ISTORICUL CAZULUI

1 .Date de identificare: A.S are 49 de ani, este casatorit si este tatal a doua fete.
2. Acuze principale: s-a prezentat la cabinet din propria initiativa pentru ca-i era frica, tremura.
3. Istoricul tulburarii prezente: s-a prezentat pentru ca se plangea de tremor, respira greu.
4. Istoric psihiatric: A.S. a fost diagnosticat ca avand atac de panica la Centrul de diagnostic, sectia
Neurologie.

5. Istoric personal si social: A.S. are 49 de ani, provine dintr-o familie cu parinti despartiti, tatal s-a
recasatorit cand acesta avea 4 ani. Relatia cu noua sa mama a fost una foarte buna, a simtit
afectiune din partea mamei, i-a oferit suport afectiv si material. De curand isi pierduse si mama.
Relatia cu tatal a fost una distanta, cu carente afective. In prezent este casatorit, are doua fete: una
de 27 de ani, iar cealalta de 23 de ani este casatorita. Relatia cu sotia este una coflictuala. Este de
parere ca sotia sa a contribuit la ruperea relatiei dintre el si parinti sai prin acuze si diferite
comentarii nepotrivite, reposuri multe pe care i le aducea in fata acestora. Situatia financiara a fost
si inca mai este una foarte buna.

Publicitate

Orice carte de psihologie! Prin comanda la cele 12.000 edituri partenere >>>

Relatia lui cu fetele este tot conflictuala. Mama dominatoare si-a impus patternul. Tatal este de
parere ca relatia este mai putin buna cu ele pentru ca sunt "exact ca ma-sa", in sensul ca-l
urmaresc unde pleaca, cu cine vorbeste; ele au facut alianta cu mama si el se simte exclus, simte
ca nu are spatiul sau si nu se regaseste in acea casa, fata de familie se simte neinteles si isi pune
intrebari existentiale: Cine sunt eu in casa asta?
6. Istoric medical :
Nu avea nici un fel de probleme medicale care sa-i influenteze functionarea
psihica. Din anul 1993 a fost diagnosticat cu diabet gradul II.
7. Diagnostic DSM IV: Episod Depresiv major cu elemente de melancolie si Anxietate generalizata.

CONCEPTUALIZAREA CAZULUI
Factorii etiologici:
Prezentare generala. Anxietatea este un termen ce semnifica modificari specifice la patru nivele:
afectiv, cognitiv, comportamental si biologic/ fiziologic.
1. La nivel subiectiv- persoana isi descrie trairile ca sentimente de teama, catastrofa imediata,
neputinta, groaza;
2. La nivel cognitiv: procesarile si continuturile informationale dezadaptative duc la prelucrarea
preferentiala din mediu a stimulilor anxiogeni, ignorand stimulii neutri sau pozitivi din punct de
vedere afectiv; existenta unei discrepante intre ce-si doreste sau ce trebuie sa faca persoana si ce
crede aceasta ca poate face;
3. La nivel comportamental - apare comportamentul de evitare a situatiilor anxiogene;
4. La nivel biologic - domina modificarile induse de dezechilibrul sistemului nervos vegetativ, cu
predominanta simpaticului. Nu este necesar ca modificarile specifice anxietatii sa apara simultan la
cele patru nivele, intr-un mod constientizat de persoana.
In functie de modul de interactiune a manifestarilor vor aparea tulburarile cuprinse in categoria
"tulburari de anxietate":
(1) ATACUL DE PANICA - este definit ca o stare distincta, in care se inregistreaza aparitia brusca a
unor sentimente de teama, teroare si dezastru iminent. Acestea se asociaza cu simptome somatice
(palpitatii, dureri de piept, senzatie de sufocare) si teama de a nu innebuni sau pierde controlul.
(2) Tulburarea depresiva majora se caracterizeaza printr- unul sau mai multe episoade depresive
majore (adica, cel putin 2 saptamani de dispozitie depresiva sau de pierdere a interesului,
acompaniata de cel putin patru simptome suplimentare de depresie).
EVALUAREA
Chestionarul Woodworth-Mathews (W.M.)- evidentiaza la cotarea inittiala (cu referire la
personalitatea bazala) o singura cota "patologica" (peste 200) pentru tendinte psihoastenica (280),
tendinte ipohondriace si depresive (286).
Cu ajutorul chestionarului pentru evaluarea anxietatii care cuprinde dimensiuni cognitive, somatice
si compotamentale ale anxietatii au fost culese urmatoarele date:
• La dimensiunea somatica s-a obtinut un scor de 119 puncte;
• La dimensiunea comportamentala scorul obtinut a fost de 54 de puncte;
• La dimensiumea cognitiva s-a calculat un scor de 71 de puncte.
Per total la acest chestionar s-a obtinut un scor de 244.
In urma aplicari scalei Hamilton de evaluare a depresiei care cuprinde 21 de itemi, totalul scorurilor
variaza de la 0 la 50. Scorurile obtinute au fost de 20 de puncte indicand o depresie severa.
In datele obtinute in urma aplicarii testelor, cat si in cele culese cu ajutorul interviului si observatiei
se vede, fie dispozitie depresiva, fie pierderea interesului sau placerii pentru aproape toate
activitatile. Dispozitia, intr-un episod depresiv major este descrisa adesea de catre persoana ca
trista, disperata, descurajata sau ca „fara chef”. S-a putut observa si o modificare de apetit severa,
in sensul ca a scazut in greutate in timp de 2 saptamani - 28 de kilograme.
A.S. are cea mai comuna perturbare a somnului, asociata cu un episod depresiv major si anume
insomnia. Modificarile psihomotorii observate sunt: lentoarea (de exemplu lentoare in vorbire,
gandire sau in miscarile corpului), cresterea pauzelor inainte de a raspunde, vorbirea redusa ca
volum, modulatie, cantitate sau varietate a continutului. Lentoarea este suficient de severa pentru a
putea fi observata si de catre altii si nu a reprezentat numai impresii personale. Energia scazuta,
extenuarea si fatigabilitatea sunt frecvent intanite la A.S. ca si insomnia initiala (adica, dificultatea
de a adormi). Adesea are sentimentul de inutilitate si include aprecieri negative asupra propriei
valori care nu corespund realitatii.

S-a putut observa dispozitia depresiva in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, indicata
fie prin relatare personala (de exemplu se simte trist sau inutil), cat si diminuare marcata a
interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile, in cea mai mare parte a zilei,
aproape in fiecare zi (dupa cum este indicat, fie prin relatare personala, pierdere semnificativa in
greutate, insomnie) fatigabilitate, sau lipsa de energie aproape in fiecare zi, sentimente de
inutilitate si ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), iar uneori chiar si tentative de
suicid.
In cel mai recent tip de episod depresiv au fost intalnite si elemente melancolice:
(1) pierderea placerii pentru toate sau aproape toate activitatile,
(2) lipsa de reactivitate la stimuli de regula placuti (a nu se simti mult mai bine, chiar temporar,
cand survine ceva bun),
(3) o calitate distincta a dispozitiei depresive (adica, dispozitia depresiva este experimentata ca
fiind net diferita de tipul de sentimente experimentate dupa moartea unei fiinte iubite, dupa ce si-a
pierdut mama),
(4) depresie de regula mai severa dimineata,
(5) desteptare dimineata precoce (cu cel putin 2 ore inainte de ora uzuala de desteptare),
(6) lentoare marcanta,
(7) pierdere in greutate semnificativa.
Un atac de panica presupune o perioada discreta in care exista debutul brusc al unei frici sau terori
intense, asociate adesea cu senzatia de moarte iminenta. In cursul acestor atacuri sunt prezente
simptome, cum ar fi scurtarea respiratiei, palpitatiile, durerea sau disconfortul precordial, senzatiile
de sufocare sau de strangulare si frica de „a nu inebuni" sau de a nu pierde controlul. S-a observat
ca exista o perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care se manifesta urmatoarele
simptome ce apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute:
(1) palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
(2) transpiratii;
(3) tremor sau trepidatie;
(4) senzatii de scurtare a respiratiei sau de strangulare;
(5) senzatie de sufocare;
(6) durere sau disconfort precordial;
(7) senzatie de ameteala, dezechilibru, vertij sau lesin;
(8) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detasare de sine insusi);
(9) frica de pierdere a controlului sau de a nu innebuni;
(10) frica de moarte;
(11) parestezii (senzatii de amorteala sau de furnicaturi);
(12) frisoane sau valuri de caldura.

Anxietatea si preocuparea (expectatia aprehensiva) au survenit in mai multe zile decat un timp de
cel putin 6 luni, in legatura cu un numar de evenimente sau activitati. A.S. a constatat ca este dificil
sa-si controleze preocuparea. Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu urmatoarele simptome:
(1) a fi rapid fatigabil;
(2) dificultate in concentrare sau senzatia de vid mintal;
(3) iritabilitate;
(4) tensiune musculara;
(5) perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a ramane adormit ori somn nelinistit si
nesatisfacator).

PLAN DE INTERVENTIE
Managementul sentimentelor de neputinta, de pierdere, de furie, depresie;
Optimizarea sentimentelor;
Tehnici de relaxare;
Training autogen Schultz;
Metoda relaxarii progresive Jacobson.