XIII.

Managementur,proiectelorde cercetarein gtiinfele

educafiei

illl. j. Cercetareapedagdgicd Concept, specific, roluri,

funcyii, tiprlogie
XIII.2. Elaborarea proiectului de cercetaie
XIII.3. Sistemul metodelor de cercetare pedagogicd

x[I.L cercetareapedagogici.concept,specific,roruri, funcfii. tipotogie

r Conceptul de cercetere pedagogicl
- ,oo strategie proieclatd 9i realizattr in scopul de a surprinde relafii
gi fapte noi intre
componenteleacliunii educalional-e-$ide a eiabor4 pe_aceasta
bazi, solufii optime pentru
problemeleprocesuluieduca{ionar"(dugiuman, gi
A. corab.,r 9p3);
- ,,un demersrafional, organizat ?n vedirea surprindeni relaliilor'iirncfionale
- qi
] cauzale dintre
variabileleacliunii educafionare practice"(Ddgan, I., Nicora,I., r993) '
. Specificulcercetirii pedagogice(Joip,
8.,20A3, p.l}l1,
- este un tip special al cercetdrii gtiinfifrce, care urmdregte
cunoattere4 inlelegere4
interpretarea"analiz4 descrierea,dezvoltarea'educagiei qi a problemelorsate;
- esteo acfiunecomplexfl proiectati, organizatl,coordonatd,evaluat5,
pentru a identifica fapte,
acfiuni, relalii, efecteare manifestdriivariabireroreducaliei;
- urmrreqteachizilia de noi cunoptinfe,solulii de verificare, de
completare,de corectarea lor;
- are un caracter prospectiv, pentru cd proiecteazi modele
educalionale de realizare a
finalitigilor;
- surprindespecificul fenomenuluieducafionalin complexitatea
caracteristicilorsale;
- este o ac{iune organizat5' proiectatS,sistematizatd,pornind
de la o lirrrr. o problemr de
clarificat saude rezotvat;
- face apel la abordarea interdisciplinard, pentru a corcla
explicaliile,. pentru a unifica
in,telegerea, interpretareavariabilelor ce intervin gi relaliile dintre ele;
- cauttrrdspunsurila principaleleproblemeale edlcaliel, prin urmitoarele
acfiuni:
- desesizare,observat€,ciutare, interogare,cunoaqiere(ce?);
- de explicare,argumental€a relaliilor iomplexe (de ce?);
- de stabilirea mijloacelorde intervenliein transformarea personalitigiieducatului(cum?);
- esteo acfiune de introducere,verificare, dezvortarea unor inovafii
r Rolurilecercrttrii
@agoglce (Joi148.,2W3,p. 39g):
a) din punct de vedere teoretic:
- de constatare,de descriere,de explicare;
- de interpretare a diferitelor aspecteale educagiei;
- de sesizarea cauzelor gi efectelor lor;
- de prelucrarecantitativi gi calitativd a datelor;
- de formulare teorcticEa relaliilor stabile;
- de formulare de generaliziri;
- de firalizare in contribulii teoreticesau practice;
b) in plen prexiologic:
- de formulare a ipotezerorameriorativepentru a interveni eficient
c) in sens predictiv:
- de evolufie gi realizare a educa{ieiin perspectiva,in condilii
de optimi zare,p:ntru care se
propuneun proiect acfional, o direclie de studiu gi
aprofundarc.
o Funcfiile cercetirii
@agogice (Stan,L., 1994):
- funclia explicativd: este specificit cercetdrii pedagogice fundamentale,
orientat6 spre nourare
$iinfifica ce conduce la elaborareaunor modele teoretice explicative, necesare
fegiti[ilor fenomeneloreducagionale cunoaqterii
;
- fimclia praciologicd: este caracteristici pentru cercetarea
aplicativ5, deoarece, prin
investigafiile empirice, contribuie la cregtereaificiengei acliunilor
gi lu inouur"*
practicii gcolare,prin introducereade noi modereacfionare; "iu"u1ionut"
- ft'mclia sistematizatoare: cercetareapedagogic5 aiera baza logic[ de sintez6,
prelucrarea datelor experimentale; de organizare gi
- fimclia referenyial-informapionald: asigur6 culegerea informaliilor
cu privire la

95
 I

funcgionalitatea procesuluiinstructiv-educativ, prin raportareadatelorcercetdriipedagogicela

un sistemteoreticgeneral,cu,valoareexplicativi;
- funclia de perfeclionare gi inovare a invsFmentului gi educafiei, in funclie
de cerinfele
dezvoltdriigtiingei,tehnicii,culturii gieconomieide piag;
' funcSia predictivd, de anticipare a unor modele educafionale,
cerute de perspectivele
dezvoltdrii social-economice
r Tipologie (Gugiuman,A. gi colab., 1993,Antonesei,
L., 2009)
a) dupi nivelul sarcinilor:
- cerc etdrile fundamental e:
- au scopgeneralde cunoagtere, fh.rdun scoppracticimediat;
- permit explorareaunor domenii pulin cunoicute, explicareafaptelor pentru
a ajunge la
axiomegi legi verificabile
- cercetdrile concrete/ aplicative: se bazeazSpe practicd, pe realizarea
unei aplicafii imediate
pentrua rdspundenecesitigilorpracticeale inv6!6mintului, gcolii,
elevilor
' cercetdrile de dezvoltaresau operalionale: vizeaza implementarea
rezultatelororictrrui tip de
cercetare(fundamentalegi aplicative), ,,adaptarea
a inovaliilor propur. la condi{iile
proprii ale unei institufii gcolare,grup qcolar "on.r*ta"
b) dupi funcfia lndeptinitl:
- cercetdrile constatalive:urmiresc cunoa$tereaqi descriereariguroasd
a unei anumite situalii, t
procesde instruire-?nvdtare saua factoriloiimplicali
'cercetdrile ameliorative: igi propun sd verifrce eficienla
unor intervenfii, inovafii in cregterea
randamentului q9o]ar, in optimizarea rela$ei profesor-elev,
in stimul*.u pio".rului de
socializarea copirurui,de dezvortarelpotenfiaruruis5u
.^ creativetc.
c) in funcfie de metodologia adoptati:
- cercetdrile obsemalionale (neexperimentale):
- se efectueazdde cdtre un observatorcare, de obicei, este agentul acgiunii
(?nvipitorul, institutorul, profesorul); educafionale
- igi propun si urmireascii diferite.aspecteale activitdlii de predare
desflqurate,in vedereadesprinderiiunor concluzii, conltatari - inv6lare - evaluare
de naturapsihopedagogic6;
- oferd posibilitatea cunoa$teriiaminunfite, detaliate a aspectelor
vizate pentru evitarea
distorsioniri i rezultatelor;
- poate avea un grad de obiectivitate mai redus, purtand
atitudinii, personalitili i educatorului_cercetitor ,,amprsnta,,concepfiei,
- cercetMle experimentale:constauin declanpareade acliuni
educafionaleoriginale in vederea
descopeririiunor relagii eaqzaleqi a unor legitdli oupa
*.L s" desfaqoardprocesuleducafional
d) cercetarea transversaltr, longituiinalii :
- cercetarea transversald:
- oferd informalii despreschimbirile unei variabile pedagogice
de-a lungul timpului sau
desprediferenleledintre diferit. grypT in ceea
o caracteristic6,analizata;
- exemplu: in investigarea atitudinii cadrelor ""prlu"pt"
dioact-ice faga de 0"..*J"rirarea
educalie,se poLregliza comparafii?nfuncfie ae gruauididactic in
ar acestora
- cercetarea longitudinald:
- analiz-eaz'.rrn.grup de-a tungurunei perioademai rungi de tinrp;
implicn rndsuritori repetateale acetuiaqigrup de p*oiun.
e) cercetarea cantitativi versus calitativi:
- cercetarea eanti tat ivd:
- utilizeaza metode statistice de anarizla rezurtateroroblinute;
- estedefiniti prin doui aspecte:
- numdrarea:conducela stabilireaunei frecvenle;
- mdsurarea: presupuneatribuirea de valori numerice unor
caracteristici sau
dimensiuni ale fenomenuluistudiat
- se realizeazi prin metodede cercetareprecumexperimentul,
chestionarul,testul
- cercetarea calitativd:
- nu necesit2icuantificarearezultateloroblinute pentru a fi analizatestatistic;
- se realizeazi prin metodede cercetareprecum'inre-iul, riuJiul;;;H;s-grupul;
- esteaplicatr adeseainainteaderuldrii tercetdrilor cantitatrvesau
ulterior, ca metodede
validarea rezultatelorobtinute
XIII.2. Elaborarea proiectului de cercetare
o Etapelecercetiriiingtiinfeleedrcafiei(cugiuman,A.qi'colab.,
1993,pp.2g-31):
a) formularea problemei - imprici respectarea unor condilii:
- sEfie suficient de restt€nsi penhu a puteafi considerati gi tratati in totalitateasa;
- s5 fie exprimatdcu claritate gi interpretati prin prisma stadiului ei de rezolvare,la un moment
dat, de cercetdrisimilare;
- si fie incadratr in literatura domeniului pentru evitarea unor riscuri, precum formularea
unor
false problemesaualegereaunei teme preaample
b)proiectarea cercetirii - presupuneelaborareaunui model teoretic de
dqsfhgurarea cercetdrii:
- precizareaobiectivelor;
- formulareaipotezelor
c) desfigurarea propriu-zisr - consti in rcalizareaurmdtoareloractiuni:
- introducereagi aplicareainovatiilor;
- mdsurareaefectelor;
- comparareadatelor;
- inregistrarearezultatelor
d) prelucrarea rezultatelor: implicd interpretarealor, stabilirea
concluziilor
o Etapele proiectului de cercetare (Virg6, D., 2004):
a) alegereagi definirea temei:
- si aibEcaracteroriginal, si fie de actualitatesau de perspectivd;
- sd contribuielaamelioreti sau la progresulteoretic sau practic prin rezolvare;
- sd fie precis delimitat*
- sd fie importantAsub aspectteoreticsau practic;
- si fie integratiiintr-un domeniumai larg teoretico-metodologic;
- sErdspunddla.anumiteprioritdgiteoretico-metodologicsau practico-aplicative;
' --r--
- si poat2ifi verificati in situagiieducafionale
- sd asigurecunoastereagtiinfifici a fenomenuluieducagionalgi sd propunr
--' -- rr vr*r's evrst''
solufii de ameliorare
b) elaborarea obiectivelor gi a ipotezelor cercetirii: '-
- la nivelul obiectivelorcercetirii:
- formulareaobiectivelorgenerale,pentrua evidenliascopulcentral
al studiului;
- elaborareaobiectivelor specifice,pentru a descriedetaliile pr;ti;";;le
urmeazaa fi
cerceftlte
- Ia nivelul ipotezelor:
- ipteza sdanticipezesoluliasausoluliile:
- si fie^corectformulati gi si se bazezepedatereale;
- sd ghidezeintregul procesde cercetare;
- s6 poatii fi completati pe parcursulcerceterii;
- si fie verificabili in procesuleducalionat;
s[ poatit fi confirmatdprin cercetare
c) construirea metodologiei cercetjlrii:
- operalionalizareaconceptelor;
- stabilireavariabilelor independentegi dependente;
- stabilireaetapelorde cercetare;
- construirealotului de cercetare/egantionului:
- m5rimeapopula;iei de eEantionare;
- miirimea egantionuluiproiectatgi motivafia alegerii acesteimdrimi;
- descriereatipurui gi structurii egantionurui
larea:toriu,il"tifi ; ;;;j
- fixarea metoderorde cercetare,a tehnicllor pi instrumenteror;
- precizareamodalitit$lor de experimentaregf de culegerea datelor
d) desliigurarea cercetirii;
e) analiza gi interpretarea rezultatelor:
'precizarea tipului de analizaefectuatasupradatelor obginute(distribugii
de frecven1d,tabelede
asociere);
- interpretareapsihopedagogicda rezultatelorobfinute
^ form
f) - ula rea concluziilor cercetiirii :
g) elaborarea raportului de cercetare:constiiin
determinarea capitolelorca.elemente componente
afe raportului (rezuma! introducere,metodologie rezultate,disculii,
, ililii"gln"l
""";dil,
97
XIII.3. Sistemul metodelor de cerqetare pedagogicl
o Metoda observafiei
a) delinifie: consta in urmirirea\intenlionate
ti inregistrarea exactii, sistematica a diferitelor
manifestdri comportamentale ale elevului (grupului;
b) tipuri de observafie:
- observatiastructuratd:
- observaliaspontani:
c) condifii:
- stabilireaclard,precisda scopului,a obiectivuluiurmdrit;
- selectareaformelor observaliei,a mijloacelor necesare;
- elaborareaunui plan de desfiigurarei observaliei;
- consemnar€aimediati a datelor observaliei,in sintezd;
- desfdgurareaobservalieiin condifii c6t mai variate;
- efectuareaunui numir optim de observalii;
- observafiastrfie discreti:
- dateleob$nute sd fie confruntatecu cereoblinute prin arte
metode
d) avantaje:
- pe,rmitesurprindereamanifestirilor comportamentarenaturare;
- oferi date de ordin calitativ
e) limite:
- necesiti timp mai indelungat,deoarecefenomenulurmdrit nu poate
fi provocat;
- fenomenul urmdrit este grcu de desprins si de analizai deoarece
- rareori apareizolat;
- intervine subiectivismurcerui careiearizeazaouse*a1ia
r Metoda experimentali
rep:ezint?i
o formdparticulard
a experimentului
naturatin condigileprocesului
;1rff"T,l'_|!;
b) clasificare:
- constatativ:vizeazdmisurareagi consemnarea_ unei situalii existentela un moment dat;
- formativ: presupuneintervengiain grupul gcolar, in vederea
determindrii anumitor schimbrri
prin introducereaunor,,factori de progres,,
c) etape de realiznre * experimentului formativ:
- festareainigialna gruqului experimentalgi a grupului martor;
- introducerea,,factoruluide progres" in lotut ;"d;;";;;
- retestareasau testareafinald a celor dou[ grupuri prin apiicareaprobelor
inifiala 9i comparareaperformanplor pentru evidenlierea folosite ?nevaluarea
rolului .,factorilor de progres,,
d) aventaje:
- furnizeazEdate dg ordin cantitativ gi caritativ, cu grad
sporit de precizie;
- datele sunt concludente,ugor de prelucrat inlrp."iur
ii cu ajutorul metodelor gi tehnicilor
statistico-matematice
e) limite:
- se desfbgoariin condi;ii multiple gi variate ce nu pot fi in
totalitatecontrolate;
- rezultatele obEinutese pot datora atit factoriloi a" piog."s
introdugi in experiment, cdt gi
influenlelor exercitatede iceste conditii
o Metoda anchetei
a) definifie: ,,presupuneun schimb de informaJii,
mai exacL o comunicare intre cercetdtor gi
anumite
"elemente" (indivizii umani) ale ,,realitilii sociale" investigate, primul fiind cel care
provoacd uncomportament
verbaldinpartea
cerordinurmi(Rotari,r"
b) clasificare:
r] rru6't;6-rri
- chestionarul: un sistem de intrebiri efaborat ?nagafel incat
s6 se obginddate c6t mai exacte cu
privire la o persoantr^sau un grup social (Cosmovici, A.., 19;6, p.34);
- interviul:,,o situafie de schimb conveisa;ion-allt* i*a p"iro*",
in vedercaculegerii unor
informalii gi care are roc ?ntr-uncadru spec'ific"(Havirneanri
c., 2000, p. r 75)
c) avantaje
- chestionarul:
- permite investigareaunui numdr mare de subiecli intr-un
timp relativ scurt, oferind
posibiritelimurtiprede cunoagtere a opiniiror subiecfiror;

98
 I

pot fi prelucrate
Pi analizate
cantirarivin vedereasurprinderiiunor
,r#iffffl?$e
- interviul prezinti flexibilitat{ concretizatiin
posibilitateaoblinerii unor rdspunsuri
la fiecare intrebare,rata mai ridicatE specifice
a rdspunsurir"r,p".iuiriLea observrrii
nonverbal,controlulsuccesiunii?ntrebdrilor comportamenturui
d) limite
- chestionarul prezinti anumite limite
teoretice qi tehnice care pot genera
rezultatelor; deformiri ale
- interviul:
necesitdresurse.materiale pi temporale,,ridicate;
_ nu asigurl anonimatul;
- existii posibilitatea deformerii-informaliei
prin manifestareaunor fenomene
,,minci unadel iberat?i",,,autoingelarca Uuni J*li"ia. precum
o Metodele sociometrjce (Gugiuman,
A. gi colab.,"uf gq:, pp. SS-.i4l
a) definifie: contribuie la cunoagterearelaliilor
aino" r!*urii uni grup, respectiv,
a elevilor dintr-o
b) clasificare:
- chestionarele : reprezintit instrumentecare evidenliazr
opiniile gi preferinlele pe
tt* ot algiimembrii
unuigrup p.iuir"rao activitate
:T"ii#rffff;| "u p" iu. rrebuie si
- testul sociometric: constituie o probd care
cuprinde mai mulli itemi cu referire
criterii'prin caremembrii, la anumite
Tui ryq :?nT:]icilfi ,a+i "*p.imepreferinlere,
respingerire
il:lffi*,f;njjnmembrii
uJ"ruiaisrup,cu caresaLirer"'r"r"rii"i;-f"i."r sau activitirii
r Testul gi probele de cunogtin,te
a) definifie: o probd standardizatd'
care vizeazd determinarea c6t mai
dezvoltarea unei insugiri psihice,u" exactr a gradului de
hri"* lCosmovici, A., 1996,p. 40);
', "r::;:f;frm;;:^"onsin,tui*esurat sidupiscopur
urmerit'(ztate,
M., tee4):
- testede cunogtinle;
- testede nivel intelectual:
- testede aptitudini
- testede inteligen{d
- testede personqlitate;
- teste de comportament
c) structura unei probe de cunostinte:
- obiective de evaluare;
- categorii de itemi: obiectivi, semiobiectivi.
subiectivi;
- criterii de evaluare
d) aplicafie:
Exemplu
deeraborare
a uyi nyb.9decunogtin{e
-r----r-pentru
evaruareu
niu"turJrf,ili
de dezyoltarea cunogtin;elorLlevilor:
Obiective:

2 categorii de itemi:

Criterii de evaluare:

99
 Bibliografie
Antonesei' L' (coord)q0991.Ghidpentrycercetarea educaliei.lagi: Edirurapolirom.
Cosmovici, A. (1996).psihoitogt" gir"rlia. nsirEditurapotirom.
Drigan,L, Nicota,|
cugiuman'A' qi colab' !t9.??: ?;ryinrea psrnopedagogicd.;;i;; Tipomur.
(1993).Introducireu'""r"Zi"'*oi"i"i"iirri.
Havameanu, c' (2000).Metodologiar"i"i,arii fn chipin6u:EdituraTehnicd.
Joifa' E' (2003)'cercetareapedagogici.In9v3e3 stiinselesociale.lagi: EtlituraErota.
t"o.i"i gi p.".ti.il.#ffiil:Tn, .loifa,E. (coord.),
Pedagogiegi eremente a" psinob{iigcotira. craiora: EdituraArves.
(1994)'cercetareapeaagogica qi ino'ara ilt";dri-;
i*irt ni.i, rrrhrp"aogogr", Iagi:Edituraspiru
virgi' D' (2004)'cum seconstruiegte un proiectde cercetare.
te in Bos6thl,2., sule4 c. (coord.),Msnual
!1 \i 9 { i ab i tit dI i ac mic e, tm i edituraun i versiteji i" vor.
ztate.M. (tee4). 7de
rntroducere tr'psinoii[i.Bucureqri:
'ou.ii c;;;'i#;;ii'rr"ua,ogansa,,s.R.L.

r00
 XIV' Moduri gi forme de organizare a
activitifii formativ-educativein gridinifi

ily' 1' Jocul - dominontd a ydrstei pregcorare,

yetodd si mijroc du
dezvoltarea personalitdlii copilului pris"oior- '-' frr*oo $i
xIV'2. Jocul - tiparogie,struciurd,
funcliinntitbte, ,pi"i/i"ii", rerevanrapentru
xrv 3 Retasia _,';:;:,#'::i!:;,?;::;;ritete
dintre.!1y activitdti
sirorme de
o.rgayizaya activitdlilor tn grddinild
xIV.4. Diferensiereasi individuatbareaproc"ruruii;;;;
in cadrurjocurilor gi
activitdlilor la alegere

xlv'l' Jocul - dominanti a virstei pregcolaren

metodr gi mijroc de formare gi dezvoltare
personalitlfii copilu lu i preqcolar a
r Jocul - activitatedominantjia
virstei pregcolare
a) Delinireajocului
- activitatede tip fundamental cu rol.lgtiiretorin evoluliacopilului,constand
reproducerea vielii reale inrr-o modalitatepr"p"; in reflectareagi
factoriibiopsihosociari *r"ir"i-"Jl"r"rf*renfei dintre
(Leontiev,A. N., noprr.u, ""pil"f"i
8., n.irru, B.or 994,p. r4);
- unadin modalitilileesenlialeprin care"pui omul se raport*azlla realitateainconjurdtoare,
deinvdfare. muncd9i creagie (Tomga,R.,2005,p. I i2j;'-- al'turi
- dimensiune a existenteiumane,o reatitatep;;;#a
ale viegiisalesocialeaviindun ioc un .oi ce insofe$te omul in diversemomente
ai air"rit in
--- runcpe
--r de varstd gi caracterur acestuia
_(p6slaru, G.C.nCazacu,O.,2@5,p.i71
-b)- Elementere
specificearejocuruiil^"i:" pregcorari(popescu,
pislaru, G.C.,Cazacu,.o., 20b5, pp.zi_ze,r"ri",h.,zirislp.rszl E., Hristu,8., 1994,p.,,
- pentrupreqcolar, jocul esteactivitateafundamentara
reprczintio activitatecomplementari, Jef,nitone,
- -' in timp ce pentruadurtjocur
de divertism""i
- jocul satisface nevoiade m;gcaregi acliunea
interumane' il introducein universulrelaliilor
ilaprcpiedemediuiin cle trdieqte, "oOlurui,
iirdiffiiuiritatea sd-rcunoascd;
;'*i}:?::?:'l;-:'fmi,,T,f'o* rear'itateaJ,iu*,""",sdisi asume
responsabirir'li
'n
- jocul ii oferi copilului pregcolarun sentiment
de implinire, de realizare,de dobdndire
comperenfein orqnizalea qi direclionarea a unor
activitilii;
prin intermediul jocului,
copilul invafd' elemente fundamentale
convenfionalitate, acordul,cooperarea de socializare,
gl competigia
copiluliobandeete
deprinderea
modurui
deautoservire
ilL3,:'.T:il:;rTu'' in satisfacerea
o Jocul - metodi mitoc d"joTll"
$ qi dezvoltarea personalitifii copilului
E,tlristu, 8.,lgg4,J9l*. n., ZOOS, prepcolar(popescu,
pp.-fS+_tSO;
a) contribu$a jocurui ra deztrorJarea'i'nterectua*
a cop'urui:
- impticdatatdobandireadenoi cunogtinfe,cit
''; Eidi;;;;;;* acfiunirormintare;
oo"'"*i'ntur .#;";;"t{'i'iipamooer,,r
u"riuniri
concrete
il,I|!,Jfiil##iij;;, cu
Iudice,
copiiirealizeazr
descoperiri
senzoriomotorii
;*frr,Itm,'Jj"i*l#1,1T'* privind
- regulilejocului favorizeazdtrecereade la memormea
- contribuiela dezvoltarealimbajului (corectarea invoruntarE raceavoluntari;
termenilexicalifundamentali); si-irl*"afirea pronunliei,fixarea unor
' favonzeazL dezvoltarea uptitu-oinilorimaginative,a capacitdgilor
generalizate de crearea unorsistemede
, , _imagini despreobiecte-gi f"no*"n"
b) Contribufiajocului la dezvottarea
,i-*n a copilului:
formareacopiluluiin virtuteavaloritlorpozitive
;ff,#* 9i ?ndepirtareasaucorectareacelor
tipuri dejoc, copilul poateoperacu principalete
ut?1!"1,,*t"le valori morale,aplic6ndnorrne

r0l
 - oferd o motivagieextrinseqdcopiilor pentru
a-gi forma unele deprinderide comportament,
unelenorme de disciplini, pentrui-giexersa
rrotarlr"i'p*rseverenfa, onestitateaetc.
c) Contribufia jocului la dezvoltarba
tizici a copilului,-'
pentruprescolarinrt.un,"Itul-pln .ur"
;r!::1lJ:?Izinti isi descarcdenergia,iei intiresre
- prin intermediur
jocuriror,suntexersate deprinderiremotrice;
-jocurilecu subiect9i regutioferi ocaziaropiilo.
dea exersacalitalilevoin{ei

structuri,funcfionalitate,
specificitare,
rerevanfa
ilil-?ilttrilto*i pentru
o Tipologie "t1out",
a) duptr funcfiile pe care re indeprinesc (crapardde,
Ed., 1975):
- jocuri care exerseczdftncgii generale:
-iocuri senzoriale:sunt tipice copiilor mici,
ajutandu-isd explorezerealitatea;
' jocuri motrice: contribuie ra coordonarea
_jocuri psihiee: migcariror, dezvoltareafo4ei;
- jocuri interectuare:se bazeazape comparalie.gi
recunoa$tere,pe ralionament
imaginafiecreatoare,pe curiozitategi 5i
upurlin dorinfa de cunoaqiere;
- jocuriafective:
anrreneazi
emoliip."ru, ,"irra"li*J,
- jocuri care exerseazdfuncyii speciale: "."i,""?il,*
- de luptd: au scopul de aixema farfafizicd.giindemdnarea;
_de vdndtoare:imbraci
formajocuiui d;r;drir;;
- sociale:dezvoltddeorinderilesociale,prin
activitili diverse (plimbari, tabere);
- familiale:se bazeazipe instincturru^rJ*
,"u pe instincturdafamirie;
b)inruncried"";tl;'fr'ffi :l?fi
#r::""i'*';rx**l'f il;ffi #'**
- jocuri-exerciliu:
- sunt
'jocuri funcgionale"'deoareceprin joc se exerseazio anumitd achizigiedoar pentru
pllcerea de a o realizacdt mai bine;
, tipuri de jocuri-exerciliu:
- senzoriomotoriisaude m6nuire:
.de combinagiifhre
scopclar definit;

iardupi
lrfi.;f,y:#iiff:::l:'i;,11Ti"f#:,?illlil,n,,, 4aniiau
rormajocu,ui
cu
-jacuri cu reguli:
- implici inleregerearegurii ca o convenliegi au
caractercompcririv;
- apar la vdrsta pregcotand"darsunt foarte frecvente
la vdrsta gcolartrmici;
- tiPuri i:
i"""H;':regul
- intelectuatl
- jocuri de constrrclie:
- ajuti radenortarcaabiritagilormanuare gi a reprezentdriror
- tipuri dejocuri deconstructie: spaliare;
- repoductive;
- fantastice
c) dupXmodul de organizare(Tomga,R.,
2005,p. l5g):
'iacurile sPontane; Poateaveunnatitelidioaciiceprin intervenfiaeducatoarei;
- jocurile didactice:
o fazdintermediard gi pregititoarepentn copir?ntrecerea
;l:ifi:t"" de tajocut tiberla
- clasificare (Cerghit,1.,2W6,p.264):
_dupdconyinutul obiectivele
Si urmdrite:
- senzoriale
(vizual_motorii, tactile,auditive);
- deobservare a naturii(a mediuluiinconlurlior;;
- dedezvoltare a vorbirii;
- deasocierede idei gi de rafionament;

ta2
 - matematice;
- de conbtruclii tehnice;
- muzicale;
- de creafieetc.
- dupd materialut folosit:
- cu materiale;
- fdrd materiale;
- orale;
- cu intreb[ri;
- jocuri-ghicitori erc.
- dupd obiectul de tnvd{dmdnt:
- de citit;
- de scris;
- de socotiti;
- de gtiingeetc.
r Structurl (gchiopra U., t9T0):
a) scopul:
- estestabilit de educatoateo ln funqie de obiectiveleinstructiv-educativeale temei;
- se tealiznazdprin sarcina didactici pe care copilul trebuie si o rezolve
b) subiectuV tema:
- se alegein funcfie de obiectiveredidacticegi vdrstacopiilor;
- sebazeazd,pecorelafiadintre ac;iunile dejoc qi situalia concreti unde
se desf,dgoardacesta
c) procedeele de joc: sunt exprimate prin acfiunill propriu-zise
inoeprinite-oecopii fdrd un efort
conqtient;
d) regutile jocului; rcprezintit reglementi^ride naturd internd
sau extemi prin care acfiunile copiilor
sunt olganizate gi corelate unele cu altele.
r Funclionalitnte
a) dupl Ed. CtaparCde(t9?5):
- frnclia principald: de a permite copilului si-gi realizeze eul, s6-gi
manifeste personalitate4 sd
ufmeze, pentru moment, linia interesului slu major;
-fwcfiile secundare:
- rolul de divertisment(ocul inlituri plictisealadeterminatdde lipsa
activitefii);
-jocul - elementodihnitor;
- jocul - agentde manifestaresocial[ (iocul exerciti la copil tendinfele
sociale);
- jocul - agent de transmitere a ideilor,-a obiceiurilor de ta o
b) dupl J. Piagej (apud popescu,E., Barbu, H.', lgg4, p.23): s"r"d;]"
"lt"
'funclia de adaptare: se realizeazi prin asimilareaieallliui
h eu pi prin acomodare4 mai ales,
prin imitalie, a eului la real;
1 fuc|ia formativd, -dar si infurma-tivd: jocul este activitatea care contribuie la dezvoltarea
intelechral{, morali, finc6 acopilului
;
'ftmcgta de descdreare energeticd gi rezolvare a conflictelor
afective, cunoscutli gi sub denumirea
de catarctiel";
-funqie
'ftnelta de socializare' prin tendinfa.accentuatlla copiilor de a se acomoda
la ceilalli, dar gi de a
asimila rela;iile cu cei din jur la eul s6u

xrvJ' Relefie dintlejoc - invifare - creafiegi diferitele activitifi gi

forme de organizarea
activitifilor in grldinifi
r R.elefa dintre joc gi celelalte activitlli
a) relafia joc-invifere:
- jocul esteprima formi de ?nvtrfare,facilitind trecereaspre invitfarea
din mediul gcolar; ,
- jocul reprezintil pentru eopil principala cale de dezvoltare, de
cunoagtbre a realititii, de
intenelalionare pi de adaptarej
- prin intermediuljocului, copilul pregcolarse adapteazdprint-o sintezi
progresivi a.asimillrii gi
acomodilrii la realitate:
- asimilarearealului la etr' a relafiilor cu cei din jur;
- acomdaf,ea eului la real, la ceilalf, prin imitalie
- trEcereasprelnv{are esterealizati prin inlocuireajocurilor spontanecu jocurile
didactice
1 03
 b) rela{ia joc-munci: prin evolulia lor intern6,jocurile
copiilor se transformatreptattn construclii
adaptate,solicitandinllmlsura mai mare o munca efective,astfblinc6t intrejoc muncdse
observi toate tranziliile spontane tot
' ai
c) relafia joc-crea{ie: i
- jocul favonzeazddezvoltareaaptitudinilor imaginative,a capacitrlilor
de creare;
- jocul introducepe copit in specificitatearumii i*aginure p"
i"r* gi-ocreeazd.

py:areatizainafarajocutui,dupdcumacesta
estepurtirorul
3#ff1,:"::H-|:.*J:j:i:
HXI::,:.E.,::T",*
(Popescu,
q**'*::. deesenfd
Barbu,H., 1994,p.Zg).
neludicd
ateori".iiJi"l"uJil?##'ffi"#
Relafia dintre joc 9i formele de organizare a activitifilor
in gridinif5 (Barbu. H., tss4,pp. 3540)
a) Delimitiiri conceptuale
- ocupafia ludictr: este o formi de activitate instructiv-educativa
pregcolar,activitate centrati pe promovarea,,spiri specificr ?nvdf6m6ntului
tuIui j ocului,,;
- diferenfadintrejoc gi ocupafialudicii:
- ?n ocupafia ludica' scopurile sunt relativ clare, precise gi stabile,
iar activitilile la care
participi copiii se materializeazAintr_unfel
anume;
- in joc, scopurile sunt fluctuante gi difuze, iar motivul desfdguririi
activitilii este inclus
in activitateainsigi
b) Clasificarea activitifilor ludice
- activitilile Ia liberdaiegereinclud:
- jocul ca forml de activitate instructiv-educativ,:
- activitili le ocupagionale
- activitdgilede invilare dirijata - sunl-,,activitigiobligatorii,,
sau,,activitdli comune,,
c) Relafia dintre joc Ai activitifile ludice
- copiii practici liber jocul in numeroasemomente
de relaxare pe care le ofer6 grddinita:
dimineala' pdnr la prima activitate de ?1v6faredinilata,intre
ucest" activitSfi sau in activita]ile cu
caractercomprementargi dup6-amiaza,ra gr'dinilei"
o*, prerungit;
ocupalionale impticrreatizireaurioro"uputii-nri."''uuriate,
"u
reatizate
in spiritut
;fflll;'*tt"
- activitalile instructiv-educativesunt,,lec1ii" obignuitesau simplejocuri
prin forma de organizare,ele asiguri insupirea gi ocupafii preferenliale;
sistematici a cuno$tinlelornecesaregi accesibile
infelegerii copiilor

xrv'4' Diferen{ierea 9i individualizarea procesului

formativ in cadrul jocurilor
activitifilor la alegere Ei
' procesului
dediferenfieresi individuatizarein cadrutjocuritor(vragmap,
il.ff;;; 8., tggg,
a) caracteristicrie
procesurui
dediferenfiere gi individuarizare:
- la virstele mici, diferenliereagi individualizare"pr"""r"l-i
formativ-educativ constituiecalea
de stimularea dezvoltiriiindividualegi sociale;
- presupuneadapw-ea
gi alegrupeide copii,prin !et{elo19i piocedeelordidacticela particularitilileinvtrgiriiindividului
stimularea gi corelarea Jittl* interindividuale
experen;iale "ussre gitr incurajarea
rrrvl invdlirii
b) coordonatereprogramuruide educa{ietimpurfu
individuarizat:
- planificareagi organizarea activitililoic*.e.o."tp*da-nevoilor
- -r ---.-- deusayvrr.'s
uw dezvoltare alecopiilor;
- plasarea accentuluipe individualitatea copiilor;.
- construirea ocaziirordejoc.gi adaptarea ror ranevoirecopiiror;
- folosireametodelor.de predaregi invflareindividualizaiJiiin perechi
- reevaruarea roruruijocurui "! re'vv'r'Ioqs
sauin
u'|tsrur
grupurimici;
in invafaregi dezvortare;
- indeplinireaunorroluri noi de cdtreeducatoare;
- presupune cunoagterea figc!rui copirqi a^caracteristicitor grupuruide copii;
- individuarizarea ar,tivitaliifiecenricopirin funcgieo" n*uirt" ,ut";
- varietatea gi flexibititateamaterialeloididactice;
- evaluarea permanentia programuluide individualizare;
- atitudineaflexibilndin parteieducatoarei;
- parteneriatul educativ

ta4
 r ModalititF de diferenfiere gi individualizqre a procesului
formativ in cadrul jocurilor qi
activitlfilor Ia alegere t
- in eiaborareaconlinuolui noii programese fine cont de nivelul de dezvoltare a copilului
preqcolar;
- activitetilela alegerese vor desfdgura in mod diferenliatprin raportareIa specificulcelordoud
niveluri (CunicultnnWntnt tnvdldmdntulpregcolar,ZObf;:-
- nivelul 3-5 ani: activififile pi jocurile sunt organizatedin perspectivaorientirii spre
socializare;
- nivelul5-7-ani: activitifile la alegerevor fi desfdquratein str€nsdlegdturdcu pregitirea
pentrugcoald

Bibliografie
Barbu'H' (1994).Formede activitateludicd?n grddinisade copii. in Barbu"H. $.a.,Activitdli dejoc si
r ecreativ4i stracfiue.BucureEti
: E.D.p., pp. 35a0.
9:.gtrit, I. (2006).Metodede invdsdmdni. lagi;Editurapolirom.
!!9ared9, Ed. (1975)'Psthotogia copiluluigipedagogiaexperimentald..Bucuregti: E.D.p.
Paslaru,G'C'' Cazacq-o' (2005)- Iwtntire st-educi{e moiernd in tnvdldmdntul
pregcolarcontemporan.
Bacdu:EdituraGRAFIT.
Popescu, E', Barbu,H. (1994).Nofiunigenerale desprejoc. in Barbu,H.g.a.,Activitdlide jocg.irecreativ-
distractive. Bucunepti:
E.D.p.,pp. l0-3a.
$chiopu,U' (1970).Pr2ble.mg ysihologicealeiocurilor $i distracliitor.Bucuregti:E.D,p.,
Tom$a,R' (2005).Moduri gi forme de organizarea activitdlii fiormativ-educative
in grldinifS. in Tomga,
Gh.(coord.).Psihopedagogie preScolardSiScolard.Bucuregti,pp- f SZ_le+.
g. (1999)'Edrcaliacopilulatprescolar-
Yl$ryq' Bucuregti:riiir* pro Humanitate.
cu*iculumwntnt rnvdldmdntut
prescobl.nuc,frti: Minisrerut
EJucaliei,
cercetiriiei
il.rg:iji

i05
 XV. Educafia moral-civici 9i religioasi

XV' 1' Repereleintemeierii edqcaliei morale: reperul subiectiv/reperul

obiectiv
xr/.2. Educayiamorard - institulii sociare:-determinisme
- si ionexiuni
xv'3' Limbaiul moral: specificitate psihopedagogicd; impticalii
tn activitatea instructiv-
educativd
xY.4- comportamentur morat: definifie,
forme de exprimare, caracteriitici
xY.S- Autoeducapiamorard -
(arte canititutivd a educa;iei morare: semnific:a1ii,forme,
surse $t camponentestnrctural funclionale
xV'6. Finalitdlile, strategiile siformele de evaluare ale educayiei
moral-civice si
religioase

Xv'l' Reperele intemeierii educafiei morale: reperul

subiectiv/ reperul obiectiv
o Concepte.cheie(Nicol4 I., 2000):
' morala: reflectd relaliile ce se stabilescintre oameniin ipostaza
lor de subiecfi
' - - 1 reali, ce se afld in
interacgiune,intr-un context sociarderimitat in spagiugi
timp;
'moralitatea: reprezintiireflectareain congtiinlaindividului
a confinutului moralei sociale;
- educa{ia morald: constii in crarea unui cadru adecvat interiorizarli
.o*pon"ntelor moralei
sociale ?n structurapersonalitilii copilului, elaborareapi
stabilizareupr u""*ia baz6 aprofilului
s6umoral in concordanl5cu imperativelesocietdlii
r Reperede fundementare (apud llade,C.,
2ffi! p.210)
- reperul obiectiv (miologic_normativ) :
- estereprezentatde momra sociarr (congtiinfamorari a societ6lii);
- educafia moral5,este influen.tatdde cei din jur, de semnificagiile
acordatede societate
valorilor-morale,precum gi de adaptareafiecerui om la
normele'moraleate societd{ii
- reperul subiectiv (psihologic):
- esterepl€rentatde morala individuala (conEtiin{amoralz individuald);
- educafiamorali presupuneun procesde transformarea propriei
individualitdli, conform
unor valori, n91""' principii morale dictate de conqtiinEa
ii p.oonuiit"tea fieearui* care-i
ghid@zerehfiile cu sine gi cu ceilalti
r continuturit'e educafiei morale reflectii
- doud dimensiuni principale carevizeazd:
- raport&ea omului la societate (educafia moral_civicd):
- vize'azapregitirea viitorilor cetifeni, bine informa;i, pentru a fi
capabili sd participe in
mod competentgi responsabilta viala sociali qi politicia
- educalia moral-civica q. un confinut preponderent "ornuniteliii-'
.o"iuf-"*primat in educatia
patriotici, educagia democrati.ce" umanista"educaliapentru.un"u,';;""i"i".iJ;:
-educagia
- raportarea la sine (educaliamoml_individuaia;:
'vizeazz raportareaomului la sine gi se concretizeartin
achizilii obiectivatesub forma:
- rtuli lor personale".(cinste,sinceritate,onestitate,
-vi l;
- abilit{i lor sociale(atitudini moral-civice) "urE "t".
- se exprimi la nivel de,,educaliefilosoficd" gi
,,educaliereligioasd,,
xv.2- Educafiamorari - institufii sociare:determinisme
gi conexiuni
r Institutii sociale:
- familia: arieun rol determinantin dezvoltareamorala a copilului
in primete stadii;
' gcoala: o,estec€a care trebuie sd dea semnalul, sa
mouitizeze gi sa acliunile de
educaEie morald"(Salade,D., 199g,p.77): "olra*.r,
- comunitatea etnici, nafional6, intema{ionald;
' Biserica: contribuie la realizare-a educafiei religioase, ca parte componenti a educaliei
individuale; moral-
' instituliile culnml'educatiue: asigurd cadrul nonformal
de realizare a activitrtilor extraqcolare
pe teme specificeeducagieimorale;
- mass-media:influenleazi la nivel informal experiengeleacumulate
din punct de vedere moral
prin intermediulcelorlaiteinstitutii

r06
 o Determinisme (Nicol4 1., 2000)
- dezvoltarea morali este rezultatul interdependenfeidintre
determinareasociald' concretizate in.exigenfele moralei
sociale, gi autodeterminareapersonalr,
reprezentatiide factorii interni, sugiectivi, antrenayiin
acestproces:
-factorii externi ca elementecompgnenteare sistemuruimorar:
- idealul moral: reflectd cega ce este caracteristic definitoriu
ai tendinfei qi opfiunilor
comportamentaleale membrilor.unei comunitSlisauale
societxfii, in ansamblulstru;
- valorile motale: se referi la anumite gi exigente'g;;r"
comportamentuluiuman in virtutea idealului".iin1" ce se impun
moral;
'notmele, preceptelesi regulite mo-rale:reprezint?imodele
sau prototipuri de comportare
elaborate
desocietate
saudeo comunitate
mairestransa
gi
ffi:"to uneisitualii
"pii""uile
-factorii interni:
- factori ce lin de'experien\a individuatd acamulatd (concepfia
despre lume gi nivelul
congtiinfeimorale);
' factori ce rezultd din. particularitdlile dezvoltdrii ontogenetice a individului
(particularitilile psihosomaticecare corespunddiverselor
stadii dJevol4ie);
- con$tiinfa9i comportamentulmoral se intercondifioneaza:
orienteaz[ gi stimuleaztr comportamentul, care valorifici morale
"1"*;;;;ongtiin!ei
aceste gi le integreaztr
lntr-un mod specific "r"*"ntr

xv'3' Limbajul moral: specificitatepsihopedagogicii;

'
implicafii
---r--v-t-' in activitatea
rs sLl rvrrs instructiv-
educ at iv i
e Analiza generall a conceptului de limbaj
- definilie: limbajul este activitatea psihicl individuald
de comunicare a unor mesaje
informafionale, prin interrnediul unui sistem a"
r"*e pi simboluri qv
I'r erurvvr*r ale ru.
limbii.
-fi.ncliile limbqiului: "oa*i,
- comunicativd:const2lin faptul ctr omul igi exteriorize,azl,conlinutul
informalional al
rrocellol salepsihice(cognitive,afective,volitive),igi dezvlluie p.nrriprli;;;L
aptitudinalpi temperamental al personalit{il sale;comunictrcu semeniisli;
- cognitivd, de cunoastere:se referi la faptul cit rezultatel" r"ti"itti;;
obfinuteprin perceplie,gfuidire,imaginaliaetc.,se fixeazl de cunoagtere
r" *-rffi?e"*ri1e g6ndirii,
acteleintelectualesuntfacilitatepi nieoiatede limbaj; expto.area
sefaceprin rimbaj,ca gi imbog[gireagi crarificareacunoagterii; iiiti*Iiig*a realit?t1ii
' reglatoriegi autoreglatorie:serefei{ Ia influenfeleqi efectelepe
producein stdrilepsihiceale individului sauin conduita caf,elimbajul le poate
acestuia'canJii
wrs'u *r" adresat
- ralul limbajului:
- sub aspectgeneral: prin dezvoltarealimbajului, copitul igi mtrregteposibiliulile
?nvdf4 de a acumuti cet mai de a
socialr pi cultlrali, igi fcrmeaed
personalitate4corytiinfa desinegi.multit ">rd;;ii
de altul, seforrneazeca fiin1i tr*31g;i umanizatd;
'lanivel particwlar: cuajutorullimbajului,sedezvolt2lrongtiinl"
o Strutura limbajulni moral (apudFrtrsineanu" *oiJa
8., 2003,p.374):
- nolittti moraleinstnanentalecar*eserere"ela principalelenormegi
reguli morale;
'nolirmi moralepragmaticecareauin vedere,"ulit"t* moral6;
noyiunimiologice (sociale),cum ar fi ,,binele,,,
_- ,,adevdrul,,,,dreptatea,,etc.
o Implicafr ln activitrtea instructivducativl (apud
llade,C.,,2ooi,O. itil-
- activitateainstructiv-educativl-vizpazlcomruricarea iniormaliilor moralegi creareaunor situafii
de exersarepractictra acestora;
- nivelurile la care se raporteaz[ cadrul didactic c&rd proiecteud
educativ[: ---- I +i realizmzn activitatea
- informativ,
.prin care se realir.eazd,instruirea moiau: include no;iuni morale
instrumentale qi notiuni axiologice;
- formativ, prin care se formeazdconduita(,,practica")moral*
vizeaz'nofiuni morale
pragmatice
- instnrireamoral[ implictrtrei dimensiuni(Nicola"I., 20@):
- din punct ie.vedere t viznazninformareacopilului cu privire la cerinfele
"osoirt
valorilor,normelorgi regulilor morale:
formarea reprezmtdrilor morale:sereferdla o reflectaresubformtrde imagine
t07
 intuitivi a elernenterorcaracteristice.ungr-s.r.1ua1ii
exemplu,reprezenlarea gi fape morareconcrete(de
moraltra punctualitnlii);
- formarea noritmiror
esentiar9i genprarunei^ora"rlia"u* un moa de reflectarea ceea
clasea, *Lieru.i;;;; ce este
moraldle cuprinde(9eexemplu, ;; o norm6sauregurd
- ?nplanqfectiv'necereirlofiuni uii*oin"" frfr;;;,fiirnoc"rriu

#fftTtffi:f,' ar ";;a*':"",i*""*i'8",""i"
n,orfi"'i."'^*;"ra
o" i'oi."'uffiiu, "r..;.
corespunztrtoare:
se
ff11
. la nivelulefonut* ffi1fi
uoi4tonot,",::s;il
"ii"'no"r,
ffiffi ffi?*fil*"on*'a*te;il#''ffi :ff
UilIH:i:::Hl*ii'"ff
r\Di,noi*""';,;;ffiXffff*,,?::ffi%"TJil';j*,fif*::;3l;;;;
-'aa;;#il
-ffi fgl#:i:""#tiuoiir'i *uyi"j',pi,fi;;- J"
;*: !ffiffi:"trff
:,,::, i:Xff* Ltru, "o*** morard
:#:""fffil##fr**T:H",ffi:::fr
xv'4' Comporfamentur
,,"prescrie
morar:o"o,T.ttr,folmedeexprimare,
r Definifie
(',1::.c., 200s,pt.'), reprezinrd carscteristici
un *rLu" ;;;;f._#.t,r*
qftH;ffi",13.$il"ffi
i;trff"i'ffif ffiffi a",tu"t*ili#",ilrsieduciriisar
cu confinur
r Formedeerprimare
fr,ii*r;i., i0001
morale:t*t""*ponente automat
mi#:!' izateareconduitei
ceseformeaza
carrspunsra
;i#f';i: #,"'tr
;Tii#,f;i;t'
tritri
;f:fffi; ;;; l" 0""*,
o,rebuinr'
;##i;x:x"r:";;ffi:;ti:::;#H,rffi"t:ffi
r Crracteristici
CIicola"t", eOOOi, l*il,",#i##oaneicereni
''
- apare o
"u olTo{:are a congtiinfeinrgralein fapre9i ac}iuni;
- reprezinti manifesrare a cffiinpi ir,,"r+ir""io1#pracrice
r rmplicafii in ectivitrrl arecop'urui
e i"*'"1"h*a""ti"r
-"r"il"*". deprinderilo, gi ouignuinferor
f,ffiJ1i#:,fi:'Seil" o"condifii,
a"pe *['*o*,r de
*,i,.ii"#"1! sf,seorienteze
- formulareacerinlelorf" *JA precis
?n
gi clar;
- organizareaeficientit
- asigr'area " ""tir-ititii "lwilor;
prevenirea
;Hffi " unui ritm *"*-J"'ni'i'u'o,r";i ;';*: JtrHiT"tt*Hi:TJ:,fiiff
Tpl:roiriii"tffit" formrrii unoraenrin.r.-r^: ^L:_

- respectarea
particuraritnfilorindividuare
""ri*i i"
areerev'or

il*l;*:ffi:?t,ff a educariei
ml ff Ti":XT*rutivr morare:
semniricafii,
rorme,
o $emnificafii

#*tre'1fi1trfff;,Tir$#r.autentic proces
deauroeducare
eiautoperreclionare
;ffit?ffi?t-ffi"t|il'* tuti'ot *o,'t p.ininteriorizarea
morarei
sociare
ri construirea
- pr€supuneq3* ae ra rrete"o#Li"
itr'*ilv'*hXi'rffi'#Jr#ffi'rllft lina**are de crtre arfii) Ia aubnomie

"i.,.ua""r*.d';;
zu:;lpfi
(indrumareaprin

;:filffitr"ffi*ffif,f;t * ** r"a"1in"
uotfuu"uiil-
i" Jil"*r parriciparea - qi
toi"ll'eti ibazatepe
imirafie,
inv{aresociartr,
identificars
asurnare
pi
-"ffilffi[m"*""
erewrdevinecoautorarpmpriei
sareconstrucfii
spiritualegi morare;
108
 - punctul de plecare pentru autoeduca$iamoralI il constituie
dezvoltareacongtiin{ei de sine in
preadolescenfigi, mai ales,in adolescenld;
- ?n educareaautonomiei individului, congtiinla de sine reprezinti
capacitateade a te
comportacongtiengautonorfigi indepandent(Schaub, -2aM,p.
H., Zenke, K, G., 4g);
- con$tiinfade sine se afl5 in stAnstrrelalie cu competenfasocial5
n
. rorme: a ornului
- autoeducalia morard soc,iard:presupune demorweaconduitei
morare; .
' autoeducalia morald individuald: ate labazAformarea
congtiinlei morale
' componente structursl funcfionale - autoeducaliamorala se poate desfdguraprin (apud llade, c.,
2005,p.214):
- autoinvdfareavalorilor;
- stabilireaunor legIhri adecvatecu semenii; ..
- automodelaxea comportamentuluimoral; ,,, i
- exersareaunor deprinderigi obignuinlepozitive de comportament

xv'6' Finelitifile, stretegiile gi formele de evalusre

ale educa{iei moral-civice gi religioase
r f inaliH$le educafiei morale (Nicolq
I.,2000)
- formarea constiinlei morale: se referd ta informarea
copilului cu confinutul gi exigenlele
valorilor, normelor 9i regulilor morale gi se concret
izeazein.formarea reprezentirilor, noliunilor,
judectrfilor, ra]ionamentelor morale
din punct a" u"4"." *gnitiv, precum pi la formarea
sentimentelor morale ftr plan afectiv; emofiilor,
' formarea conduitei morale: vizeazl, formarea deprinderilor
gi obignuinlelor de comportare
moralf,, precum gi a trlslturilor pozitive de caracter
o Strategiile educrfiei morele (Nicola"
I., 2000)
a) Definirea conceptului de strategie morali: reprezinttr
ansamblul metodelor gi procedeelor
constien-t
si fntr-un
d;-;;*izat rnvederea
dli"erfi,u*"ffi;
*H:niLT"ff!|,,'1.'*
b) Metodologia educafiei morale
- metodegi procedee prin care se realizeazd irutruirea .,.
morald:
- povestirea morald: vizazl, asimilarea de, citre
eJevi cunogtinfelor morale gi
cristalizarea pe aceast[ bazd a unor opinii -a
6vitoare la principalele norme gi cerinte
morale;
- explicalia morald:
- contribuie la dezviluirea confinutului, sensului gi a
necesitilii respectdrii unei
valori, nonne saureguli moralej
- implicd dour firncfii informativd (congtientizareasensurui unei
cerinle morale externe) gi.pri.ncipale:
stimuiativ5 (suscitareacomponentei sve
- prelegerea -v'*rv.v'avr afective)
morald:
- presupunetansmitereaunui volum mai marede cunogtinfeconcsntrate
uneitemefixatein plealabil; in jurul
- uneori,prelegereapoateimbntrcaforma predoarieimorare
prin
urm[regtesusfinereauneicauzemorarepe Lre expozitio-n"r#]-- careprofesorul '
- coworbire.amorald: urmdregtetransmitereagi asimilarea il, fi.; il?r)
vurvilruFtur ,, pe baza
dialogului dintre cadrul didactic "*oEtinpr*Lorale,.
ai elevi
yt:jt cu tematicdmorald:
' vrzeazaclarificareaunor teorii gi interpretrri fn legrturi
cu comportamentul
l"&*,ffifiilnffi
ffiriffi:H#a;:ffil:sgf;r#^,;;;"'-
- referatelesuntelaboratede ctrtreelevi subina*mareu prof"sln
- dezbaterilemorale: oferd elevilor posibilitateasd asisie n i'
la'discutareeunor fapte gi
intampltrrimoralein vedereaclarificrrii conlinutuiuiilnerr"lo,,;1";-st;;""e
' povala: se bazeazi pe valorificarea experienfei morale
mo_ral" o*.ni*i, acumulatdqi
sedimentatiin proverbe,cugetiri, maxime,in " congtiinfeigi
forrnilrii conduitei
moralea elevilor ""J"*"

r09
 - metode Siprocedeeprin care
seformeazd conduita morald:
_ exemplul moral:

sauimaginareaunor,,modere"
ceinrruchipeazd
;iJffiffii 3**t" fapre
ei
potfi distinse
diverse
procedee,
in frrncfie
*rrffi:rfftt#etode deoriginea
- exemprere directe(personare): suntcerepe care ,"
re ,,
oferi persoanere
aturajulcopilului din
Gerirrti,pror"roi,

- *ercifiul moral:
**
ilf il'#"#*fi[:*t-1"t"]ru9j1;[n",U*:"of"gi,.uau]iD]

- const'in executarea_sistematictr-gi
organizatia unor faptegi
cuscopul acfiuni,in
r"t*a.ii-a"iJ"deriror obipnuinleio, conditrii
fffi;,to""tice, 9i oecomportaxe
- presupunedoui momenteprincipale:
- formutarl.".iopio.
r"morprocedeespecifice;
_
_exersarea "u 4utorul
propriu_zisd
- procedeele de formularea cerinfelorse
clasificd
- externe(ordine, dispozilig ?ndemn in doutrcategorii:
incredere' pi
inculajare,i"tGi"r"*, :;ffi#ffirire,
rr#",G-;r;,i"o*p*or",
rugdminte,
defutrceri,apel,aluzie, inifiere
- interne(inrospecfie'autoeuaitr.ri interdicfie
"*Jril"r, moral[) etc.);
- aproboea.
- reprezinfiforma**ll^"iqFi,
tTT*p?re gi confirmate asrfertnc*tmanifestlr'emorare
dectrtr.re
o uuiurro*externi; areerev'or
- drspunede o gamtrvariari a"
t"-t-" Jai"id;;;;rective
exprimarearecunoqtinfei) (acordul,raud4
' * *'ffiIff4
- ete formanegativi a tntiririi prin
caremanifesttrrilemorare
- sereatizeazrprin
diverse nu suntacceptate;
r"rrri"ia"*J&,u'i
- \-vry* neincredere4
oF,ormere
* "t;;;;;ilHi,
"*""#'fiiffj, ff ?ilj:fi?'
**titu" io*a firndamentattr
in carese reariz*azlobiectiwr
;tffif"lHif* principar
r':fr".4triff[L!1"#ffi:*u'' printematica
abo-rdati
sunranarizare
- jocul: tpt""ittte,o
si dezbtrtute
diverse
F* *g"r z,,a deexe,*iregi formare
- activit2rgile exhadidactice, a conduiteimorale;
fJ;;;f, extinstrde activit.pi:
- excursiigi drumefii, vintn:
_altivitlti cultral_artistice;.
- vizionlri$ spectacole,fe"tureparticular$
_ activit{i in cercuri:
- activiEfile1ir,t U"r*f" gcolare,
r F'ormelede evrlnre inteceri sportiveetc.
e educrfiei ;roh;
- evaluarearezultatelon
comportamentele *;fr" *r,* g- procescu un specificgparte,
"ddt;i
qi congtiior"'*oJi nu.con{nu'il roilt?"pyllrrsineanr," deoareceevarueaz{
8.,-2003,p.i66);
"r,lfiHffiTj##f" ilffiilT"fft (Macavei,
s.,z pp. 28
1-286)
:
_metode
t:]*"_"
_metodede Cf"rr."f" 'it,
pi dezaproblrii);
terapieeducafionali
"pi"bIrii

r10
 :. !
, , , .1 : I 'i
i .
Bibliografie l
Chircev,A. (1974).Edtrcaliamorat-poiitici
aAryr,eltlui,!!otg, Stdii cercetdri.Bucuregti:
q]e{[. si E.D.p.
|ffnffift,fffi,;ycary r";,u;'il=/#i,{Tilira, gteternente
depsihotogie
scotard.
Ilade'c' (2005)'specificurdimendiunir"r,r:::Jt::-1-*-t
religioastr'
?nTomg4Gn.(coord.) . iinJf,"aogogi"prrs"ot*a gi nrqcol{tate Educa}ia
morar_civicd
ei
scorard.Bucuregti.
i*is,;-il;6d,;;;;;;',ii,otsipniii)iii"srondt.\1;3;47
"aucali"i;.
nny;Qe7e).,,Moderere s',6'
I v {a c a v e i , E ' ( 20 0 0 )'P e d a g o g i e 'T e or iae&r ca1iei,V.o!..I.BucwEti' gd#dAr a' ni, ].'...'
Nicola,I. (2000).fr"tat d7
iedasoiiis&ra BqcurEti:EdiruraAramis
Salade, D-(1993). Dim7ostwti at"iaiaiit.Bucuregti:E.D.pnR.A.
schau'b''H., .. , ,,,. ,:
Zenkel' K.G. (200I ). iiffi ar pedagogie.Lar,i
: Ed;h'aporisom:,

, 1I,l

nl
 XVI. Educafia gcolari gi parteneriatele gcoari - familie comunitate
-
!

XYI. l .\Parteneriatul cafami li a

YXI.2. Parteneriatul cu autoritdlile Si comunitatea
X14.3. Stnrctura Si condiyiile programelor de parteneriat

XVI.I. Parteneriatulcu femilia

o Importanfa colaborlrii dintre gcoatXgi familie:
- elementecaracteristice parteneriatuluieduca{ional :
- parteneriatulesteun tip de relafie intre dou[ saumai multe plrfi (persoane,grupuri sau
organizafii)cal€ au misiuni comunesaucompatibile,careau decis-si lucrezeimpreund
pentruun scopspecificgi o perioaddde timp determinatl;
- parteneriatuleducalionalesteforma de comunicare,cooperareqi colaborarein sprijinul
copilului la nivelulprocesuluieducafional;
- presupuneo unitaie de cerinfe, opfiuni, decizii qi acfiuni educative intre factorii
educa{ionali;
- scopulcre5riiparteneriatelor: consti in dorinfade a ajutaelevii s[ oblin[ succesla gcoaldgi ?n
viafd;
- avantajele parteneriatului gcoal6-familie (Agabrian,M., Millea, v., 2005):
- lmbunf;tlfirea abilittrgiloreducalionaleale ptuinfilor;
- dezvoltarea abilit2tfilordelideri aleplrinfilor;
- conectarea familiilor cu membriigcoliigi ai comunittrlii;
- oferireade serviciiqi suportfamiliilor
- motivelepentrucaregcoalagi familia rcaliznazaparteneriate:
- plrinfii suntjuridicresponsabili deeducaliacopiilorlor;
- o bundpartedin educafiesepetrecein afarag"otii;
- atitudineaparentaltrare influenli asuprarezultatelorgcolareale elevilor,in specialasupra
motivafieiinvifErii;
- prrinfii gi profesoriiau dreptulsdinfluenlezegestiuneaEcolari
o Forme de organizarea educafieiplrinfilor qi a colaborlrii gcoelX-familie
(apudCrefu,D.,
Nicq A.,2009,p.65)
- asociafiiale prrinfilor gi profesorilor,cu o largi libertatede iniliativi;
- gcolialeplrinfilor gi gcolialemamelor;
- consilii de administrafiegcolar[ formate din ptrrinli, cu rol informalional, consultativ qi
decizional;
- comitetede prrinli pe clasegi gcoli, fdri rol decizional,caresprijini gcoalain rezolvareaunor
probleme
r Rolurile cadrrelordidrctice gi ale ptrrinfilor
e) rolul cadrelor didactice;
- educarea pirinfilor soliciti mult tact din parteaprofesorilor;
- manifesttro atifudinedeprieteniegi nu de gefc*e dtrordine;
- grs€$t€argumentele potrvivite gi temeinicein comunicarcacu ptrrinfii;
- va informapfuinlii gu privire Ia aspectelepozitivegi negativedin activitateaelevuluila qcoal6;
- oferl p[rinlilor inlrmalii despreposiuitit4ite de dezvoltarepe care le are copilul, despre
aptitudinilegi intereselepe caxele manifestiln activitateapcolar[ gi in e*trugcoiaraprecumgi
despreWolile sauprofesiunileposibile "*
' b) rolul plrinfilor
- seinformeaztrdesprerezultatelemuncii gi desprecomportareacopilului la gcoald;
- participr la activitilile organizatede gcoallin colaborarecu famiiia;
- manifestitinteresfaftrde activitateagcolaria copilului, tl sufin gi il motiveazlcor€ct
r Nevoilecopiilor (apudCrefraD., Nicu, A., 2009,p. 66)
- la nivelulfonlrei: necesitatea de a fi iubiq acceptatgi dori! de a fi aprobat,de a fi integratintr-o
comunitatefamiliald;
- tn afma familiei: nevoia de instruire adecvati, de a fi acceptatin grupul de aceeagiv6.rsti[,
posibilitateade integrarein lumeaadulfilor

tt2
 VXI.2. parteneriatul cu autoritlfile gi
comunitatea
. Importan colabortrrii dintre
fa gccalI gi comunitate:
_avantajq(Agabrian,M.,
Millea, V.,2OOSI:
- stimurarea serviciuluicomun'itagi in forosutgcor'or;
- creaf,ea
unuimediumai sigurin gcoli;
- transmiterea de informa;iipozitiie o*rir."iturr crtre
local) menlinegcoalatn aienliacomunitifii agenpiiinstitulionali(sponsori,consiliul

provine
u|ffiH;:ffif$Jilfl#ii:consisrenl dinmaimurre
surse
siexprima
_;#nH
r f,'ormede resriz're a parteneriatelorgcoarr- comunitste(chiru,
'_creareaunei M., 2003):
afinosfereprimitoarepiLxpresivein
- prasareaunol mlreriarepromofionur"h;;;;in l*"fe,
_afigarea horurdeprimire;
produseloractivitetrii
_ afigareaunoranunfuri "i.uifoo;--
ale evenimenteior viitoare
- proiectarear"r1ormaterialepubticitared;6;;;;;;
- afirmareaperformanfeloreievilor in comunitate:
_ fol,
- r"rfffi HH;tri:*J*|ff afirmarea
perrormanfelor
erevitor(restivitdri
,*"* );
unof progfttmepenhu adulli in timpul
;m;" anului $colar,in colaborarecu centre
locale de
- implicareaelevilor in proiectele.comunitare (oferr servicii pensionarilo
in institufii publiqe sprijindini;iarivere r, rearueazavoluntariat
;.ilr;;;ji,,onu aurra intereselor
r'tereselorcomunirare;
coml
- realizareaunui film depr"""nt* a pcolii;
- stabilireacontactelorcu mass-mediitoc,are;
- soricitareadevorunari pentrudistribuirea
rwistei gcoriiin vecindtate;
- construireaunui fotomontajcareslilustrez" p;i;tdcurente
- editareagi distribuirearevisteigcolii; r'urttrlresaurecent
recentthcl
inoheiate;

;:ffiilnqi,fflr.f;t"i:J:ffiffS:ffi,,1,,u*t" saucaextensie
raceaa insrituriei
r Mediereacomunitrrl (Chinq
M.,2003):
- se rcfertrla nwoia de a asigr'a vizibilitate
gcolii pe rjaf e$gativd prin
adresate directagenlitotcom'iitari, alfii decet activitili qi produse
#ii't5#r direcli de educafie;
- mediatorulcomunitararerolul de a populariza
economic'*.1T9-"t comunitifii iniliativete.E""liiio *"aiiloutic,
a" u pr."J* irioiuiirali a* coraborare adminishativ,
9i viitoa.e
- modalitnficoncr€tede realizare:'
- invitareareprezentanfilorautoritililor, a celebrit$ilor
pentrucreativitate; -- -----*'. localesddecorezeclasele,cu premii
_rcalizareade e4pozilii
cu v6nzare:
comunitare
laprefuriminime,
in special
pentru
Jffiirffificii pensionari
saupersoane
- organizarea
unui spectacolde modi, in caresuntprezentatecrealiileelevilor
XVI.3. Structurc gi eondifiile programelor
r S,tructun progremelor de parteneriat
Oepartlneriat
a) Temal tiflut proiectului
b) Ini fietorul proietului
Denumireainstitugiei/organizaliei
Tip de organizr$i6; institilie
Numitr de mernbri/voluntari."* "aorutionUe
f,i"."_a in proiect
Numtrrde ani experienpin OomrniJ
educafionaValproiectului:
Adresi, telefon,fan, e_mail
PartenerI _idem
Partener2- idem
Alli parteneri
c) Anrlinn de nevoi: vor fi identifica
nevoilec{rora proiecturestedestinat
de ce facem acestproiecPi, rn cazur si le r[spundd(peritrua
ffiTj:rfintrebarea: unui parteneriaf ," ,ro, accenfla,

l13
 d) Scopul 9i obiectivele: se stabilegtescopul proiectului (cu caracter general),
apoi obiectivele
acestui4 in concordanldcu nevolle identificate;
e) Rezultatele agteptatr: se descriu rezultatele a$teptate in urrna deruldrii
proiectului
(Previzionarea impactului asupra persoanelor, organizaliei, comuniti$ii) pi
eventualeie produse
rmale;
I Organizarea proiectului cuprindemai multe subetape:
l' Desemnarea proiectului (in ianil unui parteneriat, exista o echiptr
-echipei
interparteneriald formati din coordonatorii de proiect din toate instituliite i,mpticate gi c6te
o echipi de proiect din fiecare institufie);
2. Alcituirea programului de activit{i (?n concordanl[ cu obiectivele gi
rezultatele
aqteptate);
3' Identificarea resurselor fi puse Ia dispozilia proiectului in concordang[ cu
obiectivelepi cu programul de ryl
"toactivitdli:
umane(echipade proiect):

:trff?n(?::'ffi:i# toateresursele
posibile
definanrare
bugetulprciectului);
si searcdtuiepte
- de informafie
g) Implementarea proiectului: derulareapropriu-zisda activitililor are
loc conformcalendamlui
din pmgramulde activitili;
h) Monitorizarea gi evaluareaproiectului: sevor concepegi punein practici
rne*anisme(agreate
de comun acord de citre tofi partenerii)de monitorizarea derulnrii proiectului gi
de evaluarea
acestuia(la incepu! peparcurs,la s6rgit), inclusiv autoevaluare;
i) Diseminare: este indicat ca rezultateleproiectului gi experienfapozitivl
s[ fie cunoscutela
nivelul intnegiiinstitufii gi in institulii similare,prin intermediul'unor
*i;i*", O" comunicare
yariate(ln general,secer€un plan de diseminarBa experienlei);
j) I'inrlizaree proiectutui: Ia ?neheierea proiectului u"'l*irtr un moment special pentru
strrbltorireareugiteigi identificareaunornevoi,cares[ conductrla conceperea
unui nou pr6iect
r Condifiile progremelorde perteneriat(Vasilache,A.,2ffi7)
a) Caracteristicile unui lnrteneriet de sucicexr:
exTtenfa unei
: _organizafiisau a unei structuri speciale care se ocup[ de menpinereagi
funqionarealor eficienti:
- viziune,scopurisauobiectivecomuneclare,infelesegi agreatedetofi pafienerii;
- un plan comun9i realistde acJirl1e,peritrurealizareaviri*ii, scopurilorsau
abiectivelor
comune,careseba?ffzape valorificareapunctelorforte ale fiecaruiparteler;
- o infelegerescrisdinfre parteneri;
- flexibilitate in schimbareaplanuluide acliunepe mrsuri ce problemelesuntrezolvate
schimblri de contextsauproblemenoi; Eiapar
- un cadnrclar deimpS4irea rolurilor, responsabilitdlilor,resurselorprecumgi de transparenf6
gi
raportaxe;
- angajamentulfiecrrui partenerde a dedica
{-p li resurs€func}ion[rii parteneriatuluigi de a
inclu* activili$ile parteneriatuluiin activitIfile principateA" o.i*i*fiilor lor;
- un nivel ridicat deincredereintre partenel, constnritprin integitau te ae cuv6nt,
ceeace spui) dechidere 9i onestitate,condigi esenliali pentmL ou-""ii jioag*i"aiif" a face
6 Fne
,a
aibdun comportament cooperant;
- un sistemde comunicareeficienqcarestabilegteun dialog continuuinte parteneri,
oferd
oportunitilli oarnenilorstrseintilneasci personalfafr tn Ap, aartn acelagi
iimp fo6sapt" ,i
noile tehnologiidecomunicalii;
- deschidereclfe rezolvareaconstructivla conflictelorpe mdsur[ce ele apar;
- rcaliz[ri de carebeneficiaztrtofi partenerii;
- un sistemeficientdemtrsurarea acestorrealiztrri
b) Principiile unui parteneriet de succes:
- echitatea:?nseamnrdfetul de a participain parteneriatcu competenfele gi resurseleproprii, de
a avea beneficii pe mtrsuraconfibufiei gi a participa la luarea ieciziilor pe
toata durata
parteneriatuluigi de a se recunoa{t€contribufiadgctrtreceilal;i parteneri; -- r - -*

tt4
 - tranparenla: se traduceprin deschidere
5i onestitate
ain-p'"-"onailiite in rcJafiile din cadrul parteneriatului,care Ia
;#?t"#ffi:ffi":lu "*'*"r"i increderii,
uninft"oi"nr
important
ar
- beneficiimuhule: un parteneriat
+iabil estecel careva oferi
specificeconformcontribugiei fiecimia dintre parteneribeneficii
iinlroiro, br;;;;;re menlineinteresurgi dedicarea

Bibliografie
M'' Mille4 v' (2005)'Parteneriate
scoald-familie-comtmitate.
Iagi: EdituraInstiturur
ffiH*
cu pdrinlii Ia scoald.Ghidpentru
profesori.Bucuresri:
EdituraHumanitas
fi',:Httif;r.o*"'
Pedagagie pentradefinitivat
si gradutdidacticr,r-
sibiu:Editura
universitilii
!1"iH;l[ll$rfoo''
vas,€rche'A' Qa07'parteneriate
gdsitla adresa efrciente. un ghidp"1.::e*y1y1" neguvern*nentare.Material
htb//www'Fr tlp,iiiJl#ining-manuarslrpricreruTyo2opARTNERsHlps/
RoTo20pARrvenrerrgr.zosFiirEN.Ht+_e"zzoirc
ioiriiir o/o2a2a07
.fir

l15