n 1 x1 0

12 2 2 .…..2n 1 x2 0
n1 n2 ……n2 1 xn 0

1 1 ……. 1 0  1
H X K
-1
Unde X=H * K
In functie de natura pozitiva sau negativa a ponderilor xi, portofoliul cu varianta minima absoluta
poate fi:
 legitim, daca toate ponderile xi sunt pozitive (xi > 0),
 nelegitim in care se admit atat ponderi pozitive (xi > 0) cat si ponderi negative (xi < 0), insa
cu respectarea restrictiei de xi = 1.
Portofoliul cu varianta minima absoluta PVMA reprezinta portofoliul cu risc minim ce se poate
obtine din combinarea activelor riscante de pe piata. Portofoliul PVMA separa multimea portofoliilot de pe
piata in doua submultimi:
1. portofolii dominate, care sunt portofolii ineficiente, situate sub PVMA care asociaza
la fiecare crestere de risc de portofoliu o scadere de rentabilitate sperata,
2. portofolii dominante situate deasupra lui PVMA si care asociaza la fiecare crestere de
risc de portofoliu o crestere de rentabilitate sperata, acestea sunt portofolii eficiente
Pentru portofoliul eficient format din cele 10 titluri selectate matricea H si inversa H-1 sunt:
H=
0,000716 0,000406 0,000280 0,000304 0,000037 0,000227 0,000137 0,000233 0,000282 0,000060 1
0,000406 0,006034 0,000320 0,000198 0,000019 0,000190 0,000149 0,000266 0,000214 0,000046 1
0,000280 0,000320 0,000593 0,000201 0,000035 0,000186 0,000099 0,000184 0,000243 0,000042 1
0,000304 0,000198 0,000201 0,001031 0,000024 0,000093 0,000221 0,000224 0,000254 0,000065 1
0,000037 0,000019 0,000035 0,000024 0,000109 0,000001 0,000011 0,000006 0,000027 0,000017 1
0,000227 0,000190 0,000186 0,000093 0,000001 0,000787 0,000136 0,000150 0,000165 0,000035 1
0,000137 0,000149 0,000099 0,000221 0,000011 0,000136 0,001049 0,000105 0,000109 0,000084 1
0,000233 0,000266 0,000184 0,000224 0,000006 0,000150 0,000105 0,000467 0,000187 0,000038 1
0,000282 0,000214 0,000243 0,000254 0,000027 0,000165 0,000109 0,000187 0,001077 0,000068 1
0,000060 0,000046 0,000042 0,000065 0,000017 0,000035 0,000084 0,000038 0,000068 0,000592 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0
H-1=
2126,67382 -65,39810 -498,34484 -309,73159 -244,05600 -281,99047 -30,25457 -457,01109 -209,18198 -30,70519 -1,72%
-65,39810 174,87097 -50,19193 7,27509 -2,83320 -2,94020 -8,80945 -51,13944 1,10027 -1,93400 0,14%
-498,34484 -50,19193 2309,11757 -118,03879 -646,52092 -266,74283 -29,71392 -424,22376 -236,73738 -38,60320 2,22%
-309,73159 7,27509 -118,03879 1210,98060 -173,75222 78,32954 -175,23700 -344,29428 -118,99935 -56,53201 1,38%
-
-244,05600 -2,83320 -646,52092 -173,75222 3632,98522 -340,30826 -334,85164 -676,63871 -195,81537 1018,20890 67,19%
-281,99047 -2,94020 -266,74283 78,32954 -340,30826 1435,45080 -149,23461 -305,53731 -77,60946 -89,41721 6,04%
-30,25457 -8,80945 -29,71392 -175,23700 -334,85164 -149,23461 1012,38417 -116,35935 -16,77460 -151,14904 3,56%
-457,01109 -51,13944 -424,22376 -344,29428 -676,63871 -305,53731 -116,35935 2717,63358 -179,63929 -162,79036 10,85%
-209,18198 1,10027 -236,73738 -118,99935 -195,81537 -77,60946 -16,77460 -179,63929 1107,60719 -73,95002 1,25%
-
-30,70519 -1,93400 -38,60320 -56,53201 1018,20890 -89,41721 -151,14904 -162,79036 -73,95002 1623,28992 9,10%
Dupa cum se observa portofoliul PVMA nu este un portofoliu nelegitim, avand in componenta sa si
valori negative si deci au avut loc vanzari la descoperire. Acest portofoliu are o rentabilitate de 32,45% si un
risc de 13,79%.
4.2.Frontiera Sharpe
În elaborarea modelului său, Sharpe porneşte de la o intuiţie firească pentru un cercetător atent:
ansamblul covariaţiilor în general pozitive din modelul lui Markowitz poate avea un factor comun de
determinare. Aşa cum am arătat la modelul de piaţă, acest factor comun poate fi un indicator
macroeconomic care influenţează în mod substanţial piaţa titlurilor financiare (indicele bursier, rata de
dobândă, PIB etc.).
Pornind de la această ipoteză, în cea mai mare parte realistă (pe o piaţă financiară activă), putem
afirma că rentabilitatea fiecărui titlu financiar este în mare măsură explicată (determinată) de evoluţia
factorului comun (a indicelui bursier RM, spre exemplu) ca variabilă exogenă: Ri = f(RM). Toţi ceilalţi
factori care ar mai putea influenţa rentabilitatea Ri sunt consideraţi endogeni şi vor determina variaţia
neexplicată prin RM, respectiv riscul specific al titlului „i“.
Revenind la modelul de piaţă, din modelul de regresie liniară putem reţine ecuaţia dreptei pentru
definirea rentabilităţii unui titlu „i“ în funcţie de rentabilitatea de piaţă RM*:
Ri = i + i · RM + i,
în care:
i = iM/  2M = iM · i/M.
Semnificatia termenilor a fost explicata anterior; ceea ce explicam in mod suplimentar sunt anumite
proprietati ale acestei corelatii, foarte utile in abordarile ulterioare:
E(i) = 0,
2(i) = E(  i2 ) = constantă,
(i, j) = (i, M) = 0.
Factorul rezidual i, rezultat prin aplicarea metodei de regresie a celor mai mici patrate, este deci
expresia riscului specific (neexplicat prin factorul comun RM). Speranta sa matematica este nula (proprietate
*
O analogie cu grad ridicat de semnificatie procedurala se poate face intre corelatia dintre R i si RM si corelatia dintre inaltimea si
greutatea oamenilor. Chiar daca aceasta corelatie nu se verifica intocmai pentru toate persoanele, ea se verifica insa in majoritatea
cazurilor.
dobandita prin metoda celor mai mici patrate), iar dispersia sa de marime finita = E ( i2 ) (se presupune a)
ramane constanta (aceeasi supozitie ca si constanta legaturii dintre Ri si RM). Exprimand riscul specific al
titlului „i“ fara nicio legatura cu riscul celorlalte titluri sau cu riscul sistematic (de piata), este admisa, cu
temei, teza independentei factorului i fata de cel al pietei M [in consecinta, (ij) = iM) = 0].
Inca o ipoteza si trecem la virtutile modelului de piata care l-au facut atat de util in elaborarea modelelor
viitoare. Se considera ca toate corelatiile iM (dintre Ri, fiecare in parte, si RM, ca factor comun) urmeaza o
lege normala bivariabila: variatia RM determina, in marimi diferite (specifice fiecarui titlu), variatia
sistematica a Ri; la randul ei, variatia Ri va induce o contributie specifica (particulara) a titlului „i“ la
variatia totala a RM. Ambele variatii ale Ri si RM urmeaza legea normala (bivariabila, in cazul nostru). Daca
toate covariatiile iM se inscriu in aceasta lege de distributie, atunci pentru definirea lor este suficienta
cunoasterea urmatoarelor informatii: Ei,  i2 , EM,  2M si iM [in total 3n informatii despre titlurile „i“ si 2
informatii despre factorul comun – indice bursier – deci 3n + 2 strict inferior lui 2n + n(n – 1)/2].
PVMA RM Rf
0,13% 0,21% 0,04%

32,45% 52,90% 9,96%
Rentab/zi Rentab/an
Xf 47,63% 0,00% 100,00% 0,04% 9,96%
Sif 10,56% 20,17% 0,00% 0,30% 74,38%
Brd 1,69% 3,23% 0,00% 0,47% 117,48%
petrom -2,71% -5,18% 0,00% 0,13% 31,49%
oltchim 0,93% 1,78% 0,00% 0,19% 47,06%
tbm 33,02% 63,07% 0,00% 0,13% 32,34%
impact -10,20% -19,48% 0,00% 0,03% 8,44%
alro -1,61% -3,08% 0,00% 0,05% 12,30%
antiobiotice 11,60% 22,14% 0,00% 0,22% 53,76%
bancatrans -3,80% -7,25% 0,00% 0,06% 15,22%
azorumes 6,32% 12,06% 0,00% 0,16% 38,64%
4.3. Modelul CAPM; Dreapta titlurilor SML
Modelul CAPM de evaluare a activelor financiare are meritul incontestabil al identificarii celor
doua componente ale rentabilitatii normale a oricarui titlu riscant (ca oportunitate pentru investitia de
capital) si mai ales meritul descoperirii relatiei liniare (CML si SML) dintre rentabilitatea normal sperata si
cantitatea de risc sistematic asumata de investitor in cumpararea unui portofoliu (P) de active riscante sau a
unui titlu financiar (i) riscant:
EM  R f
CML : E p  R f  σp
σM
SML : E i  R f  (E M  R f )  β i .
Graficul arata
intersectia dreptei pietei de
capital (capital market line)
si a frontierei Markowitz in
M – care este portofoliul
pietei si contine toate
activele riscante de pe
piata, ponderea lor in
portofoliu fiind data de
capitalizarea ursiera in
capitalizarea pietei
4.4. Supra si sub – evaluarea titlurilor
Pentru evaluarea actiunilor, analiza fundamentala opereaza, in general, cu formula de actualizare a

cash-flow-urilor viitoare (disponibile = CFD, Discounted Cash-Flow Formula = DCF Formula, in
engleza).
Sub un numar de ipoteze implicite, valoarea intrinseca a actiunilor se estimeaza prin urmatoarele
relatii de determinare a valorii actuale (V0 = Present Value, in engleza):
CFDt = DIVt
Div t VR n
V0    , DCF Formula ,
(1  k) (1  k)n
t
in care:
t = 1, 2,..., n ani de estimare a V0;
Divt = dividende estimate in fiecare an t;
VRn = pret de revanzare al actiunii estimat in anul n;
k = rata medie nominala de rentabilitate pentru clasa de risc a actiunii.
Bet
XiM Cov(I,M) ai Ki/zi Ki/an Ri CFDi CFDi/K Io VAN
SIF 20,17 0,0001883 0,29 1043,0 100
Oltenia % 1 1,43 % 71,31% 74,38% Subevaluat 743,78 0 0 43,00 cumpar
0,0003056 0,44 109,53 1072,6 100
BRD 3,23% 0 2,32 % % 117,48% Subevaluat 1174,80 1 0 72,61 cumpar
0,0000722 0,13 Supraevalua 100
Petrom -5,18% 3 0,55 % 33,49% 31,49% t 314,86 940,06 0 -59,94 vand
0,19 100
Oltchim 1,78% 0,00011528 0,87 % 47,52% 47,06% supraevaluat 470,55 990,26 0 -9,74 Vand
63,07 0,0000761 0,14 100
TBM % 3 0,58 % 34,76% 32,34% supraevaluat 323,44 930,41 0 -69,59 Vand
0,0000045 0,05 100 -
Impact -7,79% 9 0,03 % 11,45% 8,44% supraevaluat 84,38 736,62 0 263,38 Vand
0,0000205 0,07 100 -
Alro -3,08% 8 0,16 % 16,66% 12,30% supraevaluat 123,00 738,08 0 261,92 Vand
22,14 0,0001329 0,21 1008,8 100
ATB Iasi % 8 1,01 % 53,29% 53,76% subevaluat 537,57 2 0 8,82 Cumpar
0,0000282 0,08 100 -
BTV -7,25% 7 0,21 % 19,17% 15,22% subevaluat 152,23 794,11 0 205,89 Vand
Azomure 12,06 0,0000929 0,16 100
s % 4 0,71 % 40,24% 38,64% supraevaluat 386,45 960,36 0 -39,64 Vand
Cele mai rentabile pentru pastrarea si cumparare sunt Sif Oltenia si BRD, iar pentru o optimizarea
portofoliului se vor vinde Impact, Alro si Banca Transilvania
Capitolul 5. CONCLUZII
Proietul prezinta analiza si gestiunea unui portofoliu format din 10 titluri tranzactionate la Bursa de
Valori Bucuresti, titluri selectate pe baza criteriilor de eficienta economica.
Selectarea si prezentarea rezultatelor analizei indicatorilor din criteriile de selectie a celor 10 titluri s-
a realizat in capitolul II al proiectului.
In capitolul III se studiaza sensibilitatea a 2 din cele 10 titluri prin rentabilitatea, riscul(dispersia) si
abaterea medie patratica conform modelului de piata.
Pentru portofoliul format din cele 10 tilturi cotate la Bursa de Valori Bucuresti s-a determinat
frontiera eficienta Markowitz, care furnizeaza riscul asociat, pentru o rentabilitate scontata de investitor si se
observa ca dintre toate portofoliile, portofoliul TBM este singurul legitim, neavand vanzari la descoperire.
Prin calulul portofoliului cu varianta minima absoluta se observa ca este un portofoliu nelegitim,
avand in componenta sa si valori negative si deci au loc vanzari la descoperire.
Pentru calculul frontierei Sharpe se pleaca de la premisa ca exista in piata si titluri tranzactionate fara
risc(titlurile de stat).
Modelul CAPM si Dreapta titlurilor SML se calculeaza conform teorie ca rentabilitatea individuala a
oricarui activ in evolutia lui tinde spre valoarea lui corecta, iar calulul lor a aratat intersectia dreptei pietei
de capital(capital market line) si a frontierei Markowitz in M – care este portofoliul pietei si contine toate
activele riscante de pe piata, ponderea lor in portofoliu fiind data de capitalizarea ursiera in capitalizarea
pietei
In analiza supra si subevaluarii titlurilor, calculul VAN ne arata valorea viitoare actulizata corecta si
ajuta investitorul in decizia pastrarii sau vanzarii titlurilor. Cele mai rentabile pentru pastrarea si cumparare
sunt Sif Oltenia si BRD, iar pentru o optimizarea portofoliului se vor vinde Impact, Alro si Banca
Transilvania
Toate aceste analize conduc la realizarea unui portofoliu cat mai rentabil.
BIBLIOGRAFIE
Piete financiare si gestiunea portofoliilor, Investitii reale si finantarea lor, Analiza si gestiunea financiara a
intreprinderii – Ion Stancu, editia a patra, Editura Economica
Analiza factorilor determinanti ai politicii de finantare a societatilor comerciale listate pe piata de capital –
Ion Stancu; Diaconescu (Dragota) Mihaela
Analiza financiara a riscului de portofoliu pe piata de capital din Romania – teza de doctorat, Badea
Leonardo, 2005
Managementul portofoliului si al riscului pe piata titlurilor financiare – Alexandru Olteanu, Editura Dareco,
2003
www.bvb.ro – site Bursa de Valori Bucuresti
www.zf.ro – site Ziarul Financiar

Gestiunea Portofoliului de Zece Titluri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gestiunea Portofoliului de Zece Titluri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice

Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune

2. CRITERII de SELECTIE a PORTOFOLIULUI

3. MODELUL DE PIATA a DOUA TITLURI

1. Sensibilitatea titlului in raport cu RM

2. Rentabilitatea cf modelului de piata

3. Riscul cf modelului de piata

4. ANALIZA FUNDAMENTALA a PORTOFOLIULUI

1. Modelul Markowitz; Frontiera Markowitz

2. Frontiera Sharpe ( CML)

3. Modelul CAPM ; Dreapta titlurilor SML

4. Supra si sub – evaluarea titlurilor

Capitolul II. CRITERII DE SELECTIE

Simbol societate ALR

Indici BVB BET C

Sector de activitate Materiale

Prima zi de tranzactionare 16.10.1997

Informatii despre actiunile emise

Valoare nominala 0,50 RON

Numar de actiuni 704.794.656

Capitalizare bursiera (RON) 3.235.007.471

Informatii generale despre societate

Simbol societate ATB

Indici BVB BET,BET C,ROTX

Sector de activitate farmaceutice

Prima zi de tranzactionare 16.04.1997

Informatii despre actiunile emise

Valoare nominala 0,10 RON

Numar de actiuni 454.897.291

Capitalizare bursiera (RON) 837.011.015

Informatii generale despre societate

Simbol societate AZO

Indici BVB BET,BET C

Sector de activitate ingrasaminte

Prima zi de tranzactionare 16.01.1996

Informatii despre actiunile emise

Valoare nominala 0,10 RON

Numar de actiuni 526.032.633

Capitalizare bursiera (RON) 82.587.123

Informatii generale despre societate

Simbol societate BRD

Indici BVB BET,BET C,ROTX

Sector de activitate banci, asigurari si servicii financiare

Prima zi de tranzactionare 15.01.2001

Informatii despre actiunile emise

Valoare nominala 1,00 RON

Numar de actiuni 696.901.518

Informatii generale despre societate

Simbol societate IMP

Sector de activitate echipamente

Prima zi de tranzactionare 07.06.1996

Informatii despre actiunile emise

Valoare nominala 0,10 RON

Numar de actiuni 1.000.000.000

Capitalizare bursiera (RON) 630.000.000

Informatii generale despre societate

Simbol societate OLT

Indici BVB BET,BET C

Sector de activitate chimie

Adresa Str.Uzinei nr.1, Rm Valcea, Valcea

Prima zi de tranzactionare 18.02.1997

Informatii despre actiunile emise

Valoare nominala 0,10 RON