Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
mai mult decât in anul precedent[1]. Cărbunele este principala sursă pentru producerea energiei, cu o
pondere de 42,5% din total, la fel de mare ca și în 2007. Pe locul 2 s-au plasat sursele hidro, cu un
procent de 26,4%, iar energia din surse nucleare a avansat pe locul 3, cu o pondere de 17,3%, în
creștere cu 4 puncte procentuale față de ponderea deținută în 2007 din totalul producției[1].
Principalii producători de energie electrică din România sunt Termoelectrica, cele 3 complexuri
energetice din Oltenia (CE Turceni, CE Rovinari și CE Craiova), Hidroelectrica și Nuclearelectrica[1].
În anul 2006, producția a fost de aproximativ 62 TWh, la o putere instalată de 17.630 MW. Piața
românească de energie electrică este estimată la 1,75 miliarde Euro[2].
Exportul de energie electrică al României a fost de 3 TWh în anul 2006 și 4 TWh în 2005[3].
Importurile de energie electrică a României au fost de 2,3 TWh în anul 2005[4].
Din anul 2006 și-a început activitatea bursa de energie electrică, supravegheată de OPCOM,
societate deținută de Transelectrica. În anul 2007 pe această bursă au fost vândute 8,21 TWh[5].
1882 - sunt date în funcțiune primele două centrale electrice din București, care asigurau
necesarul pentru Palatul Cotroceni și Palatul Regal de pe Calea Victoriei.Printr-o linie electrică
de 2 kV curent continuu este asigurat iluminatul palatului de pe Calea Victoriei.[6]
1884, Timișoara - se pune în funcțiune primul iluminat electric stradal din Europa[7]
16 decembrie 1896 - este dată în funcțiune centrala hidroelectrică Sadu, pe baza
documentațiilor întocmite de Oskar von Miller.
1902 - este pusă în funcțiune centrala hidroelectrică (CHE) de la Grozăvești, pe râul Dâmbovița,
după planurile inginerului Elie Radu.
1910 - prin efortul primarului Carol Telbisz este dată în folosință Centrala hidroelectrică din
Timișoara.
1913 - prima cale ferată electrificată de pe teritoriul actual al României, pe ruta Arad-Ghioroc-
Pâncota și Ghioroc-Radna
1930-1931, București - punerea în funcțiune a primei rețele electrice de distribuție pe stâlpi de
beton armat din țară
1938 - Putere instalată (în anul de referință interbelic): 501 MW [8]
1959 - pe 24 ianuarie, la fix 100 de ani de la Unirea Principatelor Române, are loc și „alipirea” la
sistemul energetic național a zonei Moldova.[9]
1965 - primul tronson modern de cale ferată electrificată din țară : Brașov – Predeal
1996 - Intrarea în exploatare comercială a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă
În anul 1990, producția, transportul și distribuția de curent electric era deținută de compania de
stat RENEL. În urma restructurărilor succesive, până în anul 2000, compania a fost împărțită în:
Nuclearelectrica S.A.
Termoelectrica S.A.
Hidroelectrica S.A.
Electrica S.A. - având 8 filiale.
Transelectrica S.A.
În prezent (noiembrie 2007) companiile Nuclearelectrica, Termoelectrica, și Hidroelectrica sunt
deținute integral de Statul Român iar Transelectrica este deținută de Statul Român în proporție de
90%, restul de 10% acțiuni sunt listate la Bursa de Valori București.
Cinci filiale Electrica au fost privatizate (4 în 2005 și una în 2007) prin preluarea pachetului majoritar
de către investitorii străini ENEL, CEZ și E.ON.
Electrificarea[modificare | modificare sursă]
În martie 2010, aproximativ 100.000 de gospodării nu erau racordate la rețeaua de electricitate,
comparativ cu 89.000 în ianuarie 2008[10]În România sunt 7,5 milioane de gospodării[11]. În anul 2009
existau 97.805 de gospodării neelectrificate, amplasate în 2.284 localități.[12]
TOTAL
Cărbu Hidrocarb Nuclea Hidr Eolia Consu
An % % % % % Produc
ne uri ră o n m
ție
2010[ 35,8 10,9 19,1 33,6 0,4
13] 21,7 6,6 11,6 20,4 0,2 60,7 57,8
% % % % %
2009[ 39,8 12,4 20,3 27,2 0,02
14] 22,9 7,1 11,7 15,7 - 57,6 55,1
% % % % %
2008[ 42,5 13,7 17,3 26,4
15] 27,5 8,9 11,2 17,1 - - 64,7 60,3
% % % %
2007[
16] 26,7 43 % 11 18 % 7,7 13 % 15,9 26 % - - 61,3 59,2
Notă: Valorile din tabel sunt furnizate de Hidroelectrica. Valoarea producției totale anuale diferă puțin
de cea comunicată de ANRE
Capacitatea instalată, în MW:
2005: 74 Euro/MWh - prețul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali[23].
Pentru consumatorii casnici prețul a fost de 92,1 Euro/MWh, iar pentru consumatorii industriali -
66,5 Euro/MWh
2004: 67 Euro/MWh - prețul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali[24]
2003: 67,9 USD/MWh - prețul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali[25]
2002: 50,4 USD/MWh - prețul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali[26]
2000: 53,3 USD/MWh pentru consumatorii casnici și 41.6 USD/MWh la consumatorii
industriali[34]
1999: 50 USD/MWh pentru consumatorii casnici și 37.7 USD/MWh la consumatorii industriali[35]
Barajul Vidraru
Producția de energie hidroelectrică în România este dominată de stat prin compania Hidroelectrica,
evaluată în anul 2007 ca fiind cea mai mare companie de stat, cu o valoare de 3,5 miliarde Euro[36].
În anul 2006, energia furnizată de centrale și micro-centrale hidroelectrice a fost de 18,2 TWh la o
putere instalată 6.325 MW[37]. Există planuri ca până în anul 2011 să fie mărită cu 392 MW puterea
instalată și cu 1,4 TWh producția de energie. În momentul actual (anul 2007) este exploatat
aproximativ 50% din potențialul hidro-energetic al țării. Conform planurilor Hidroelectrica, în
anul 2025 aproximativ 70% din potențial va fi exploatat.
Începând cu anul 2004, Hidroelectrica a început privatizarea unui număr de 150 micro-hidrocentrale.
Alro Slatina urmează să construiască o centrală termică pe cărbune de 1.000 MW [75], investiția
ridicându-se la 1 miliard de Euro
Petrom va construi o centrală termică pe gaze de 860 MW la Petrobrazi[76], investiție care va
costa 500 milioane Euro. Centrala va fi construită de General Electric împreună cu Metka[77].
Energy Holding va construi o centrală termică pe lignit în județul Gorj, cu o putere de 400 MW și
producție anuală de 3 TWh[78].
În anul 2008, Termoelectrica, E.ON și Enel au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru
construirea unei termocentrale pe cărbune la Brăila, cu o capacitate de 800 MW, ale cărei
costuri erau estimate la un miliard de euro la momentul respectiv.[79]
Compania Iberdrola Renovables a încheiat în luna februarie 2008 un acord pentru preluarea a
aproximativ 50 de proiecte de parcuri eoliene în estul României, cu o capacitate totală de 1.600
de MW, în cadrul unei investiții maximum 300 milioane de euro[77].
Continental Wind Partners intenționează să dezvolte, în România, capacități eoliene de peste
1.000 MW putere instalată, urmând să aloce pentru acest proiect peste 1,5 miliarde euro. La
momentul actual (mai 2008), compania are toate avizele și autorizațiile pentru implementarea
unui proiect eolian de 345 MW în Dobrogea în valoare de 500 milioane euro[80].
Gigantul spaniol Gamesa, unul dintre primii trei producători mondiali de turbine eoliene,
intenționează să construiască, pe piața locală, parcuri cu o capacitate totală de aproximativ 500
MW, printr-o investiție estimată la 750 milioane Euro și analizează, în prezent (decembrie 2008),
mai mult de zece locații în acest sens.[81]
Guvernul are în proiect realizarea unei hidrocentrale la Tarnița-Lăpuștești de 1.000 MW, a cărei
investiție se ridică la peste un miliard de euro, unitate de producție care va avea rolul de
echilibrare a sistemului energetic național, în contextul punerii în funcțiune a reactorilor 3 și 4 de
la Cernavodă[82][83].
România și Bulgaria au în plan construirea unei hidrocentrale pe Dunăre, în zona Turnu
Măgurele - Nicopole[84][85].